2,381 matches
-
rupestre și chiar bisericuțele din paiantă. Însă atunci când realitatea pastoral-misionară din teren îți cere altceva, tu - preot, episcop, arhiepiscop, mitropolit sau patriarh - trebuie să te conformezi cerințelor! De asemenea, știut este faptul că toate mănăstirile noastre au fost construite de ctitorii lor - preoți, monahi, boieri sau domnitori, pe locul sau în preajma unor bisericuțe din lemn. Așa se face că pe locul unor astfel de bisericuțe au fost construite adevărate opere de arhitectură și artă cu rezonanță în timp, în istorie și
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
contestatari, având în vedere că țara trecea prin fel de fel de încercări?! Posibil să fi fost, că doar nu trebuie să credem că a fost vreo vreme în care Cel rău și viclean ar fi șomat. Numai că acei ctitori de atunci - ca și cei de astăzi - n-au cedat presiunilor, ci au pus interesele Bisericii și ale Țării mai presus de dorințele unora. Și bine au făcut pentru că, grație și acestor mănăstiri am fost și suntem cunoscuți în întreaga
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
și pentru care motiv suntem îndemnați la demobilizare și absență? În fața lui Dumnezeu fiecare neam se prezintă cu slava lui. Catedrala Mântuirii Neamului va sta pe brațele poporului român dreptcredincios așa cum stau în tablourile votive machetele bisericilor pe brațele voievozilor ctitori. Putem lipsi Europa - se întreba un mare gânditor - de asemenea edificii simbol? Nicidecum! Un astfel de edificiu, cred eu, ar trebui, după finalizare, să fie trecut pe o nouă listă cu minunile lumii întâmplate după anul 1990, după modelul Antichității
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
de cei trei Magi, să ne aducă vestea cea mare că s-a născut Fiul Domnului Dumnezeu din Sfânta Fecioară, ne prihănită, Maria. În acest context și cu ocazia ANULUI NOU 2012, doresc cititorilor, colaboratorilor și nu în ultimul rand ctitorului acestei reviste Sărbători fericite, cu sănătate, cu bogate bucate pe masă, alături de cei dragi, aureolați de harul divin al inspirației. Scriind aceste rânduri mi-am adus aminte de ce zicea Emil Cioran:” Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează
CUVÂNT CĂTRE REDACŢIA, COLABORATORII ŞI CITITORII REVISTEI CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369443_a_370772]
-
Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
celor dragi ai săi, care i-au înțeles zbuciumul, absența de acasă și și-au înfrânat temerile legate de soarta pelerinului plecat în misiune autoasumată să recupereze averea spirituală a neamului, expresia talentului oamenilor simpli, dovezile vredniciei păstorilor lor spirituali, ctitori și propăvăduitori ai Cuvântului de învățătură pentru suflet. Avea acest pelerin îndemn de drumeț de la icoana Sfântului Nicolae din casa copilăriei sale și de la biserica cea din satul natal, “Ermitajul” cel de-acasă pe care îl dorea extins de la cele
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
au fost astupate cu stânci, ale satului Găujani, protejate de legăminte și blesteme cumplite, împotriva celor care s-ar fi încumetat să le fure. Tot aici s-au ridicat și cnezatele lui Seneslau și Tihomir, tatăl lui Basarab Întemeietorul și ctitorul Țării Românești, cel care la înfrânt decisiv la Posada în apropiere de Perișani, pe Carol Robert d*Anjou, regele Ungariei pecetluind ființa Munteniei și implicit libertatea Țării Loviștei. Satele, cu majoritatea caselor răsfirate pe tot cuprinsul depresiunii; una aici, alta
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
în viața Bisericii. Referirile riguros documentate privesc rolul de prim plan jucat de Mitropolitul Bucovinei în ridicarea Așezământului Românesc de la Ierusalim, acolo unde, prin inițiativa superiorului de atunci - Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, ierarhul cel ziditor, Visarion Puiu, a fost încrustat ctitor la 50 de ani de la marea sa trecere din lume în amara pribegie. Inserarea portretului ierarhului cu țara în inimă se constituie, totodată, într-un binemeritat omagiu postum, adus prin cuvinte ce ard ca lumânări întru veșnica amintire a strădaniilor
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
prieteni, oameni care-l cunoscuseră de-a lungul vremii ascultau cu pioșenie ruga mea: „Dumnezeul nostru bun!... oprește pentru o clipă TIMPUL și privește ce a realizat Rectorul Ion Smedescu, cel care a fost o minte strălucită, un luptător neobosit, ctitorul minunatei Universități Româno-Americane, catedrală de învățătură și cultură, loc sfințit unde va arde fără întrerupere flacăra vie a spiritului și iubirii lui pentru generațiile viitoare. Ascultă șoaptele râului Cerna, Oltețului, Jiului și Oltului, undele tremurânde, mărgăritare de nestemate în picuri
ÎN MEORIAM ION SMEDESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368254_a_369583]
-
cât era de fericit când, la poalele Dealului Patriarhiei, s-a trasat și s-au făcut toate formele cadastrale ale locului în care urma să se ridice noua Catedrală și mi-a mărturisit de mai multe ori această bucurie de ctitor pe care o avea implantând acolo, conform tradiției, crucea care marca locul viitorului altar. Eu, care îl văzusem și în anii urbanismului cu demolări de biserici de sub dictatură, când îmi vorbea cu resemnare despre faptul că Ceaușescu îl trimitea cu tot cu
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
sale, au dramatizat balada populară „Constantin Brâncovanul” și poezia “Brâncovenii - Sfinți Mucenici” de Elena Armenescu și au citit legedene despre Constantin Brâncoveanu. Au fost prezentate cele două cărți realizate în memoria domnitorului “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic” și antologia “Poeți români slăvind dumnezeirea.” Cartea “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic”a apărut la Editura “Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și este o culegere de șase articole despre domnia lui Constantin
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
citit legedene despre Constantin Brâncoveanu. Au fost prezentate cele două cărți realizate în memoria domnitorului “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic” și antologia “Poeți români slăvind dumnezeirea.” Cartea “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic”a apărut la Editura “Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și este o culegere de șase articole despre domnia lui Constantin Brâncoveanu: Niculae Șerbănescu, “Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești - 275 de ani de la moartea sa martirică”; Niculaeșerbănescu, “Constantin
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
a apărut la Editura “Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și este o culegere de șase articole despre domnia lui Constantin Brâncoveanu: Niculae Șerbănescu, “Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești - 275 de ani de la moartea sa martirică”; Niculaeșerbănescu, “Constantin Brâncoveanu - ctitor de cultură românească”; Mircea Păcurariu, “Cultura în timpul lui Constantin Brâncoveanu”; Ion Barnea, “Ctitoriile bisericești ale lui Constantin Brâncoveanu”; Ioan Rămureanu,“Constantin Brâncoveanu , sprijinitor al Ortodoxiei”, Toma G. Bulat “Daniile lui Constantin Vodă Brâncoveanu către Orientul ortodox.” Antologia “Poeți români slăvind
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
Ecumenic al Bisericii Celei Una, Universală, Sfântă și Apostolică, a promulgat Edictul de toleranță religioasă cu respectarea tuturor confesiunilor din imperiu și a zidit noua capitală a noului Imperiului creștin Dac ortodox la Bizanț, numită Constantinopol, după numele său de ctitor, dar închinată veșnicei slăvirii a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Maicii Sale-Preafericita Fecioară Maria. Către anul 658 î.Hr., tribul Megarilor, desprins din Marele trunchi Trac, având în frunte pe viteazul Bizant, și-a ridicat pe Bosfor cetatea de scaun
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
NISTRU, PE CRIȘ, PE SIRET, PE TÂRNAVE, PE JIU, PE ARGEȘ ȘI PE ISTRU: CĂ NU VOM MAI RABDĂ TRĂDĂRI SAU SAMAVOLNICE FĂRĂDELEGI ALE CIOCOILOR CE NE BÂNTUIE, SUB IUDE, PREȘEDINȚI ȘI REGI ! JURAM, PE LIMBA NOASTRĂ SFÂNTĂ, PE VECHII CTITORI ȘI CAZANII, PE SFINȚII TEMNIȚELOR CRUNTE, PE HRISOVUL SFINTELOR LITANII ! JURAM, PE AIUD, GHERLA, TÂRGȘOR, PITEȘTI, JILAVA, MISLEA ȘI CANAL, SĂ PUNEM IARĂȘI ROMÂNIA MARE SUB SCEPTRUL EI CREȘTIN ȘI VOIEVODAL ! JURAM, PE CALDE SFINTE MOAȘTE, PE CEI PLECAȚI FĂRĂ DE
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
analizat și am sondat societatea de-a lungul timpului cu seriozitate și plăcere. Fără eforturi speciale! Poate și datorită calității profesionale care NU este de neglijat, sculptor (artist plastic și educator) fiind - creator, formator de spirite elevate și cititor și ctitor de suflete, psihologia umană fiind apanajul acestor preocupări înălțătoare și sensibile... Am văzut și întâlnit indivizi, pe diferite funcții, așezați în somptuoase fotolii imperiale, fără să realizeze că purtau o pălărie prea mare pentru capul lor. Exemple sunt nenumărate! Iată
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
bine veniți. Toți cei care vor să pună o "caramida"din munca lor la ridicarea acestui lăcaș de rugăciune sunt bine veniți, mai ales că vor fi scriși pe o placă comemorativa în interiorul bisericii și vor fi pomeniți că și "ctitori"si binefăcători la sfintele slujbe și își vor face și comoara în ceruri. Puteți face o donație, în orce suma, fie la sediul parohiei, fie în contul acesteia în RON - I R048BTRL00501205746198XX - deschis la Bancă Transilvania. Binecuvântează Doamne pe toți
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
face o divagație de la traseu spre miazăzi și un popas la Mănăstirea Sâmbătă de Sus numită și Mănăstirea Brâncoveanu după numele lui Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești (1688-1714) cu o contribuție importantă în dezvoltarea culturală și spirituală a țării, ctitor a numeroase lăcașuri de cult ortodoxe, a cărui arhitectură îi poartă numele, stilul brâncovenesc. După o domnie de 26 de ani a fost trădat și decaptitat împreună cu cei patru fii, la Constantinopol, de către otomani. În dreptul localității Carta, la sensul giratoriu
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
Venerabilul ei Stareț, trecut decurând la venicele lăcașuri, Părintele Arhim. Neonil Ștefan... Scurtă prezentare istorică a Mănăstirii Frăsinei Sfântă Mănăstire Frăsinei din comuna Muereasca, județul Vâlcea, numită și Athosul Românesc, păstrează până astăzi așezămintele monahale și legământul Sfanțului Ierarh Calinic - ctitorul cel mai de seamă al acestei lavre pustnicești. Biserică vechiului schit, cu hramul Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul, a fost construită din lemn, de călugării bulgari Ilarion și Ștefan, la anul 1710. Această a fost reconstruită din zid, între anii 1762
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
s-au păstrat. La anul 1787, din cauza Războiului ruso - turc, schitul a fost pustiit și a rămas părăsit până la anul 1848, când a fost refăcut de către călugărul Acachie, venit de la Sfântă mănăstire Cernica, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmașul primilor ctitori. El a închis pridvorul vechii biserici cu cărămidă, transformându-l în pronaos, și l-a zugravit. Tot el a refăcut vechile chilii. Biserică veche păstrează pictură în frescă, lucrata la anul 1763, de către Teodor Zugravul, cât și pe cea din
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]