1,159 matches
-
și popularizarea creației populare românești, se ocupă în mai multe rânduri de aportul lui Bartók Béla la culegerea și sistematizarea colindelor, la tipologizarea poeziei populare românești, prezintă culegerea lui Köpeczi Béla. F. este autorul unor studii de sinteză privind rolul culegătorilor maghiari în cunoașterea tezaurului folcloric românesc (A román folklór magyar gyűjtői, „Néprajzi Látóhatár”, 1992) și tot el semnează, într-un volum colectiv, o valoroasă „contribuție bibliografică” referitoare la etnografia maghiaro-română din a doua jumătate a secolului trecut (Adatok a magyar-román
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
fonduri de G. M. Samarineanu, el însuși poet și romancier. Începând din 1926 sunt prezenți cu proză scurtă Cezar Petrescu (Admiratorii naturii, Natura, natura!, Domnul Sgârcea, Taina, Sfârșit de vacanță, Solitudine, Duduia Gaița), Gib I. Mihăescu (Vin nou), Ion Dragu (Culegătorul de fluturi, Resemnare, Păianjenul roșu) ș.a. Colaborează cu versuri Ioan I. Ciorănescu (Fântâna), căruia postum îi apar poeziile Felinarul, Scrisoare de ftizic, Păr blond, George A. Petre (Ciripire de primăvară, Apus), Nuși Tulliu ș.a. Publică poeme în proză Emil Isac
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
nu numai din zonele Transilvaniei, dar și din Banat, Bucovina, Moldova și Muntenia. Fără să se arate în mod consecvent interes pentru aspectul riguros al colecțiilor, deși At. M. Marienescu a tipărit și aici apelul său și instrucțiunile adresate către culegătorii de folclor, s-au dat tiparului, din 1866, sub titulatura generală Datinile poporului român, basme, povești, legende și snoave, balade, doine și strigături, descântece și texte privind credințele, tradițiile, obiceiurile sociale și juridice etc. În paginile revistei au publicat, cu
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
se tipăresc cântece de cătănie, balade, doine, colinde, ghicitori, anecdote versificate, basme și povești culese de I. Pop-Reteganul, George Catană, Laurențiu Ciorbea, C. Giurgescu, Iulian Puteciu, Iuliu Tuducescu, I. Roșu al lui Marcu, N. Demenescu, Elena Georgescu. Cei mai mulți dintre acești culegători erau învățători în satele din Banat și din sudul Ardealului. Beletristica publicată reflectă ideea potrivit căreia era necesară o literatură accesibilă, cu un caracter moralizator. Ca urmare, versurile și proza sunt, de cele mai multe ori, de un nivel artistic modest: anecdotele
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
De la românii din Serbia (1913), o culegere de literatură populară, selecție „dintr-un material mai vast”, adunat în cursul a două călătorii întreprinse de cei doi în anii 1910 și 1911, în vederea unor „studii lingvistice și etnografice”. Deși în prefață culegătorii subestimează importanța materialului, relevând că din punct de vedere estetic literatura populară a românilor din Serbia „nu prezintă decât rareori interes deosebit”, textele adunate de la o populație trăind izolat, în ritmuri arhaice, au o valoare de excepție. Impresionante sunt îndeosebi
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
a publicat sporadic literatură, în fiecare număr există însă rubrici dedicate actualității culturale sau artistice, un foileton cu o traducere din literatura franceză și cronici dramatice. I.S. Spartali traduce din Th. de Banville, Villiers de l’Isle-Adam, Jean Moréas. Norocul culegătorului de I.L. Caragiale pare să fi apărut mai întâi aici, la 4 martie 1892, și apoi în volumul Note și schițe din același an. Textul din G. prezintă, de altfel, unele deosebiri față de cel inclus în volum. R.Z.
GLOBUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287297_a_288626]
-
GOLESCU, Iordache (c. 1776, București - 1848, Orșova), lexicograf, autor dramatic, culegător de folclor și traducător. Vlăstar dintr-o veche și ilustră familie boierească, Iordache - hipocoristic de la Gheorghe -, este al doilea copil al banului Radu Golescu. Carte învață cu dascăli reputați ai vremii, precum Lambru Fotiade, Șt. Comita, Constantin Vardalah. Urmând cursurile
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
se adresa, în primul rând, țăranilor și intelectualilor maramureșeni, dar, prin literatura publicată, prin calitatea traducerilor și prin problemele discutate de colaboratori, interesa întreaga populație românească din Transilvania. O atenție deosebită se acordă folclorului. Aici a colaborat un grup de culegători de literatură populară din Maramureș, din Banat și din alte părți ale Transilvaniei. Dintre ei se desprind Ion Pop-Reteganul și Petre Dulfu, amândoi autori de texte în care îndemnau învățătorii și preoții să culeagă și să publice folclor literar. S-
GUTINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]
-
H. a publicat articole și recenzii în care demonstra valoarea folclorului românesc (considerat „sufletul națiunii”), recomandând ca pe viitor să fie avut cu deosebire în vedere criteriul estetic. Era de părere că în cazul literaturii populare legate de practicile magice culegătorul va trebui să însoțească textele cu argumente capabile să combată acele practici. La poezia cultă H. lua în discuție cu deosebire limba, apreciind mai cu seamă versurile care tindeau să realizeze un echilibru între expresia populară și cea cultă. Repere
HURMUZACHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
bănățeană, care întrunește deopotrivă valoarea estetică a materialului cu exigența științifică a alcătuirii ei” (Ovidiu Bârlea), aprecieri ce pot fi extinse, în bună măsură, și asupra celorlalte. H. a lucrat ca un folclorist riguros, indicând principalele detalii tehnice ale culegerii: culegătorii și profesia acestora, localitățile cercetate, ba chiar și informatorii, vârsta, profesia și sursele lor, deși în ceea ce-i privește pe aceștia folcloristul n-a fost atât de consecvent. Remarcabilă și cu totul nouă în epocă este notarea, în cazul câtorva
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
deși în ceea ce-i privește pe aceștia folcloristul n-a fost atât de consecvent. Remarcabilă și cu totul nouă în epocă este notarea, în cazul câtorva descântece, a gesticii informatoarei. Pentru volumul de povești H. se indică pe sine drept culegător. Nu este însă mai puțin adevărat că unele titluri, Lupul cu cap de fier și băiatul Irimie, Gincu Frunză, Fratele și sora, Serilă, Mezilă și Zorilă, „redau cu fidelitate schema epică întâlnită și în alte variante” (Ovidiu Bârlea), fiind, cu
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
deslușesc ecouri insistente din Mihai Eminescu. Ciclul de inedite surprinde și scene din viața boemei literare bucureștene a anilor ’50, din care poetul a făcut parte. Unele poeme trimit explicit la baladele lui François Villon. L. a fost un pasionat culegător de folclor, în arhiva sa descoperindu-se numeroase texte folclorice. Indiscutabil, literatura populară a dat creației sale un prim impuls, menținându-se ca model și reper și în versurile de mai târziu, cum ar fi baladele din Lupta cu inerția
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
subzistență (subsistence technology) și modelele de familie. G. Lenski (1973) și J. Goody (1970) au arătat cu date concrete cum tehnologia de subzistență afectează organizarea socială în timp și spațiu (cultural). Comparațiile dintre muncă, stratificare și moștenire în societățile de culegători, vânători și agricultori sugerează explicații cauzale pentru diverse tipuri de mariaj și familie. Cercetările antropologice au arătat diferența dintre poliginia populistă și cea elitistă (vezi 3.3.3). Sociologia familiei se servește de datele antropologiei nu numai pentru a sesiza
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Ember, 1971). Statutul de ambisau bilocal ca spațiu rezidențial, care înseamnă a locui nu neapărat împreună cu părinții unuia dintre parteneri, ci și în apropierea lor, este asociat tot cu nevoi foarte pragmatice. Este vorba de bande mici de vânători sau culegători, trăind în condiții de secetă, care se „lipeau” de părinții unuia dintre soți sau de rudele apropiate, în vederea supraviețuirii. Totodată, s-a observat trecerea masivă de la alte forme rezidențiale la bilocal și ambilocal și ca urmare a depopulării drastice din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al materialismului cultural (palierul simbolic al culturii este determinat de condițiile ecologice, tehnoeconomice și de structură sociopolitică), M. Harris (1975b), dă următoarea explicație acestei modalități terminologice: terminologia mai sus descrisă este larg răspândită - așa cum arată termenul „eschimos”- printre vânători și culegători. Motivul este că orice factor care izolează familia nucleară crește probabilitatea apariției respectivului tip terminologic. Or, în cazul populațiilor ce își bazează modul de existență pe vânătoare și cules, din cauza fluctuației de resurse biotice și a densității scăzute a populației
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
statului și a instituțiilor economiei de piață în viața domestică rutinieră a grupului familial. De aici, gradul înalt de mobilitate socială și geografică. Terminologia hawaiană. Un alt sistem terminologic întâlnit în societățile statale puternic diferențiate, ca și printre vânători și culegători, este cunoscut ca „hawaian”. După cum se poate sesiza (figura 7), sunt două componente ce dau denumirea de rudenie: sexul și generația. Figura 7. Terminologia hawaiană În anumite versiuni, distincția dintre rudele de același sex dispare, contând doar diferența dintre generația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la Apelul literar al lui S. Fl. Marian, trimițându-i creații populare despre Avram Iancu. Culege și tipărește doine și hore, descântece, colinde, balade, legende, strigături, povești. Deși prelucrarea este vizibilă, poveștile sunt cele mai interesante, autorul figurând drept primul culegător care manifestă un interes mai larg pentru proza populară bihoreană. Scoate la Editura Noastră din București, în colecția „Biblioteca Vașcăului”, peste cincizeci de broșuri pe care le împarte singur țăranilor, în zilele de târg la Vașcău, credincios devizei antonpannești pe
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
în fire și se individualizează prin lumea descrisă, prin meditația asupra existenței, prin simbolurile de esență folclorica și structura metaforica, ca și prin limbajul arhaizant, ferit de prețiozitate sau livresc. Pe de altă parte, S.-Ț. este cel mai autorizat culegător de folclor contemporan de la românii din Valea Timocului. Prima sa culegere, Poezii populare de la românii din Valea Timocului (1943), conține balade antiotomane, haiducești și fantastice, care demonstrează, printre altele, rolul românilor timoceni în vehicularea cântecelor bătrânești, în transmiterea motivelor pe
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
biologiste propun teza potrivit căreia fenomene din lumea modernă ca alienarea, izolarea, violența distructivă etc. și-ar avea geneza în neconcordanța dintre sistemul ecologico-cultural actual, mult schimbat față de perioada când s-a constituit fondul genetic uman (stadiul de vânători și culegători), și respectivul fond, care a rămas același de zeci de mii de ani. Să evidențiem și în acest caz o fundamentală inconsecvență logică: dacă totul sau aproape totul trebuie explicat prin datul natural-biologic, cum a fost posibilă apariția - determinată de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
I. Pop-Reteganul, Aurel Iana, S. Fl. Marian, Tit Bud ș.a. În 1889 s-a tipărit articolul Despre adunarea poeziilor populare al lui Petre Dulfu, iar un an mai târziu, un Apel literar scris de S. Fl. Marian în scopul stimulării culegătorilor de literatură populară. G. Popa susține ideea înființării bibliotecilor „poporane”, prin care să se pună la dispoziția țăranilor cărțile cele mai bune sub aspect național, educativ și artistic. Contribuții de filologie și istorie, precum și recenzii la volumele unor scriitori din
LUMINATORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287915_a_289244]
-
ani - e, poate, momentul să amintim că, în ceea ce-l privește, a fost pînă acum nominalizat la Oscaruri de opt ori și cîștigător o dată (pentru Parfum de femeie)... Copil sărac, fără tată, pornit din Bronx, fost curier, vînzător de pantofi, culegător de fructe, hamal, lustragiu, vînzător de ziare - cotat azi, la multe burse, drept unul din "primii trei" actori ai planetei... Un mare actor de film, dar și de teatru, care a știut să exprime atît de plastic diferența: "În teatru
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
germană (durmen), nu e pus în legătură și cu româna. Ar fi interesant de știut și dacă forma în care apar în text unele împrumuturi angloamericane familiare și românei - ca biznisz (cu verbul bizniszel), kúl (= cool), lúzer (= looser) - reprezintă opțiunea culegătorului de argou sau o practică de transcriere curentă în maghiara actuală. Cele două articole abordează problemele argoului din unghiuri contrastive, urmărind în primul rînd compararea cu argoul francez. Pentru cititorul român e însă stimulantă mai ales impresia de familiaritate, întîlnirea
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
STĂNESCU-ARĂDANUL, Mircea Vasile (23.II.1841, Arad - 30.XI.1888, Arad), publicist și culegător de folclor. Este fiul lui Atanasie Stanu, devenit ulterior Stanovici. Se înscrie în 1851 la liceul maghiar din Arad sub numele Sztánovics Imre Vazul. La Viena, unde în 1858-1859 studiază la Facultatea de Drept, optează definitiv pentru numele Stănescu, cu
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
snoave, o legendă și două povestiri. Din motoul cărții, ca și din „precuvântare”, se poate sesiza rațiunea unui asemenea demers: cunoașterea spiritului popular, publicarea acestor pagini reprezentând un act ce se integra crezului național al lui S.-A. Din păcate, culegătorul a modificat textele, alterându-le autenticitatea. SCRIERI: Buchet de simțăminte naționale pe anul 1860, Arad, 1860. Culegeri: Povești culese și corese, I, Timișoara, 1860, reed. în Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
publicistica literară S. s-a afirmat de timpuriu. Ca elev, trimite versuri la „Perdaful” (1873). Cea dintâi scriere semnată este anecdota Trei surzi, apărută în 1881 la „Contemporanul”. Folclorul l-a atras din copilărie, dar nu a făcut operă de culegător. Conștient de valoarea psihologică deosebită a creației populare, el a versificat, din ce în ce mai prolific, pe teme folclorice, creând anecdote. Acestea, impropriu numite „populare”, au cunoscut o rapidă difuzare și s-au bucurat de aprecieri favorabile din partea lui B. P. Hasdeu, A. D
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]