432 matches
-
venos afectat și, respectiv, în grupuri încadrate în categorii diferite de diagnostic, în conformitate cu clasificarea CEAP (varice simple versus varice complicate). Atrage atenția faptul că activitatea pro-apoptotică, în condițiile în care a fost identificată, a avut un caracter constant la nivelul crosei, al venei safene, al pachetului varicos și al venelor perforante. Uniformitatea reacției imunohistochimice pentru Bax sugerează că modificările tisulare, celulare și moleculare apar și se dezvoltă concomitent de-a lungul unui traiect venos, fără a fi influențate - în mod pozitiv
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a caracterizării colagenului nou format, a cărui asamblare nu respectă tiparul normal. • Absența unor diferențe semnificative între leziunile tisulare/celulare și trăsăturile moleculare identificate în diferite teritorii venoase afectate indică faptul că există o afectare a ansamblului structural venos - de la crosă la perforante - în momentul în care boala varicoasă este evidentă clinic.
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
1975, p. 14-15), jocurile sportive pot fi clasificate după următoarele criterii: * după numărul de participanți: individuale (tenis, badminton) pe echipe (fotbal, hochei, polo) * după modul de conducere a obiectului de joc: cu mâna direct (handbal) -prevăzute cu mijloc auxiliar (rachetă, crosă etc.) cu piciorul (fotbal) mixte (mână și picior - rugby, volei) * după utilizarea sau nu a unor mijloace de locomoție: cu deplasare normală cu mijloace de locomoție (polo pe iarbă) • după existența sau nu a contactului cu adversarul: cu contact direct
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
problemele în dezvoltarea oricărei abilități este că un comportament străin este deseori încurajat accidental când e obținut un rezultat dorit. Trebuie numai să priviți un jucător de baschet care are o lovitură liberă, un jucător de golf în timp ce își potrivește crosa sau un jucător de baseball în timp ce anticipează serviciul. Veți observa o gamă foarte largă de comportamente despre care atleții cred că sunt esențiale pentru performanța de vârf, dar în realitate nu adaugă nimic probabilității lor de succes. Unii jucători de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
vă duceți la bancă, așteptați la coadă pentru a fi servit, probabil că veți găsi o altă bancă sau veți face operațiunile bancare on-line sau prin bancomate. Cei mai mulți jucători de golf pe care-i cunosc și-au cumpărat mai multe crose diferite. Motivul principal este acela că atunci când au probleme să lanseze mingea cu prima crosă suficient de departe sau de drept, încep să caute alta care lovește mai bine. Cum susține stingerea creativitatea? Dați-mi voie să recapitulez reacțiile tipice
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o altă bancă sau veți face operațiunile bancare on-line sau prin bancomate. Cei mai mulți jucători de golf pe care-i cunosc și-au cumpărat mai multe crose diferite. Motivul principal este acela că atunci când au probleme să lanseze mingea cu prima crosă suficient de departe sau de drept, încep să caute alta care lovește mai bine. Cum susține stingerea creativitatea? Dați-mi voie să recapitulez reacțiile tipice de stingere: 1. explozia stingerii - o reacție obișnuită la pierderea motivării este repetarea vechiului comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
al coloanei dorsale, între vena azygos și aorta ascendentă, posterior de esofag. La nivelul vertebral T5-T6, făcând prima ansă, își schimbă direcția, trecând pe flancul stâng al coloanei dorsale; flancând esofagul urcă în regiunea cervicală unde face o a doua crosă, spre a se vărsa în confluentul venos jugulo-subclavicular stâng, după ce a trecut posterior de artera carotidă comună stângă și vena jugulară stângă. Traiectul său, cât și diferitele variante anatomice (duct dublu, duct în „Y”, duct plexal etc.) trebuie cunoscute de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
situat între artera carotidă stângă și artera subclavie stângă. Raporturile cu nervul frenic stâng au fost amintite mai sus. În traiectul său descendent, în mediastin, trece peste fața laterală a arcului aortic, unde se desprinde nervul recurent stâng, care înconjoară crosa, lateral de ligamentul arterial, după care se așează în șanțul traheo-esofagian stâng, având un traiect ascendent către regiunea cervicală. În raport cu pediculul pulmonar stâng, nervul vag se plasează posterior, ajungând la esofag unde se ramifică. Se fac schimburi de fibre nervoase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
în chirurgia traheei mediastinale și a bifurcației sale (abord prin sternotomie), cât și în abordul transsternal al fistulelor bronșice postpneumonectomie dreaptă sau stângă. Aorta toracică Aorta toracică continuă conul de ejecție al ventriculului stâng și este formată din aorta ascendentă, crosa aortei și aorta descendentă [1]. Aorta ascendentă este acoperită de pericardul seros, fiind situată antero-medial de urechiușa dreaptă și postero-lateral de calea de ejecție a ventriculului drept și trunchiul arterei pulmonare. Posterior de aorta ascendentă se află artera pulmonară dreaptă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pe dreapta și anterior față de trahee, delimitând împreună cu vena cavă superioară loja lui Bariety. Anterior vine în raport cu timusul, respectiv cu sternul. Primele ramuri sunt reprezentate de arterele coronare, care nasc din sinusurile coronare ale aortei, al treilea sinus fiind acoronar. Crosa aortei este situată între aorta ascendentă și aorta descendentă, trecând peste trahee. Are 3 ramuri arteriale: trunchiul brahiocefalic, carotida comună stângă și subclavia stângă, mai pot naște din arcul aortic și arterele bronșice. Cele trei ramuri arteriale majore au un
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
mediastinoscopul pentru a biopsia ganglionii para- și subaortici (mediastinoscopia Ginsberg). Arcul aortic, în afară de trahee (flancul stâng), vine în raport cu esofagul, cu nervul frenic stâng, nervul vag stâng și nervul recurent stâng, care naște la acest nivel, trecând inferior și posterior de crosă pentru a se plasa în șanțul traheo-esofagian stâng. Ligamentul arterial (vestigiu al canalului arterial) este situat între concavitatea arcului aortic și artera pulmonară stângă (se secționează pentru alungirea chirurgicală a ramului pulmonar). Aorta descendentă se situează inițial pe flancul stâng
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
bifurcă rezultând cele două artere pulmonare [1]. Artera pulmonară stângă pare a continua direcția trunchiului de origine, are un traiect intrapericardic scurt și un traiect extrapericardic mai lung, trecând anterior de aorta ascendentă și bronșia primitivă stângă, fiind suspendată de crosa aortei prin ligamentul arterial. Din porțiunea mediastinală a arterei pulmonare stângi iau naștere arterele mediastinale pentru lobul superior stâng (artera mediastinală anterioară, artera mediastinală posterioară și artera mediastinală apicală), după care intră în scizură unde dă restul de ramuri pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
18, 17]. Vena azygos Se formează în urma unirii venei lombare ascendente drepte cu vena subcostală dreaptă; urcă în torace pe fața antero-laterală dreaptă a coloanei vertebrale până la nivelul spațiului III intercostal unde își schimbă direcția către anterior pentru a forma crosa, vărsându-se pe fața posterioară a venei cave superioare deasupra inserției pericardice. Vena ayzgos se plasează anterior de arterele intercostale, lateral de ductul toracic și de aorta descendentă, posterior de esofag și medial de pleura parietală, care acoperă șanțul costo-vertebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
-se pe fața posterioară a venei cave superioare deasupra inserției pericardice. Vena ayzgos se plasează anterior de arterele intercostale, lateral de ductul toracic și de aorta descendentă, posterior de esofag și medial de pleura parietală, care acoperă șanțul costo-vertebral drept. Crosa venei azygos trece peste esofag, trahee și nervul vag, având inferior pediculul pulmonar drept, fiind acoperită de pleura mediastinală dreaptă. În vena azygos se varsă vena intercostală supremă dreaptă (venele intercostale II-III-IV), ultimele 6 vene intercostale, venele esofagiene, pericardiace, vena
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
peste esofag, trahee și nervul vag, având inferior pediculul pulmonar drept, fiind acoperită de pleura mediastinală dreaptă. În vena azygos se varsă vena intercostală supremă dreaptă (venele intercostale II-III-IV), ultimele 6 vene intercostale, venele esofagiene, pericardiace, vena bronșică dreaptă (în crosa venei azygos), venele hemiazygos și hemiazygos accesorie. Vena hemiazygos Vena hemiazygos se formează prin unirea venei lombare ascendente și subcostale din partea stângă, după care se plasează pe fața antero-laterală stângă a coloanei vertebrale până la nivelul vertebrei T7. Aici își schimbă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
mediastinală are raport anterior cu trunchiul arterial brahiocefalic, care o încrucișează dinspre stânga spre dreapta, iar în plan mai anterior se află trunchiul venos brahiocefalic și timusul. Tot anterior, dar mai jos, se găsește aorta ascendentă și porțiunea inițială a crosei aortei. Posterior de trahee se află esofagul, cu care are un raport nemijlocit, existând însă un plan de clivaj lax, care permite separarea chirurgicală a celor două structuri anatomice. Spre dreapta se află vena cavă superioară și către inferior crosa
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
crosei aortei. Posterior de trahee se află esofagul, cu care are un raport nemijlocit, existând însă un plan de clivaj lax, care permite separarea chirurgicală a celor două structuri anatomice. Spre dreapta se află vena cavă superioară și către inferior crosa venei azygos. În partea stângă traheea vine în raport cu crosa aortei, artera carotidă comună stângă, nervul recurent și pleura mediastinală. De-o parte și de alta a traheei cât și anterior se situează lanțurile ganglionare paratraheale drepte și stângi și pretraheale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
care are un raport nemijlocit, existând însă un plan de clivaj lax, care permite separarea chirurgicală a celor două structuri anatomice. Spre dreapta se află vena cavă superioară și către inferior crosa venei azygos. În partea stângă traheea vine în raport cu crosa aortei, artera carotidă comună stângă, nervul recurent și pleura mediastinală. De-o parte și de alta a traheei cât și anterior se situează lanțurile ganglionare paratraheale drepte și stângi și pretraheale, iar sub bifurcație se găsește grupul ganglionar subcarenal (vezi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
omonima stângă un unghi de 71°, dar care poate fi și foarte ascuțit (4°) sau chiar obtuz (108°). Are o lungime de 2-2,5 cm până la originea bronșiei lobare superioare, după care se continuă cu bronșia intermediară. După ce trece pe sub crosa venei azygos, formează pediculul pulmonar drept, împreună cu artera și venele pulmonare, care au o topografie în scară. Bronșia primitivă stângă Este mai lungă, având o lungime de aproximativ 5 cm, trece pe sub arcul aortic pentru ca să ajungă la hilul pulmonar stâng
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
segmente: esofagul retrotraheal și esofagul subcarenal [6, 18]. Segmentul retrotraheal se întinde de la vertebra T1 până la bifurcația traheei, având raporturi posterioare cu coloana vertebrală, anterior cu porțiunea membranoasă a traheei și bronșia primitivă stângă, lateral dreapta cu pleura mediastinală și crosa venei azygos, iar lateral stângă cu artera subclavie, canalul toracic și pleura mediastinală. Sub carenă, esofagul păstrează raportul cu coloana vertebrală până la nivelul vertebrei T6, de unde se deplasează către anterior pentru a intra în hiatusul esofagian, anterior de aortă. Ventral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pentru o bună pregătire în domeniul chirurgiei toracice, respectiv chirurgiei generale, a chirurgului care abordează esofagul. Esofagul toracic poate fi abordat în totalitate prin toracotomie (postero-laterală, axilară, antero-laterală) dreaptă; prin toracotomie stângă se obține un acces bun pe esofagul terminal, crosa aortei îngreunând abordul esofagului mijlociu și superior toracic, fiind necesară manevra de descrucișare aorto-esofagiană. Esofagul toracic poate fi rezecat și pe cale transhiatală + cevicotomie stângă. Prin chirurgie toracică miniinvazivă se pot executa: esomiotomie extramucoasă (achalazie, spasm difuz), tumorectomie (tumori extramucoase), diverticulectomie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și lungimea segmentului anevrismal [2]. Din punct de vedere morfologic anevrismele aortei toracice pot fi fuziforme și sacciforme. Cele fuziforme reprezintă dilatații ale lumenului aortic în toate diametrele, pot interesa segmente cu lungime variabilă și pot afecta deopotrivă aorta ascendentă, crosa și aorta descendentă toracică sau toraco-abdominală. Pereții anevrismului, deși subțiați conțin toate cele trei straturi parietale: intima, media și adventicea (anevrism adevărat). Frecvent lumenul poate fi ocupat parțial de un tromb aderent la perete, sursă eventuală de material emboligen. Pot
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
a acesteia. Ecografia transesofagiană este foarte precisă în evaluarea patologiei aortei ascendente, putând stabili diagnosticul ferm de anevrism aortic, disecție de aortă sau hematom parietal aortic. Ecografia transesofagiană nu permite uneori o bună vizualizare a aortei ascendente distale și a crosei aortice datorită interpunerii de aer din arborele traheobronșic. Ecografia transtoracică este mai puțin fidelă decât ecografia transesofagiană, dar are un puternic caracter orientativ. În mod particular o ecografie transtoracică pozitivă are o mare valoare predictivă cu privire la diagnostic. Ecografia transtoracică este
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
subrenală a colului anevrismal trebuie suspectată prezența unui anevrism toraco-abdominal. Ecografia transesofagiană completează echografia simplă (transabdominală) în cazul anevrismelor de aortă descendentă, care interesează și segmentul toracic. Tehnica nu permite însă o bună vizualizare a aortei abdominale suprarenale și a crosei aortice. Necesită o înaltă calificare atât pentru efectuare cât și pentru interpretare. AORTOGRAFIA Arteriografia și cateterismul au evoluat timp de un secol până la tehnicile sofisticate de astăzi. La scurt timp după descoperirea de către Röentgen a razelor X, în 1895, o
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
ale diferitelor leziuni aortice sunt relativ caracteristice: aspectul de pară al bolii anuloectaziante aortice, extravazări de substanță de contrast cu contur neregulat în cazul pseudoanevrismelor. Un mare avantaj al aortografiei este reprezentat de posibilitatea stabilirii raporturilor cu ramurile mari ale crosei aortice. Dacă un pacient are angină instabilă, ectazie anuloaortică, anevrism sau disecție cronică a aortei ascendente sau arcului, renunțăm la aortografia inițială și cerem cardiologului să examineze arterele coronare, ramurile aortei ascendente și arcului în special, plus restul aortei prin
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]