373 matches
-
Bibliotecă, Dispensar, Cofetărie etc. Și unde sunt rezidenți, majoritatea intelectualilor comunei. Dacă personajele principale: Frusina, George, Petru, Alexandru, Gheorghe și ceilalți câțiva, sunt descrise (fizic) cu amănuntele caracteristice penelului unui portretist, mediul ambiental, satul, în sine, este abia creionat - un crochiu, în cărbune. Acest fapt face ca acțiunea, în sine, să poată fi amplasată în orice loc, în mediul rural specific întregii țări (în final, autoarea face precizarea: este vorba de un sat din Bărăgan). Este de remarcat minuțiozitatea Vasilicăi Ilie
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
fapt, am venit aici numai ca să capăt o certitudine; nu să-l descriu, pentru că nu sunt În stare, sau aș face-o numai după denumiri greșite; să mă asigur că ceea ce am scris nu este câtuși de puțin o elucubrație, crochiul unui vis, in vitro, la fel de epifit În raport cu realitatea ca și ferigile de pe ramurile de deasupra. Acest lucru, această nenumire se află dincolo de știința și artele noastre pentru că secretul ei este ființarea, nu zicerea. Valoarea ei cea mai mare pentru noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
piele de Suedia” din simplul motiv că delicatele-i palme nu suportă atingerea metalului rece, care la 14 ani cunoaște toate ordinele nobiliare și le desenează În caietul de fizică, Îl amuză pe Călinescu. Cu nimic mai Îngăduitoare sunt liniile crochiului din Memorii-le lui Lovinescu. Din nou, un portret la antipodul celui patern: nimic din sociabilitatea și verva acestuia. Doar un acut sentiment de singurătate, mohoreală, ursuzenie. În schimb, Mateiu e Înzestrat cu o „memorie uluitoare și dezordonată”, cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
agresivități, fascinează, atrag, fac victime sigure. Iar dacă ne-am referi la strategiile seductive prin arta conversației, să nu uităm că În istoria dandysmului din Anglia s-a pomenit chiar despre conversaționism ca marcă a unei epoci. În albumul de crochiuri despre moravurile englezilor, Catherine Gore descrie un adevărat protocol al convivialității, imaginându-și cum și-ar ține jurnal un debutant În ale clubbing-ului. Pentru a deveni clubbable, eligibil, cu alte cuvinte, pentru intrarea În marile cluburi londoneze, tânărul dandy trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
este, fiind deocamdată un mixaj din orice poate fi considerat text, adică sînt pagini de jurnal, eseu, pseudocronici de film sau mai degrabă prezentări cu Îndemînare de cinefil, vagi cronici literare, enervări, ziaristică, ironii, sfaturi agricole, creștinism, ecouri, racursiuri, note, crochiuri, proză scurtă, subiecte de roman, exerciții de scris, proiecte, ciorne, interviuri, fragmente de scrisori, noțiuni de botanică, morală, colaje, aforisme, citate, autoportrete, elemente ale unei fresce de dimensiuni modeste, anatomie, sincope, arpegii, game la trompetă marină, la patul muribunzilor, hermeneutica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
haz.Este mascată tragedia degenerării umanului în himeric prin intermediul modalității de abordare a situației personajelor pantagruelice, aceasta fiind una degajată, ornamentată cu folcloric și hiperbolizată într-o manieră lejeră. Limbajul specific oralității și colectivității populare transpuse speciei epice basm întemeiază crochiuri subiective ale uriașului, utilizându-se proza ritmată și sintagmele locuționale tradiționale, exploatându-se,astfel și efectivul terminologic român în întreaga sa evoluție („drăcărie”, „crapă de foame”). Nesațul himericului este unul îndepărtat de necesitățile cotidiene, firești și se îndreaptă, prin același
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Neagoe am lucrat împreună. Era deosebit de exigent cu picturile lui, le ștergea ori de câte ori nu-i plăceau. Aproape zilnic își scria jurnalul, pe care l-a publicat ulterior. Deosebit de inteligent, pictorul Matyuș, la rugămintea noastră, ne critică lucrările cu mare exigenta. Crochiu creion pe carton LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 12 10 Mihai Cămăruț era vecinul meu stătea la a patra casă de a noastră. Era un profesor foarte bun, a format generații de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Neagoe am lucrat împreună. Era deosebit de exigent cu picturile lui, le ștergea ori de câte ori nu-i plăceau. Aproape zilnic își scria jurnalul, pe care l-a publicat ulterior. Deosebit de inteligent, pictorul Matyuș, la rugămintea noastră, ne critică lucrările cu mare exigenta. Crochiu creion pe carton LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 12 10 Mihai Cămăruț era vecinul meu stătea la a patra casă de a noastră. Era un profesor foarte bun, a format generații de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
să-l mai dăm în pînzele lui". Pînzele sună a înjurătură. Ba nu. Vreau să înțeleg de ce. Mă aflu prea pretutindeni în pictura lui. Răscolesc în scrin, după eboșele pentru vitraliu. Cel din partea stingă. Partea inimii. Nu găsesc răspuns în crochiurile năvalnic-apăsate, ca și scrisul. Mai sînt fotografii după o expoziție la Roma. Exclusiv peisaje, obcine românești. Totdeauna m-a ținut Russ la curent cu ce face. Obcine, la un anume ceas al dimineții. Și mă cuprinde un soi de fericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
îl decupez acuma: (v)orbesc. Nu mă auzi, Ana? Ce faci, plîngi? Haide, plîngi. Trebuie să plîngi puțin și pentru mine. Nici eu nu mă tem de lacrimi. Unui bărbat nu i-e frică de lacrimi. Mi-a adus un crochiu: Uite-l și pe domnul Lautrec. Sînt eu, dansînd. În cea mai nepotrivită ipostază: nu-mi place să dansez, pentru că niciodată nu pot uita de mine. Din același motiv, că nu pot uita de mine, nu mi-a plăcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
intrat în relație proastă cu televizorul. N-o să mai spun amintirea mea, ci versiunea mea. Uneori îmi vine în minte mai mult decît o amintire. Poetic spus, amintirea unei închipuiri. Puteam să jur că lui Lucian Foișor îi apăruse, în "Crochiul" săptămînal, în loc de domul din Milano, domnul din Milano. Nu, nu s-a întîmplat așa, mă Dana. Imaginația ta de ficționară a stabilit-o. Questa coda non e di questo gatto. Coada asta nu-i coada acestei pisici. Făcîndu-mă, adică, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că știu ce va face cutare personaj, cutare ființă, ce-o să se întîmple în realitatea ficțiunii, a terfeloagelor mele, dar în cealaltă, în realitatea reală, rămîn complet neajutorată. N-am descifrat ce trebuia să descifrez în "gunoaiele" de la poartă. Spatulele, crochiurile, vopselele, chinese watercolors, paletele aruncate nu mi-au spus nimic. Aș fi putut înțelege că-l umilea, peste orice putere de îndurare, faptul că nu mai vedea să picteze. În cuvîntul ratat, esențială e imposibilitatea de-a alege, Ana." Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Marin Alexe Răzlețe, razele iubirii îmi cad pe suflet ca o ploaie fierbinte de vară. Cu fruntea sprijinită în palme, răman pe gânduri, așteptând veștile care s-au împotmolit printre iluzii. Apoi cu degete tremurătoare, adun de prin zări însăilate crochiuri de zâmbete. Soarele îmi sărută bătăile inimii și fruntea mea se ridică spre Tine ca într-o rugă de mulțumire. Târziu în liniște împăturesc bucuria și o ascund printre speranțe în buzunarul de la piept.
Bucuria by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83312_a_84637]
-
între alb și negru nu mai există gri. Unii-s buni, alții răi. Nu se sfiește să-i numească, și pe unii, și pe ceilalți. Are o sinceritate dezarmantă: uneori, stimabilă; alteori, deplasată. Dă verdicte întruna: uneori, juste. Cîteodată, pătimașe. Crochiuri obiective Nicki Atanasiu, Marcel Anghelescu, Marietta Sadova, Dina Cocea, Amza Pellea, securistul Institutului de Teatru (celebrul Manole), Florin Piersic, Vlad Mugur, frații Grunberg, Ana Pauker, Dej, Ramadan, Bălțățeanu, Petru Groza, Ceaușescu, Calboreanu, Vraca, madam Bulandra, Benedict Dabija, Mihai Popescu, Botta
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
succint în limita spațiului. Procedeul folosit este arta portretului poetic realizat prin îmbinarea unor trăsături de idei și estetică a poeziei cu imagini de text reprezentative. Portretele, de factură impresionistă, sunt enunțate cu aplomb, fără trac; ele țin de tehnica crochiului: linia este sentențioasă, șarjată sau energică și grațioasă. De exemplu, poetul Matei Gavril: ""Un copil lovește cerul" conturează un poet orgolios, energic, solar, cu porniri și dăruiri generoase". " Actul creației este o dureroasă naștere, ... și cântecul este îngerul coborât în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
viața” de Mihail Săulescu. în 1916, ambii poeți aveau să moară. Moartea celui din urmă, care era soldat neinstruit, fiind „fără utilitate pentru patrie”. „El ar fi cinstit-o - avea să spună Arghezi - mai cu folos în versurile încă nescrise”. („Crochiuri din Predeal”, în „Bilete de papagal”, 3, nr. 474, 14 septembrie 1930, p. 1) Temele lui Bacovia sînt cele ale poeților din secolul al XIXlea, sau și mai vechi: singurătatea, plictiseala, trecerea ireversibilă a timpului etc. Ceva mai recentă e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să refacă legătura directă, nemediată a omului cu divinul. Din această perspectivă, volumul său de debut (Plaja, Editura Cronica, Iași, 1996) constituie un avertisment. E adevărat că, la o lectură expeditivă, s-ar putea crede că opul conține mai degrabă crochiuri predilect marine, recompuse cu un penel senzorial și deopotrivă metaforic, mânuit pe pânza textuală cu o ușurință ce nu împiedică cititorul să observe că marca acestei poezii este totuși o euforie de esență reflexivă: "Nopți la margine/ plutire de umbre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
neliniști și sentimente aidoma celor pe care le-am trăit și noi..." Complicatelor ritualuri de purificare biologică și spirituală le iau locul, în Imagini de pe strada Kanta (Tracus Arte, București, 2011), câteva Reverii din întuneric abia schițate, mici fabule identitare, crochiuri sumbre ale orașului surprins într-o mișcare browniană. Poemele chiar și cele mai scurte și mai nervoase revin totuși cu relativă frecvență la schema alegorică a revelației identitare întunecate și aici, fluxul subteran în funcție de care se proiectează și se consolidează
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu divinitatea, fie creația, formă de alienare și moarte ("poem înstrăinat inel/ cu vârsta încrustată-n el//...// poem însingurat inel/ cu moartea încrustată-n el" (târfa cu sâni bezmetici din Târgul de nopți). Majoritatea poemelor scrise de Valeriu Stancu sunt crochiuri celeste sau parabole ale însingurării (chiar titlul unor poeme din Răstălmăcirea jocului). Eul scriptor al acestora se situează, de la bun început, în unghiul privilegiat care îi oferă posibilitatea de a (cali)grafia atât celestul accesibilizat (suburbiile cerului), cât și terestrul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
château/ dealurile siluiesc terase/ și stânci/ și cruci de ninsori/ vorbitorii ucenicesc la școala măreției/ îngerul încătușat în vitraliile înguste/ ale bisericii scufundate/ mi-a lunecat în ființă/ năruind feroneria fantomelor/ și stâlpii cocliți ai galeriei" (triunghiuri cu pupila albastră). Crochiul întunecat în ton baladesc, pastelul de umbre și reflexe agonice (chiar și cel compus în numeroasele sale ore franceze) ori sonetul acompaniat de un vag halou al evanescenței pe care le cultivă Valeriu Stancu în cicluri bine delimitate (copilăria anotimpurilor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
are alt obiect decât spectacolul nașterii operei de artă. Poetul român sondează, așadar, atent enigmele izvoarelor acesteia, după modelul ilustrului sau precursor, care a construit, în Eureka, o adevărată poetica a aventurilor intelectului. " Valea domeniului Usher"20, evocata, într-un crochiu, la începutului parafrazei barbiene - "Modùl unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului Usher"21 - circumscrie spațiul imaginar al invenției artistice, ce nu este decât configurarea ("formase") asumată de acea energie creatoare - "destipăritul soare
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
au perpetuat în istorie, după căderea Constantinopolului în 1453, prin încorporarea acestora în statele române (Iorga, 1972, p. 3). Acestea au devenit, astfel, depozitarele romanității bizantine, o teză a lui Iorga pe care Albineț a schițat-o sub formă de crochiu cu aproape un secol în urmă. Cât despre continuitatea identitară, lucrurilor nu pot fi mai clare: "Șeptesprezece veacuri și mai giumătate sunt de atunce, și în diastima aceasta, mii și sute de fortune, prefaceri și struncinări politice au trecut preste
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu livresc), într-un vers „caligrafiat” ultramodernist, cu ingenioase manevre tipografice (rândurile sunt întrerupte de spații albe, astfel încât în pagină să fie aliniate la ambele margini etc.). Poezia e preponderent enunțiativă, moderat metaforică, autorul procedează la încifrări expresive, trasează uneori crochiuri frapante de „peisaj”, preconizează autenticitatea („să ne scoatem paltoanele/ să ne scoatem și pielea/ să ne scoatem ochii și inima/ pe masă// noi oamenii sinceri/ noi nu avem arme/ atacăm fără gloanțe murim fără discursuri” etc.) și profesează, în termeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
care oamenii politici clamează nevoia de consens, sindicaliștii cer transparența negocierilor, societate civilă se coagulează cu destulă greutate din cauza precarității comunicării în comunitate iar, în spațiul spiritual, dialogul autentic se înfiripă, uneori, cu destulă greutate. De fapt, de la acest succint crochiu al societății românești aflată în tranziție ar putea să pornească răspunsul la interogația "De ce studiul comunicării?" cu care începe lucrarea pe care o prefațăm. Desigur că la aceasta trebuie să adăugăm și argumentele intrinseci din economia lucrării, care susțin necesitatea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
artistic”, dar după 1936 devine un gazetar cunoscut, prin colaborările de la „Viitorul” (unde iscălea Stephan C. Paul) și, îndeosebi, ca redactor la ziarul „Semnalul” (1945), în care scrie numeroase articole sociale. Deși debutează editorial în 1937, cu o culegere de crochiuri în proză, Dintr-un vârf de tufan, rămâne necunoscut până în 1945, când Tudor Arghezi îl prezintă elogios cu prilejul apariției nuvelei Cilică în „Revista Fundațiilor Regale”. După pensionare se dedică doar scrisului, dar nu mai reușește să publice decât spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]