374 matches
-
și tehnică plastică, maturizându-l ca artist. În iunie 1931, pare entuziasmat de perspectivă de a schița „toate personalitățile politice, oameni de știință, toți profesorii de la facultatea de medicină din Paris”, încât singur să-și deschidă o „expoziție modestă de crochiuri”, care i-ar aduce și ceva profit financiar. Crescut într-o bună tradiție a respectului și a iubirii față de familie, Viorel Huși păstrează notă respectuoasa și de intimitate familială, în ton molcom moldovenesc adresându-se cu „Mult iubiții mei părinți
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
împodobit cu podgorii dantelate și așezat cuminte la poalele pădurii Dobrina. Calculate estimativ, în total, 36 de tablouri poartă în denumire toponimul Huși și derivate ale acestuia, vreo douăzeci dintre ele fiind peisaje acuarelizate, celelalte - pictură, grafică, laviu, penița și crochiuri din cărbune și creion. Spre argumentare, spicuim câteva titluri: „Peisaj din Huși” (8 lucrări) „Pe drum la Dobrina”, „Ulița din Huși”, „Peisaj hușean”, „Mahala din Huși”, „Case din Huși”, „Cules de vie la Huși” etc. Caracterul monografic al ansamblului plastic
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nou, Caragiale nu construiește aici ceva de proporții, nici măcar o nuvelă, nicidecum un roman, ca să nu mai vorbim de un ciclu romanesc precum ciclul Rougon-Macquart al lui Émile Zola. Autorul își demon- strează mereu virtuozitatea pe un spațiu restrâns, în crochiu, în eboșă, sau dacă vrem, ca în pictura flamandă a lui Adriaen Brouwer, în tablouri de mici dimensiuni, fără să mai ajungă la marile compoziții. Ne aflăm într-o perioadă în care romanul se află în ascensiune, chiar dacă genul nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
probabil nu o va mai atinge niciodată, lăsând la o parte faptul că acest format și-a ieșit din uz. Prin urmare, un gen scurt, aproximat în ceea ce el are minimalist prin denumirea de „schiță”, corespondentul în pictură al eboșei, crochiului, exercițiului permanent care nu-l obligă pe artist la un efort de com- poziție, ci îi verifică dexteritatea, îi relevă simțul de obser- vație plastică, îl pune în contact cu lumea din jurul său. Schițele îl scot pe Caragiale în societate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Operei, Vasilica Stoiciu-Frunză, care caută mereu și găsește adesea interpreți care simt nevoia de afirmare. Am urmărit (când timpul mi-a permis) câteva din aceste veritabile provocări și am consemnat în agenda personală impresii despre unele recitaluri. Până acum, aceste crochiuri sau adnotări nu le-am publicat, ținând cont de faptul că întreaga presă de azi se ocupă mai întâi de babe violate, hoți de buzunare, droguri și de crime pasionale, dar orice act cultural lipsește din pagini! Am apreciat însă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Republica Moldova (1993, 2003), Premiul revistei „Poesis” (1994, 2000), Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni (2001), Premiul de Excelență al Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” (2003). T. cultivă, în formule tradiționale, adesea de sorginte folclorică, o „poezie necesară, simplă, în formele miniaturii, crochiului, sonetului și rugii, cuvintele sunând tare, patetic, agitatoric chiar, sau stingându-se în murmure susurate și în frăgezimi de otavă” (Mihai Cimpoi). Permanenta afirmare a apartenenței naționale, patosul atitudinii sociale nutresc fiorul liric. Motive constante sunt înstrăinarea, casa părintească, mama
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
acord cu cea a orașului unde și-a definit personalitatea, Ț. elogiază grandoarea, dar înregistrează și semnele vremelniciei, care pecetluiesc „cetatea” și locuitorii săi. În periodice i-au rămas traduceri din Molière, Pirandello, Racine ș.a., iar în manuscrise se păstrează crochiuri evocatoare ale unor personalități culturale ieșene. SCRIERI: Lacrimi de copii, Ploiești, 1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
și publicistul înregimentat în mișcarea naționalistă de dreapta, socialistul veșnic urmărit și persecutat, funcționarul conștiincios și plafonat, femeile care își vând trupurile - se îmbină cu notația psihologică, pentru a sugera o atmosferă și mentalități caracteristice. O tușă pamfletară se alătură crochiurilor pline de umor (replici, gesturi, îmbrăcăminte) care, în pofida unor inserții de senzațional în manieră comercială, foiletonistică, însuflețesc când și când personajele. Scriitura precisă, amănunțit realistă, proprie gazetarului, nu obturează perspectiva psihologică, nu foarte adâncă, dar trasată cu mână sigură. Șarja
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
postfață Constantin Cubleșan, București, 1978; Paraziții, îngr. și pref. Ioan Buduca, București, 1982; Teatru, postfață Doina Modola-Prunea, Cluj-Napoca, 1982; Nuvele. Povestiri, îngr. Emilia Șt. Milicescu și Mihai Dascal, București, 1987; Opere alese, îngr. și introd. Emilia Șt. Milicescu, Chișinău, 1994; Crochiuri și portrete. Articole politice, îngr. Emilia Șt. Milicescu, București, 1996; Nuvele, îngr. Al. Săndulescu, București, 1996; Teatru, postfață Al. Săndulescu, București, 1996; Nuvele și povești. Teatru, îngr. Constantin Mohanu, București, 1999; Discursuri parlamentare, îngr. Emilia Șt. Milicescu, București, 1999. Repere
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
într-o prozodie „clasică”, tradițională (ferită însă de monotonie prin diversitatea structurilor ritmice și a formulelor de rimă), uneori prin recursul la versul liber, temele predilecte. Conformismul social-politic e mult atenuat. Convingătoare sunt, și aici, tentele de prospețime, viziunea contemplativ-baladescă, crochiurile elementelor de faună și floră, peisajele animate de foșnetul sălbăticiunilor sau vibrând de fiorul legendei. Condiție emoțională a feminității, iubirea - senină sau umbrită de vagi angoase - oferă materie unor poeme în care sentimentele de dragoste sunt iscodite cu discreție și
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
care s-a oprit din păcate la primul număr, iar în 2002 și-a văzut editat și un album, Uși celebre. Uși umile, cu o substanțială prefață de Alexandru Zub, ilustrând o expoziție din 1995 care a stârnit multe ecouri. Crochiurile, desenele, tablourile sale filtrează materia concretă, percepută cu acuități senzoriale, în stilizări ce mizează, în tropismul lor către un conceptual bătând spre metafizic, pe rigoarea severă a formelor și simbolismul cromatic. Ca scriitor, G. își face apariția, cu proză și
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
doilea război, câteva merituoase scrieri literare. Culegeri ca Dobrogea (1936), Plaiuri oltenești (1938), Prin cetatea lui Bucur sau Trecutul viu (ambele din 1940) adună pagini memorialistice, „file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul etnografic, mai mult sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
învățat totuși să prelucrez un text dificil până în momentul când reflectă suficient de mult gândirea mea. Nu neapărat ca fiind al meu, dar ca o poziție a ministerului, filtrată de ceea ce poate sau crede ministrul, prizonier al mandatului politic. Textul, crochiul de text, până să ajungă la ministru, trece prin nenumărate instanțe de avizare - oameni la fel de tineri și care, fiecare cu propria competență, pot adăuga sau scădea din textul inițial. Cam cum s-a constituit Vechiul Testament... În așa fel încât, la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Geo Vasile Așa cum aflăm din biobibliografia comentată care introduce volumul de schițe și povestiri Crochiuri în peisaj israelian, Tania Lovinescu debutează în poezie, dar și în proză în anii "70. Tematica iudaică, cum scrie Shaul Carmel, semnatar al "Cuvântului înainte" și președinte al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă română, rămâne dominantă și în romanul Femeia
Portrete în mișcare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12532_a_13857]
-
români și euro-americani, identifică aceleași resorturi ale conviețuirii umane (banii, lipsa de scrupule, agresivitate) apte să dinamizeze personajele, să genereze acea story, inepuizabilă, legitimată de naturalețea incipitului, dar și de epilogul sugerat prin tușe simbolice. Important pentru rigoarea și stilul "crochiurilor" este că Tania Lovinescu nu amestecă poezia cu proza și evită melodrama. Miza morală a cărții este fățișă, fără a fi stridentă: pesimismul, izolarea înverșunată, macerarea egolatră cedează în fața solidarității și încrederii în frumusețea vieții, altruismul fiind singura soluție de
Portrete în mișcare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12532_a_13857]
-
o denumesc pretenețios ,caviar d'aubergines"... Antologică rămâne tot în prima carte a Sandei Nițescu evocarea ,mămăligii" devenită figură emblematică a bucătăriei românești. Cafenelele pariziene ale Sandei Nițescu, descrise în cea de-a doua ei carte - un bloc notes de crochiuri literare și grafice - anticipau într-o formă ceva mai ,descărnată" suculentul periplu prin restaurantele bucureștene. Ajunsă acasă, despovărată de nostalgii, înarmată cu reminiscențele ,distilate" ale unor lecturi de specialitate și având memoria perfectă a sutelor de feluri de bucate degustate
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
se sedimenteze în judecăți cât de cât critice, e momentul să vorbim despre lungmetrajele din competiția de la Sfântu-Gheorghe. Nu toate, n-aș avea loc pentru o analiză aprofundată și dată fiind calitatea peliculelor, cred că merită mai mult decât un crochiu - două. Să încep cu ce nu mi-a plăcut, ba chiar m-a revoltat: e regizat de Thomas Vinterberg, scris de Lars von Trier (auziți vreo dogmă?) și se numește Dragă Wendy. Care nu e o fată sau un animăluț
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]
-
a fost o poezie întreagă, cu statut, pesemne, de haiku). Lăsînd asemenea biopsii deoparte, fac priză, în Mașinăria de uitare, două stiluri de poet. Unul îndopat cu langoare, celălalt jucat și oarecum cinic. Primul sare în partea recuperărilor tandre, a crochiurilor ceva mai îngăduitoare cu modelul, trase de-un plastician amnezic: ,mașinăria veche de iubit - unsă de atingeri, urnită de priviri", ori ,și calcă pe struguri, pe văi și prin ploi/ cu regate de cai alergînd peste noi". Natură nu moartă
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
diverse tipuri de exponate: biroul regizorului și megafonul său de la Cinecittà; colecțiile de costume originale create pentru Satyiricon și Roma; câteva dintre obiectele de decor din La dolce vita; instantanee de pe platourile de filmare; postere originale ale peliculelor; desene și crochiuri autografe făcute pe diferite suporturi, chiar și pe șervetele restaurantelor; definiții și expresii memorabile ale artistului, incizate pe panouri; proiecții de documentare realizate de către Istituto LUCE care oferă jaloane ale întregii activități artistice a lui Fellini, incluzând diferite premiere ale
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
mai bun nivel, antologabile. Oameni normali adună între coperte schițe, povestiri și scurte însemnări de subiecte care fie au apărut în rubricile din ziare fie sunt inedite. Multe dintre schițe sunt străbătute de un filon social care depășește în efecte ,,crochiurile" sociologului Vintilă Mihăilescu din revista Dilema, adunate și ele în volumul Socio hai-hui. Întrebat cum de are atâtea de povestit, scriitorul mărturisește că ,,în țara mea, subiectele îi caută, presate de timp, pe ziariști și pe scriitori". Irina Nicolau mărturisea
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]
-
mutuală în probleme de frontieră, semnat la București la 27 februarie 1961, precum și în toate documentele de demarcare corespunzătoare, hărțile frontierei de stat între fostele Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, procesele-verbale ale semnelor de frontieră cu schițele crochiu, anexele corespunzătoare și completările la acestea, precum și în documentele verificărilor traseului liniei frontierei de stat în vigoare între fostele Republica Populară Română/Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste la 16 iulie 1990 - data adoptării Declarației privind suveranitatea de
TRATAT din 17 iunie 2003 între România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157273_a_158602]
-
exprimate printr-un procedeu analog cinematografiei; operele de desen, de pictură, de arhitectură, de sculptură, de gravura, de litografie; operele fotografice, cărora le sunt asimilate operele exprimate printr-un procedeu analog fotografiei; operele de artă aplicată; ilustrațiile, hărțile geografice; planurile, crochiurile și operele plastice referitoare la geografie, la topografie, la arhitectură sau la științe. ... (2) Se rezervă totuși legislațiilor țărilor Uniunii dreptul de a dispune că operele literare și artistice sau una ori mai multe categorii dintre ele nu sunt protejate
CONVENŢIA DE LA BERNA din 9 septembrie 1886 pentru protectia operelor literare şi artistice completata la Paris la 4 mai 1896, revizuita la Berlin la 13 noiembrie 1908, completata la Berna la 20 martie 1914, revizuita la Roma la 2 iunie 1928, revizuita la Bruxelles la 26 iunie 1948, revizuita la Stockholm la 14 iulie 1967 şi la Paris la 24 iulie 1971 şi modificata la 28 septembrie 1979. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160197_a_161526]
-
constituie având în vedere finalitățile educaționale și specializările filierei vocaționale. Disciplinele fundamentale, care se predau la clasele a IX-a și a X-a, studiul formelor și desenul, studiul formelor și al culorii, studiul formelor și al volumului, studiul compoziției, crochiuri, elemente de perspectivă, desen proiectiv, interdependențe funcționale în relația om - formă - ambient sunt discipline complementare strict necesare formării limbajului plastic și a percepției vizuale, ce constituie o formă de pre-orientare, în cunoștință de cauză, spre una din specializările profilului. La
METODOLOGIE din 10 noiembrie 2009 privind mi��carea personalului didactic din învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218754_a_220083]
-
constituie având în vedere finalitățile educaționale și specializările filierei vocaționale. Disciplinele fundamentale, care se predau la clasele a IX-a și a X-a, studiul formelor și desenul, studiul formelor și al culorii, studiul formelor și al volumului, studiul compoziției, crochiuri, elemente de perspectivă, desen proiectiv, interdependențe funcționale în relația om - formă - ambient sunt discipline complementare strict necesare formării limbajului plastic și a percepției vizuale, ce constituie o formă de pre-orientare, în cunoștință de cauză, spre una din specializările profilului. ... La
METODOLOGIE din 28 octombrie 2008 privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207365_a_208694]
-
a traseului liniei frontierei de stat între România și Ucraina; - Albumul hărților topografice ale frontierei de stat între România și Ucraina; - Procesele verbale pentru semnele de frontieră care sunt fixate pe frontiera de stat dintre România și Ucraina, cu schițele crochiu topografice; - Tabelul de coordonate ale semnelor de frontieră; - Procesul verbal final al verificării în comun a frontierei de stat între România și Ucraina. Documentele de frontieră, pregătite de Comisia mixtă de frontieră româno-ucraineană pe baza rezultatelor verificării traseului liniei frontierei
REGULAMENT din 25 februarie 2004 de lucru al Comisiei mixte de frontieră româno-ucraineană - (Anexă la Hotărârea Guvernului nr. 721/2005 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211829_a_213158]