KorAP: Find »[drukola/base=cușcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...131 >

3,251 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

în sens invers timpul rămas în vreme ce Orpheus continua să se încline către mare. Eu stând lângă vinci cu sulița în mână. Și-atunci se întâmplă. Totul se întâmplă foarte repede. Un pocnet-bubuit-huruit sub noi - a ieșit sub barcă - și apoi cușca legănându-se departe de noi - bum. Bule și stropi de apă. Orpheus gemând, înclinându-se și mai tare. Brr, brr. Bule și stropi de apă și frânturi dintr-o uriașă formă cenușie în apa albă, înspumată. Eu ridicând sulița și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Eu ridicând sulița și nefiind în stare să văd, decât cenușiul din apa albă, strigând ceva. Jeturi, cortine de apă lovindu-mă pe mine și puntea, ceva agitând marea calmă, înspumând-o, și eu strigând trage-o sus, trage, trage cușca, și eu strigând nu-l văd ca lumea. Butoaiele agitându-se prin spumă și vinciul scârțâind și apa și spuma și umbra, o coadă uriașă ieșind din apă. Fidorous, strigând ceva indescifrabil în zgomotul acela și vinciul încordându-se și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
și butoaiele și coada și apa agitată. Orpheus aplecându-se spre apa nestatornică și metalul și eu ținând sulița și strigând. Fidorous spunând s-a încâlcit și s-a încâlcit în cablu și butoaiele și sulița și spuma și stropii. Cușca ieșind parțial din apă, zdrobită și ruptă și goală și cu un butoi deasupra - brr brr - și eu strigând și ținând sulița. Coada, burta rechinului, o înotătoare ca o lamă albă încovoiată. Orpheus aplecându-se în apă și doctorul strigând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
zdrobită și ruptă și goală și cu un butoi deasupra - brr brr - și eu strigând și ținând sulița. Coada, burta rechinului, o înotătoare ca o lamă albă încovoiată. Orpheus aplecându-se în apă și doctorul strigând și eu strigând la cușca goală și doctorul spunând ne trage în jos și tai-o și el cu un cuțit, o macetă. Barca pârâind, lăsându-se în apă, doctorul cățărându-se peste balustradă cu un picior pe cușca goală, roasă, tăind cablul. Spumă și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
doctorul strigând și eu strigând la cușca goală și doctorul spunând ne trage în jos și tai-o și el cu un cuțit, o macetă. Barca pârâind, lăsându-se în apă, doctorul cățărându-se peste balustradă cu un picior pe cușca goală, roasă, tăind cablul. Spumă și stropi, coada, butoaiele tresăltând și coada lovind apa. Eu strigând și ridicând sulița și Fidorous tăind frânghiile încâlcite în cușcă. Capul ludovicianului ca un glonț alb și cenușiu o nicovală un jet uriaș ridicându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pârâind, lăsându-se în apă, doctorul cățărându-se peste balustradă cu un picior pe cușca goală, roasă, tăind cablul. Spumă și stropi, coada, butoaiele tresăltând și coada lovind apa. Eu strigând și ridicând sulița și Fidorous tăind frânghiile încâlcite în cușcă. Capul ludovicianului ca un glonț alb și cenușiu o nicovală un jet uriaș ridicându-se dintre stropi și eu strigând și aruncând sulița. Sulița în aer. Sulița în aer trăgând cablul după ea. Sulița în aer. Prea sus. Sulița deasupra

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
în aer. Sulița în aer trăgând cablul după ea. Sulița în aer. Prea sus. Sulița deasupra capului rechinului și lovind doar apa albă din spate și scufundându-se. Cablul negru derulându-se de pe punte. Barca pârâind. Fidorous tăind frânghiile și cușca diformă și eu sărind după cablul care se derula de pe punte și apucându-l, trăgându-l. Trăgându-l în spate, trăgând sulița înapoi. Spumă și stropi și cortine de apă. Vinciul smulgându-se din peretele bărcii și prăbușindu-se greoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
trăgându-l. Trăgându-l în spate, trăgând sulița înapoi. Spumă și stropi și cortine de apă. Vinciul smulgându-se din peretele bărcii și prăbușindu-se greoi, prăbușindu-se greoi peste doctorul Fidorous și atât el, cât și vinciul căzând în cușcă și cabluri și frânghie și butoaie și Fidorous aruncat acolo de vinci. Sânge. Eu strigând și ținându-mă de balustradă și întinzându-mă, și doctorul în amalgamul de metal și lemn și frânghii întinzându-mă și apoi totul - cușcă butoaie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
în cușcă și cabluri și frânghie și butoaie și Fidorous aruncat acolo de vinci. Sânge. Eu strigând și ținându-mă de balustradă și întinzându-mă, și doctorul în amalgamul de metal și lemn și frânghii întinzându-mă și apoi totul - cușcă butoaie vinci încâlceală de coarde și doctorul și brațul lui întins întins întins tras în jos, departe, în spuma care înghițea totol, și valurile închizându-se deasupra cu un bubuit lichid. Barca înclinându-se. Bulele de spumă așezându-se și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
din tot corpul. Haide, am icnit, sunt aici. Tu unde ești? Am ascultat pârâitul bărcii, clipocitul apei în urcare, propriile-mi suspine tremurate. Apa îmi acoperi tibiile. — Unde ești? Și-atunci... Țrr, țrr O masă încâlcită, alcătuită din butoaie și cușcă țâșni la suprafața oceanului calm, la distanță de o sută cincizeci de metri. Încet, mormanul acela începu să înainteze pe apă către mine. — Haide, am spus cu răsuflarea tăiată, uite-mă aici. Și am început să lovesc din picioare, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
cuprins în brațe, strângându-ne tare la piept, stând așa și râzând ca nebunii. Credeam că ai murit, am spus, când în sfârșit mi-am găsit răsuflarea. O, Doamne, am crezut că ai murit. — Rechinul a făcut o gaură în cușcă, zise ea. Când s-a încâlcit, eu, nu știu cum, m-am strecurat afară. — Nu știi cum te-ai strecurat afară, am repetat, uitându-mă neîncrezător la ea, clătinând din cap. Atunci ne-am sărutat. Ne-am sărutat lângă epava plutitoare, strâns

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
am depărtat unul de altul. — Nu-mi vine să cred că ai izbutit, îmi zâmbi ea. Ai izbutit, Eric. Am ridicat stânjenit din umeri. — Știu. — Ce s-a întâmplat cu doctorul? Am clătinat din cap. Scout se uită în apă. — Cușca și butoaiele și rechinul s-au încâlcit și el încerca să taie frânghiile. S-a întâmplat foarte repede, într-un minut era... adică, n-am știu pentru o secundă ce s-a întâmplat și apoi... Pe când eu mă împleticeam în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

duse și feri frunzele. Lovi de cîteva ori creangă cu piciorul, dar nu mai ieși nimic. Puse sacul sub braț și se adînci În pédure. 39tc "39" Nicolai Arsenievici Își cumpéré o pereche de iepuri și le dédu drumul În cușcă pe care o avea dupé casé. De dimineațé se duse pe coclauri sé rupé un sac mare de buruian pe care Il aduse și-l trînti sub streașiné, lîngé cușcé. Ticsi jumétate de cușcé cu buruian, pentru cé jumétate o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
De aceea și iepurii de casé ar putea sé se Înmulțeascé În vizuini, pentru cé se trag din iepurii sélbatici, numai cé aleargé mai Încet. Ei ar putea sé se Înmulțeascé Într-o vizuiné și nu mai au nevoie de cuști. Și nu mai trebuie sé le dai nici de mîncare, pentru cé ei ies din vizuiné afaré și ménîncé iarbé și pe urmé se Întorc Înapoi, În vizuiné, la culcare. Trebuie numai sé-i Înveți sé viné la vizuiné. Trebuie sé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
iepuri féré nici o cușcé! Cum se zice, ce, vine capră la fin sau finul la capré? De ce sé duci cu sacul brebenei, cînd poți sé duci iepurii sé pascé singuri? S-alerge liberi prin pédure? Sé nu stea Înghesuiți În cuști de plasé! Natură, cînd a fécut iepurii, nu i-a fécut În cuști de plasé, ci liberi, În pédure. S-alerge cît vor ei și sé respire aer curat. Numai sé nu se afle În tot satul, pentru cé toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
finul la capré? De ce sé duci cu sacul brebenei, cînd poți sé duci iepurii sé pascé singuri? S-alerge liberi prin pédure? Sé nu stea Înghesuiți În cuști de plasé! Natură, cînd a fécut iepurii, nu i-a fécut În cuști de plasé, ci liberi, În pédure. S-alerge cît vor ei și sé respire aer curat. Numai sé nu se afle În tot satul, pentru cé toți o sé-și facé vizuini În pédure, mai ales șmecherul de Nichifor. Și-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
le taie nimeni nici o ureche, ca la oi. Nu-i mai cunoaște nimeni. Toți o sé spuné cé-s iepurii lor, pentru cé n-au semn. Și-o sé ia toți iepurii. Se sprijini cu mînă de streașina joasé, unde era cușcă și-și rezemé fruntea pe mîné. Erau amîndoué grase și una țopéia prin cușcé, iar alta rodea un pépușoi. Însé nu se vedea sé-și smulgé puful. Ei, fetele, vé mut la casa voastré, gîndi Nicolai Arsenievici și dupé aceea, cînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

al meu. Genunchii de fetiță erau prea fragili pentru greutatea lui. S-ar fi jucat cu mine, dar, fiind vehicul lung, cu labe foarte scurte, foarte groase și foarte strîmbe, era depășit de situație. Se mulțumea să mă împingă spre cușca unde încăpeam amîndoi. Mînca orice, de la biscuiți "Progresul" la pîinea mea cu unt. Îi păstram mîncarea în ghiozdanul de tablă. Și ochii uzi-gălbui, de cîine trist, cînd m-au trimis la "tătișor", la București. După ce-am plecat, nu voia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

sânii tari și fese bogate. Nici una nu mă bagă în seamă, sunt prinse într-o discuție serioasă de data asta. Le cer să ne întoarcem măcar pe același drum pe care am venit, adică tot pe plajă. Nu-mi răspund... Cușca de sărituri. Omul cu banderolă Totuși, seara revenim pe plajă într-o plimbare eliberatoare, după o cină copioasă cu mult pește, mămăligă și mujdei de usturoi. Prietenele mamei duhnesc toate a usturoi, mai ales când se angajează în acel râs

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
și mujdei de usturoi. Prietenele mamei duhnesc toate a usturoi, mai ales când se angajează în acel râs molipsitor, sunând fantastic și cristalin în liniștea nopții. Mă depărtez de răsuflarea lor ghiftuită și pestilențială. Mă îndrept cu pas alert către cușca cu pereții de plasă, puternic luminată, ce se ivește în toată enormitatea ei în depărtare, spre capătul de sud al plajei. Mama a rămas în urmă cu amicele ei, iar eu am luat-o înainte să întâmpin frontal mașina uriașă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
mă avântam acum în marea de nisip, "as pure as unsunned snow...", și lăsam urme în zigzag, pășind cu un singur picior, în timp ce pe celălalt îl trăgeam din urmă, pentru a lăsa dâre pregnante și continue. Apoi, vin mai aproape de cușca luminată, pe a cărei pereți se zbenguiau niște gângănii uriașe, săreau ritmic în toate direcțiile, cădeau în toate pozițiile, apoi se propulsau iar în sus, aterizau pe burtă, pe spate, în genunchi, cei mai experimentați cădeau chiar în picioare. M-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Sărea dumnezeiește, așa mare și deșirat cum se afla, și mă întrebam la ce se gândește el când se contorsionează prin aer, ce crede el despre el însuși când zboară ca un zeu, un zeu capturat de oameni într-o cușcă de plasă și arcuri. Un alt copil, foarte mic, cel puțin în raport cu el, îmi atrage atenția. Sare cu o minge între picioare. Din când în când, aruncă mingea în sus și o prinde din săritură tot cu picioarele și, tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
și deranjat, era desculț și învârtea bastonul deasupra capului ca pe un tomahawk. Era o apariție de-a dreptul înfricoșătoare în contextul plajei curate și aliniate, a cerului spuzit de stele, a mării cenușii și suspinătoare și mai ales a cuștii cu arcuri și pereți de plasă, puternic luminată, în care săreau draci mari și mici în toate direcțiile. Haide! Nu te-au învățat la școală să desenezi? Arată ce știi să faci! Desenează o broască țestoasă, o floare, un inorog

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

mâna acelei nefericite cu pigmenții prostiei moștenite, firimituri, câte mai rămăseseră din clipele în care, împietrită, stătea cu bicicleta furată în fața elevilor și profesorilor liceului din care fusese apoi exmatriculată, dar și dezlănțuirea nebună pe care a simțit-o în cușca pieptului, de fericire, de libertate, de ură, împotriva profesorilor, de indiferență pentru părinții care o implorau să nu se mai masturbeze, lăsând-o să-și aleagă în fiecare noapte pe cine voia, pe vânzătorul de la cofetăria grecului, pe poștașul student

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
pieței. Podurile rulante culisau comandate de macaragii frumoși, pupitrul era butonat atent, ridicând în cârlige sau cu electromagnetul trupurile de fier ale vânzătorilor de țigări, ale chioșcurilor, ale asistentelor în tranzit, ale câinilor maidanezi, ale părinților ce-și duceau în cuști blindate progeniturile geniale spre clasele Liceului de Artă. Un scriitor local nu putea fi ridicat la cer pentru că era alcătuit dintr-un aliaj neferos. Cei ce dirijau cu brațele pe macaragiu aveau căști de protecție de sub care pletele slinoase pluteau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]