1,229 matches
-
colaboratorilor s-a manifestat în toate privințele: folclor, beletristică, istorie și critică literară. În acest fel, urmând tradiției de la „Gazeta de Transilvania”, F. a militat pentru crearea condițiilor necesare realizării unei unități spirituale a românilor. Revista a publicat literatură populară culeasă nu numai din zonele Transilvaniei, dar și din Banat, Bucovina, Moldova și Muntenia. Fără să se arate în mod consecvent interes pentru aspectul riguros al colecțiilor, deși At. M. Marienescu a tipărit și aici apelul său și instrucțiunile adresate către
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
1894) poate fi considerat semnificativ pentru poziția redacției. Cunoscându-și folclorul, românii își pot cunoaște mai bine limba, datinile, obiceiurile, întreaga fizionomie spirituală. Acesta poate deveni astfel un instrument de acțiune politică, slujind la realizarea unității naționale. Literatura populară trebuie culeasă așa cum circulă în popor, pentru a i se conserva originalitatea. Sub titlul general Poezii poporale din Ardeal se tipăresc cântece de cătănie, balade, doine, colinde, ghicitori, anecdote versificate, basme și povești culese de I. Pop-Reteganul, George Catană, Laurențiu Ciorbea, C.
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
exista grupări care împărtășesc convingeri ideologice sau de altă natură cu un adversar străin, dar care nu au practic legături cu acesta. Regimuri diferite pot avea păreri diverse cu privire la tipul de grupare ce reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, trebuind culese informații. Serviciile de informații și aplicarea legii O problemă asociată este reprezentată de amenințările denumite „transnaționale”, care nu sunt generate în primul rând de un guvern străin, de exemplu, traficul de droguri, terorismul internațional sau anumite tipuri de crimă organizată
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
metode. De exemplu, unii cercetători ai domeniului au dezbătut importanța relativă a culegerii de informații din „surse deschise” comparativ cu metodele caracteristice serviciilor de informații, precum și cea a spionajului comparativ cu folosirea mijloacelor tehnice. Indiferent cât de valoroase sunt informațiile culese, aproape niciodată acestea nu sunt suficient de clare. Cu alte cuvinte, este necesară o analiză a informațiilor pentru a fi de folos factorilor de decizie și comandanților militari. În majoritatea cazurilor, informațiile culese sunt fragmentare, ambigue și susceptibile de interpretări
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
tehnice. Indiferent cât de valoroase sunt informațiile culese, aproape niciodată acestea nu sunt suficient de clare. Cu alte cuvinte, este necesară o analiză a informațiilor pentru a fi de folos factorilor de decizie și comandanților militari. În majoritatea cazurilor, informațiile culese sunt fragmentare, ambigue și susceptibile de interpretări divergente. De aceea, procesul analizării informațiilor disponibile în scopul emiterii de judecăți referitoare la capacitățile, intențiile și acțiunile altei părți reprezintă o componentă vitală a acestui proces. Și mai dificil este procesul de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Capitolul 5tc "Capitolul 5" Spion contra spion: activitatea de contrainformațiitc "Spion contra spion\: activitatea de contrainformații" Dintre toate ramurile activității de informații, activitatea de contrainformații este, probabil, cel mai greu de definit. În linii mari, contrainformațiile se referă la datele culese și analizate, precum și la operațiunile întreprinse pentru a proteja un stat (inclusiv activitățile propriului serviciu de informații) împotriva atacurilor venite din partea serviciilor de informații adverse. Conform acestei definiții, activitatea de contrainformații are aceleași obiective ca și cea de informații în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
nu își mai poată proteja echipamentele și acțiunile militare fără să îi fie serios afectate operațiunile. În schimb, mulți susținători ai culegerii de informații din comunicații o preferă pe aceasta față de celelalte metode, deoarece mai mulți factori garantează veridicitatea informațiilor culese. Culegerea informațiilor din comunicații (comint) se poate face la scară mult mai mare, crescând astfel șansele de a capta semnalele reale. De asemenea, ar fi nevoie de un efort mult mai mare pentru a dezinforma comint printr-o rețea radio
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cu autoritate fratele său Leandru, ca și regula monahală, însă un rol a avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune el reluând un vechi motiv al pedagogiei creștine, iar spinii trebuie aruncați și, din moment ce în Etimologii, ultima sa operă publicată postum, apare aceeași preocupare, e limpede că această preocupare a caracterizat până la sfârșitul vieții atitudinea lui Isidor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
2000). Puțini autori au îndrăznit să contrazică mitologia susținută ideologic și academic pe care se bazează concepția cotidiană cu privire la noua clasă a capitaliștilor români, însă ei există (Zamfir, 2004). Problema reală este una epistemologică. Există multă informație empirică, deși nesistematic culeasă, care se referă la capitaliștii români, dar nici o construcție teoretică suficient de cuprinzătoare pentru a permite integrarea acestei informații. Ceea ce îngreunează și mai mult construcția teoretică este predominanța ideologiei asupra teoriei. Diferența esențială dintre o construcție ideologică și una teoretică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de „asistență socială” aveau, după cum am arătat, scopuri foarte practice, legate în special de aducerea pe linia de plutire a familiilor cu probleme grave, în primul rând economice. Și cu toate că nu s-a pornit de la „mari teorii”, pe marginea datelor culese s-au făcut eforturi de elaborare de microteorii. Un exemplu elocvent îl constituie teoriile bazate pe investigații concrete, elaborate în această perioadă, cu privire la așteptările de rol, care susțin că neînțelegerile și divorțurile pot fi explicate în mare măsură prin diferența
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în ceea ce privește percepțiile și raporturile afective față de părinți și rude. • Persoanele singure sunt mai egocentrice. Dimpotrivă, comparativ cu cei căsătoriți, valorizează mai mult prieteniile și sunt mai implicați în treburile obștești. • Cei singuri au mai mulți bani decât cei căsătoriți. Datele culese arată că nu e adevărat. • Persoanele singure sunt mai fericite. Aici, studiul menționat, efectuat pe 400 de gospodării, arată că cei singuri tind să creadă că ei sunt mai fericiți decât căsătoriții, dar și căsătoriții cred că au parte de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o altă dimensiune a spațiului atractivității? Pentru a decide acest lucru, Z. Rubin (1970, 1973) a colectat mai întâi din reflecțiile filosofice, producțiile literare și înțelepciunea populară propoziții ce descriu cele două stări sufletești, simpatia (prețuirea) și dragostea. Propozițiile astfel culese au fost organizate în itemi pe următoarele teme mai importante: atracția fizică, idealizarea partenerului, disponibilitatea pentru orice ajutor dat celuilalt, dorința de a-și împărtăși emoțiile, încrederea și toleranța reciprocă, gradul de inteligență pe care și-l atribuie reciproc partenerii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
etnografice și folclorice. Între altele, a participat, în 1931, la studierea satului Cornova-Orhei, acțiune condusă de Dimitrie Gusti. A făcut numeroase imprimări pe discuri de fonograf, călăuzit de principii științifice în explorarea tezaurului etnofolcloric al satelor basarabene, păstrând autenticitatea creațiilor culese. Studiile sale (Folclor din județul Lăpușna, 1933, Contribuție la bibliografia studiilor și culegerilor de folclor privitoare la românii din Basarabia și popoarele locuitoare, publicate în periodicele rusești, 1935, Cercetări folclorice în Valea Nistrului de Jos, 1937, incluse în „Anuarul Arhivei
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
autoritate fratele său Leandru, ca și regula monahală, însă un rol important a avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă, se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune el reluînd un vechi motiv al pedagogiei creștine, iar spinii trebuie aruncați și, din moment ce în Etimologii, ultima sa operă, publicată postum, apare aceeași preocupare, e limpede că ea a caracterizat pînă la sfîrșitul vieții atitudinea lui Isidor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la James Joyce, Franz Kafka, Robert Musil, William Faulkner ș.a. Dintre categoriile estetice, fantasticul are un interes aparte în interpretările lui B. Eseurile Literatura fantastică, Fantasticul, atitudine mentală și Fantasticul în artele plastice tind să ridice la nivelul conceptului observațiile culese din frecventarea asiduă a operelor unor E. T. A. Hoffmann, E. A. Poe, William Blake, Franz Kafka, M. Blecher, ale romanticilor și suprarealiștilor, precum și ale „ciudaților” Hieronymus Bosch, Bruegel, Salvador Dalí ș.a. Și critica lui B. pleacă de la conceperea operei ca
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
cele câteva procese de presă în care S.-A. a fost implicat. Mai participă la alcătuirea unui calendar umoristic, „Calendarul babelor”, în 1871. Versurile din Buchet de simțăminte naționale pe anul 1860 sunt, fără excepție, patetice discursuri patriotice. Volumul Povești culese și corese (1860), semnat Emeric Basiliu Stănescu Arădanul, reprezintă cea dintâi colecție de proză populară tipărită în limba română, conținând două basme, tot atâtea snoave, o legendă și două povestiri. Din motoul cărții, ca și din „precuvântare”, se poate sesiza
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
demers: cunoașterea spiritului popular, publicarea acestor pagini reprezentând un act ce se integra crezului național al lui S.-A. Din păcate, culegătorul a modificat textele, alterându-le autenticitatea. SCRIERI: Buchet de simțăminte naționale pe anul 1860, Arad, 1860. Culegeri: Povești culese și corese, I, Timișoara, 1860, reed. în Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975, 43-74. Ediții: Iulian Grozescu, Poezii, pref. edit., Arad, 1869. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 188-189; Teodor V. Păcățian, Cartea
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
constituire a Societății Scriitorilor Români, căreia îi va fi președinte în 1909-1911, 1917-1919 și 1923-1924. În 1910 ocupă postul de director al Teatrului Național ieșean. Combatant în campania balcanică din 1913, notează în 44 de zile în Bulgaria (1916) impresiile culese cu acest prilej. Mobilizat în timpul primului război mondial, e repartizat la ziarul „România” (Iași, 1917-1918), pe care îl conduce și unde scrie articole patriotice, unele adunate în volumul File însângerate (1917). Demobilizat, scoate, împreună cu G. Topîrceanu, revista „Însemnări literare” (1919
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
despre Păcală, erou ale cărui aventuri îl preocupă în câteva rânduri: Păcală în satul lui, Stan Bolovan, Petrea Prostul. Cu predispoziții de moralist, scriitorul observă atent mediile diverse pe care le străbate în lunga și agitata-i viață. Din impresiile culese va alcătui câteva volume de memorialistică, precum Închisorile mele (1921) și Lumea prin care am trecut, apărut postum, în 1930. Relevante sunt și datele cuprinse în Amintiri (1924), carte ce reînvie, cu iscusință în prezentarea amănuntului evocator, figurile lui Mihai
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
curiozitate e și sistemul ortografic propus, tot aici se susține purificarea limbii de elemente nelatine. Această opțiune se răsfrânge și asupra preocupărilor de folclorist ale lui S. Pentru a evidenția latinitatea românilor și prin literatura populară, el preface materialul folcloric cules, introduce nume din mitologia romană sau cuvinte de origine latină, vrea să dea un loc în mitologia noastră „zânelor parnasiene”, iar Maicii Domnului îi schimbă numele în „Matrea Domnului”. În manuscris s-au păstrat Tratații poetice, cu o introducere intitulată
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
olteană” (1889), la care adaugă o notă despre informator și citează alte variante autohtone și străine ale motivului. Spirit combativ, S. și-a definit opiniile despre folclor în lucrări polemice. În studiul Poeziile populare colecția Alecsandri (1866) sau Cum trebuie culese și publicate cântecele populare (1889) susține că folclorul trebuie să fie „un izvor pentru psihologia populară”, „un repertoriu al limbii poporului”, care să folosească lingviștilor, scriitorilor și istoricilor. De aceea este condamnabilă modificarea textului și considerată absolut necesară culegerea tuturor
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
de etnopsihologie comparată, cu privire specială asupra creației folclorice evreiești, precum și numeroase articole, unele polemice, privitoare la situația comunității evreiești din România. SCRIERI: Anecdote populare române cu privire la evrei. Cercetare critică, București, 1889; Poeziile populare colecția Alecsandri (1866) sau Cum trebuie culese și publicate cântecele populare, Iași, 1889; Vasile Alecsandri sau Meșterul drege-strică și apărătorii săi, Craiova, 1889; Evreii în literatura populară română. Studiu de psihologie populară. Anexă: Evreii în literatura populară universală, București, 1892; Basmul cu pantoful la evrei, români și
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
cunoștințelor folositoare și a iubirei de carte” (1886) și calendarul „Amicul poporului” (Sibiu, 1891-1899). Într-un apel adresat cărturarilor de la sate pentru culegerea literaturii populare, amenințată de uitare, el subliniază valoarea artistică a creațiilor orale și totodată necesitatea ca materialul cules să fie reprodus fidel. Aceste opinii sunt, de altfel, reluate în articolul Câteva observări asupra scrierilor din popor și pentru popor. S. crede că limba creațiilor populare are și o deosebită însemnătate pentru lingvistică, prin materialul de multe ori arhaic
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
care poate avea forma unei situații problematice; c) procurarea informației în legătură cu cazul (prin oricare din metodele de culegere a datelor: observare, anchetă, experiment, etc.); d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, printre care și cele statistice; e) dezbaterea informaților culese, care se poate realiza prin diverse metode (dezbatere tip masă-rotundă, brainstorming); f) stabilirea concluziilor și valorificarea proprie prin referate, comunicări, suite de ipoteze de verificat în viitor, hotărâri. Toate aceste elemente și dimensiuni ne îndreptățesc să o considerăm o metodă
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
care poate avea forma unei situații problematice; c) procurarea informației în legătură cu cazul (prin oricare din metodele de culegere a datelor: observare, anchetă, experiment, etc.); d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, printre care și cele statistice; e) dezbaterea informaților culese, care se poate realiza prin diverse metode (dezbatere tip masă-rotundă, brainstorming); f) stabilirea concluziilor și valorificarea proprie prin referate, comunicări, suite de ipoteze de verificat în viitor, hotărâri. Toate aceste elemente și dimensiuni ne îndreptățesc să o considerăm o metodă
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]