189,959 matches
-
pe Țî, organizatorul și regizorul suitei de evenimente în care limbajele se întîlnesc, artele se interpătrund și artiștii se apropie, și care a reușit să facă la Bistrița, pe cont propriu, adică prin propria-i fundație, ceea ce actualul minister al culturii, așa, cu literă mică, după ortografia anilor '90, nu l-a lăsat să facă în mod firesc și cu instrumentele instituționale pe care i le-ar fi pus la îndemînă calitatea sa legitimă de Șef al Culturii locale, de data
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
actualul minister al culturii, așa, cu literă mică, după ortografia anilor '90, nu l-a lăsat să facă în mod firesc și cu instrumentele instituționale pe care i le-ar fi pus la îndemînă calitatea sa legitimă de Șef al Culturii locale, de data asta cu majusculă, pentru că așa vreau eu și așa se și cuvine dacă ne luăm după fapte. Dar nu-l sun pe Țî din două motive: mai întîi pentru că m-a sunat el atît de insistent în legătură cu
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
Vocea lui Țî. Și nu tocmai veselă. -Știi, îmi zice el, avem o problemă. -Ce problemă? îl întreb eu. -Cu textul despre Gorduz și Alexandru, îmi spune el. Știi, există aici opinia că mă lauzi prea mult în timp ce critici Ministerul Culturii. Și nu se cade. N-ai putea să mai îmblînzești puțin tonul, și cînd e vorba despre mine, și despre Ministerul Culturii? -Nu, îi răspund eu, nu pot nici una, nici alta, pentru că tu și bietul Ștefan Drăghici de la Călărași ați
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
Gorduz și Alexandru, îmi spune el. Știi, există aici opinia că mă lauzi prea mult în timp ce critici Ministerul Culturii. Și nu se cade. N-ai putea să mai îmblînzești puțin tonul, și cînd e vorba despre mine, și despre Ministerul Culturii? -Nu, îi răspund eu, nu pot nici una, nici alta, pentru că tu și bietul Ștefan Drăghici de la Călărași ați fost cei mai buni consilieri culturali din țară, iar Ministerul Culturii v-a măturat ca pe niște gunoaie. Pe Drăghici împingîndu-l indirect
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
puțin tonul, și cînd e vorba despre mine, și despre Ministerul Culturii? -Nu, îi răspund eu, nu pot nici una, nici alta, pentru că tu și bietul Ștefan Drăghici de la Călărași ați fost cei mai buni consilieri culturali din țară, iar Ministerul Culturii v-a măturat ca pe niște gunoaie. Pe Drăghici împingîndu-l indirect în mormînt, iar pe tine aruncîndu-te cît colo, din plină performanță managerială și administrativă. De-asta te-am lăudat pe tine și am hulit Ministerul Culturii. - Păcat, îmi spune
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
țară, iar Ministerul Culturii v-a măturat ca pe niște gunoaie. Pe Drăghici împingîndu-l indirect în mormînt, iar pe tine aruncîndu-te cît colo, din plină performanță managerială și administrativă. De-asta te-am lăudat pe tine și am hulit Ministerul Culturii. - Păcat, îmi spune el, pentru că atunci nu apare. -Cine nu apare? îl întreb. - Textul, îmi spune el. - Cenzură, care va să zică! Și cine se mai ocupă acum cu asemenea treburi gingașe? - Nu pot să-ți spun, că iar o să fiu acuzat că
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
T. E firesc, sunt român. În România se crede că Enescu este puțin cântat. Mi se cere Sonata a 3-a, în multe locuri; am cântat-o la Los Angeles, la Paris, în Japonia. Enescu este perceput ca fiind integrat culturii secolului XX la fel ca și Bartok, ca și Janacek; Nu suntem singurii care îl înțelegem, care îl putem cânta pe Enescu. Citisem o apreciere în-tr-un dicționar potrivit căreia Enescu ar aparține secolului XXI. Si eu cred că vremea lui
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
un comerț cu "estetica urîtului"? Zeul nostru tutelar pare a fi Baudelaire care nu pregeta a defini conștiința poetică modernă, "odinioară o infinită sursă de bucurii", drept "un arsenal inepuizabil al instrumentelor de tortură". Unul din aceste instrumente este, firește, cultura golului interior, care apare uneori desemnat prin termenii de plictis ori spleen, alteori doar difuz în masa textuală ca o ceață a Neantului ce se insinuează pretutindeni. Dar deznădejdea nu e totdeauna absolută. Porțile Neantului, chiar ele, se ornamentează, sugerînd
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
Dumitru Avakian Revenite în actualitatea vieții artistice, anume momente din trecutul muzicii românești, creații ale deceniilor primei jumătăți a secolului XX, creații ale deceniilor din urmă, se înscriu pe coordonatele unui clasicism propriu valorilor celor importante, de perenitate, în ansamblul culturii noastre. Indubitabil ele aparțin locului și momentului istoric; ...iar rememorarea acestora în zilele noastre aduce o firească consistență circuitului actual al valorilor. Faptele muzicale ale trecutului se integrează firesc dinamicei actuale a vieții de concert, de spectacol, dinamicei privind circulația
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
iar Cătălin Caracaș aduce elemente de caracter bine portretizate în cazul vânzătorului. Pe de altă parte, trebuie remarcat, casa de discuri "Electrecord" rămâne, la noi, una dintre puținele instituții de acest fel, instituție atașată cauzei susținerii valorilor de substanțialitate ale culturii muzicale naționale. Pe această direcție, în seria "Muzica contemporană românească", o recentă producție discografică în variantă CD este dedicată ciclului integral al celor patru Simfonii de Cornel Țăranu. Ne este revelată o experiență de aproape trei decenii în domeniul genului
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
romaniștii cehi (I. Urban Jarnik) și slaviștii români (printre care, ca întemeietor, îl considera pe B.P. Hasdeu); despre amândoi a scris în 1970, la București și la Praga. Jiřina Smrčková a avut întotdeauna o privire specifică, proprie, asupra limbii și culturii noastre. Ca lingvistă, ca o cercetătoare avizată în filologie slavă, ea considera româna o limbă și o cultură romano-slavă, care mai mult avea a face cu Balcanii decât cu Roma latină. Atunci când, după căderea comunismului, a apărut problema limbii moldovenești
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
amândoi a scris în 1970, la București și la Praga. Jiřina Smrčková a avut întotdeauna o privire specifică, proprie, asupra limbii și culturii noastre. Ca lingvistă, ca o cercetătoare avizată în filologie slavă, ea considera româna o limbă și o cultură romano-slavă, care mai mult avea a face cu Balcanii decât cu Roma latină. Atunci când, după căderea comunismului, a apărut problema limbii moldovenești (Moldav"tina), Smrčková, bineînțeles, a apărat - în 1991 - punctul de vedere românesc și romanic: locul acestei "limbi" este
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
ori prea mic), sau domeniul de reprezentare nu e bine ales, sau... Asta nu e nicidecum vina calculatorului ci propriul nostru blocaj. Capacitatea noastră de a face lucruri importante a fost amputată de abundența informației, de Superficial. Marea învinsă este Cultura. Nu numai cea umanistă, ci și cea științifică și tehnică. Matematica, care a născut calculatorul, e batjocorită de propria ei progenitură. Acesta este însă doar aspectul care se vede. Pe un plan mai subtil - accesibil însă tuturor, cel puțin datorită
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
al amănuntului, un pitoresc al secundarului și o vigoare polemică pe care vîrsta nu le-a diminuat. Competenței lui universale nu-i scăpa nimic. Nu era doar critic ori istoric literar. Era deopotrivă filolog, lexicograf, istoric al limbii, filosof al culturii, biograf și bibliograf. Marin Sorescu l-a numit odată pe Ș. Cioculescu "un vestigiu prețios din vremea criticii normale". Vremea cu pricina era aceea interbelică. Normală, doar în raport cu vremea comunistă. Ș. Cioculescu a fost mereu adversarul obscurantismelor ideologice, al extremismelor
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
Luminița Marcu Felicia Mihali a fost timp de 7 ani redactor de cultură la un cotidian cunoscut din România. în acest răstimp a scris trei romane. Din 2000 a plecat, se pare definitiv, în Canada și s-a stabilit la Montreal. A reușit, în mai puțin de doi ani, să se reinventeze ca
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
Comunist Chinez pentru o perioadă determinată în România. Povestea acestei redacții e un adevărat film documentar despre România postdecembristă și un extraordinar prilej de meditație în fața schimbărilor incredibile care s-au produs în numai cîțiva ani. Personajul e redactor de cultură, la fel și colegul Luca și împreună trăiesc umilințe de necrezut. Știrile despre cărți sau teatru nu-și găsesc decît cu greu locul printre atrocități inventate și crime reale, servite constant de reporterii de teren și de corespondenți, mai ales
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
și împreună trăiesc umilințe de necrezut. Știrile despre cărți sau teatru nu-și găsesc decît cu greu locul printre atrocități inventate și crime reale, servite constant de reporterii de teren și de corespondenți, mai ales cei din Moldova. Redactorii de cultură se complac în această postură umilă, scriu știri care încearcă să transforme un spectacol de teatru într-o poveste a penibilului, a actorilor care cad pe scenă, a bîlbîielilor, a actrițelor dezbrăcate. Scriu, atunci cînd prind un loc în ediția
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
o dată cu plecarea lui Jack și după alegerile cîștigate de opoziție, dar despre asta nu ni se spune prea mult, iar acești redactori par ei înșiși lipsiți de inițiativă. Compromisul e de fapt împărțit la doi, pentru că cei care scriu despre cultură fac ei înșiși o dublă greșeală: scriu despre prieteni pe de-o parte, deci intră în jocul compromisului, iar pe de altă parte par să accepte cu seninătate ideea că domeniul cultural e prin firea lucrurilor unul plicticos și tot
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
în toată nuditatea lor hidoasă, paralizanta incapacitate a premierului de a guverna țara. Corupția a atins cote inimaginabile, producția se zbate între dezastru și catastrofă, justiția și poliția sunt plăgi vii pe trupul infectat al țării. Despre sănătate, învățământ sau cultură nici nu-ți vine să deschizi gura, într-atât s-a demonetizat societatea românească. Dând frâu liber la înavuțirea contra-cronometru, pesedeii știu că se apropie ceasul bilanțului. Cocârjați de numărul vilelor și-al automobilelor de lux, șefii partidului de guvernământ
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
A useless activity / overlooked by everybody/ A business relationship." Veți mai putea citi o poezie simplă și nu neapărat exotică din creația actuala a celor ce din descendentă triburilor navajo, sau ce a mai rămas din formele acestea insulare de cultură, respectiv câteva cântece de leagăn deosebit de frumoase, poezie portugheză, poezie americană postmodernă, o traducere bună din Howl de Ginsberg, manifestul nonconformismului și artei psihedelice atât de preluat și de comentat (până la oboseală) și de către postmodernii și post-postmodernii noștri, dar cele
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
este un critic care să predea literatura, ci unul care te face s-o citești pur și simplu. Drama lui este aceea de a fi exilat undeva pe raftul doi al criticii de către editori. Pentru a obține finanțare de la Ministerul Culturii, editorii trebuie să propună în prostie critica "manualelor", a bibliografiei foarte generale... Cioculescu deja înseamnă finețe. Și Cioculescu nu se potrivește cu ideea de subvenție... Cioculescu își tratează clasicii ca pe niște egali. Aici stă agresivitatea sa. în capitolul său
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
din păcate, dar extrem de percutante (rareori Cioculescu urmează firul demonstrației unei idei, ci doar firul puternic narativ, istoric sau biografic): Etapele de formare ale unei conștiințe politice sînt mult mai repezi decît acelea ale conștiinței estetice, pentru că indivizii, în cadrul unei culturi încăpătoare, se orientează mai ușor în direcția acțiunii decît în aceea a speculației sau a creației. Despre o doctrină literară, la scriitorii noștri din jurul anului 1830, nu poate fi vorba. Le lipsea acel spirit de grupare în cenacle, unde se
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
Radu Petrescu este comparabil cu, să zicem, Marin Preda tot așa cum, dacă am păstrat proporțiile, Joyce e comparabil cu Balzac. Diferă doar termenii în care apreciem opere atît de diferite. Seria potrivită pentru Radu Petrescu este: subtilitate, finețe, stil, inteligență, cultură și, în definitiv, artă.
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
cenaclurile mai ales bucureștene (scriitori care au primit și ei un titlu din limbajul militar pentru volumul lor colectiv de debut - Desant). Beneficiari, toți, ai perioadei de destindere cu care a început regimul Ceaușescu, tinerii autori privesc cu dezinhibare către cultura occidentală, resping "calificarea la locul de muncă" a scriitorului fără cunoștințe filologice, se fac cunoscuți în cenacluri de care ajung să fie indisolubil legați (pentru Grupul de Acțiune, cenaclul Universitas). însă persecuțiile la care au fost supuși William Totok, Richard
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
greu de făcut: scandările latine au impregnat atât de tare mintea elevului Joyce, încât au rămas în proza sa. Acestor scandări li se datorează, cred, efectele stilistice devenite fundamentale în Ulysses, dar care sunt vizibile și în Dubliners (uneori această cultură clasică se suprapune ritmurilor realității: de pildă, s-a observat că ritmurile narative ale chelnerului Pat sugerează repetiția mișcărilor celui care servește venind și revenind la mese). Cuvintele incantatorii, repetate, considerate o inovație în Dubliners, supraimpresionează limbajul sec, descărcat de
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]