139,341 matches
-
în-tr-un fenomen fără precedent în cultura română, ar merita cîndva comparată cu aceea propusă de Școala de la Păltiniș, de epistolarul recuperat de Gabriel Liiceanu. Deși multe lucruri comune se pot găsi, printre care cel mai important probabil ar fi antrenamentul cultural continuu, o mare deosebire se poate bănui: tîrgoviștenii posedă un firesc al prieteniei lor, un firesc al întîlnirilor, al lecturilor reciproce, o lipsă de încrîncenare, o seninătate care la păltinișeni e de multe ori absentă. Și dacă fenomenul de la Păltiniș
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
dl. Nemoianu își descoperă înțelegerea pentru dimensiunea transcendentă a creației literare, neglijată ori refuzată cu obstinație de unii exegeți, sub pavăza unui raționalism ce se supralicitează, de facto mutilant în recepția complexității textului literar: "Cele mai bune istorii literare și culturale românești vor fi scrise abia de acum înainte, prezic eu, bazate pe descifrarea hermeneutică a încifrărilor religiosului în discursul estetic". Sau concluziv, degajînd conotația postideologică a ocultării religiei: În- tr-un cuvînt, am convingerea că marginalizarea religiosului în societatea românească (sau
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
voință a unor teritorii de-sine-stătătoare) sau la considerarea perioadei interbelice ca una în care "România înclina spre dreapta" (pînă și stînga românească, spune Boia, înclina spre dreapta) drept urmare a ruralității extinse, căreia i se asociau astfel diverse forme de naționalism cultural, de la Sămănătorism la generația '27. România: țară de frontieră a Europei e o carte de popularizare, iar a te uita la tine însuți cu ochii unui necunoscut e totdeauna dificil; ceea ce rezultă pendulează între scurt atlas istorico-geografic, editorial Financial Times
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
mine de la anticariate, cu 5 sau 8 lei... Trecîndu-mi în revistă "averea", mă gîndesc la o invenție prin care durabilitatea unei cărți să fie direct proporțională cu valoarea ei. Cele proaste să se autodistrugă în timp, cele cu multe carate culturale să fie și material inalterabile, ca diamantul. Suplimentul familiei Mincu Am citit suplimentul literar al ziarului Ziua din 5 august în primul rînd pentru Jurnalul foarte intim al lui Marin Preda. Ce-am mai găsit în atît de căutata foaie
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
limbaj mai accesibil în limitele experienței pozitive. Pe acest tărâm al științelor spiritului, sau al "spiritualului-sufletescului", atât Jung, cât și Steiner vor fi avut grijă (fiecare la momentul și în contextele specifice) să precizeze cu strictețe că nici personalitatea lor culturală, nici teoriile lor nu trebuie preluate dogmatic, ci așezate întotdeauna sub semnul provizoratului și al revizuirilor critice de către urmași. Demersul lui Gerhard Wehr din această carte nu este așadar, printr-o frumoasă consecvență cu spiritul operelor maeștrilor săi, nici unul foarte
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
Ungureanu 1. Lenau, Banatul și imperiul Lenau nu participă, să fim serioși, la ceea ce s-ar putea numi literatura Banatului. Încercările de a-l considera pe Lenau bănățean, din ce în ce mai eroice în secolul care a trecut, vin din nevoia de mituri culturale de care Provincia a dus întotdeauna lipsă. Pentru români mitul cultural era cu atât mai important cu cât el se lega de Eminescu: Eminescu l-a tradus, și l-a asumat, l-a considerat cu iubire. Lenau este un poet
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
serioși, la ceea ce s-ar putea numi literatura Banatului. Încercările de a-l considera pe Lenau bănățean, din ce în ce mai eroice în secolul care a trecut, vin din nevoia de mituri culturale de care Provincia a dus întotdeauna lipsă. Pentru români mitul cultural era cu atât mai important cu cât el se lega de Eminescu: Eminescu l-a tradus, și l-a asumat, l-a considerat cu iubire. Lenau este un poet german cum nu sunt mulți în biografia lui Eminescu. Așa că avea
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
în afara normalitățăii curente. Cei mai expresivi exploratori ai profunzimilor, cei care au scris sub amenințarea autodistrugerii au fost Hölderlin și Nietzsche. Ei sunt eroii care inaugurează și sfârșsc acest secol, sub semnul maladiei/ dereglării care îi întemeiază astfel. Dacă zguduirile culturale marcate de Nietzsche și Hölderlin au avut un ecou enorm, dacă ele și-au pus pecetea, într-un fel sau altul, asupra secolului XX al culturii, poate că n-ar fi rău să-i citim pe Eminescu și pe Lenau
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
asemenea, Horst Fassel, Lenau und Eminescu, Die Leistugsfaehigkeit eines Vergleichs, în Mihai Eminescu, 1889-1989, München, 1992, pp. 157-167. Tot Horst Fassel publică în citatul caiet al expoziției itinerante studiul Nikolaus Lenau din perspectiva germanilor bănățeni. Continuitate și discontinuitate în conștiința culturală colectivă, pp. 47-61. 4) Grigore Tănăsescu, Lirica lui Lenau, ,,România literară" an II, nr. 37, joi, 11 septembrie 1969, p. 21. 5) Annemarie Podlipny-Hehn, Nikolaus Lenau in Rumaenien. Eine Bilddokumentation, Kriterion Verlag, 1988. 6) Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu și romantismul german
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Eminescu și romantismul german, Editura Eminescu, 1986, pp. 114 și 134. 7) Svetlana Matta-Paleolog, Eminescu și abisul ontologic, Cuvânt înainte de N. Steinhardt, Aarhus, 1988, p. 223-224. 8) Ilina Gregori, Studii literare. (Eminescu la Berlin. Mircea Eliade; Trei analize). Editura Fundației Culturale Române, 2002, pp. 46-122 9) Johann Christian Hölderlin, Hyperion. Traducere de Ștefan Aug. Doinaș, Moartea lui Empedocle, Traducere de Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu, Prefață de Wolf Aichelburg, Biblioteca pentru toți, Ed. Minerva, 1977, pp. 137-174 10) L. Rostan
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
de-a dreptul tristă, dacă ne gîndim că, după toate efuziunile partuzarde, Catherine M. face, în ultimele pagini ale cărții, apologia masturbării [...] Să ajungi funcționar al plăcerii solitare, ipostază aproape la fel de dezolantă ca aceea de conțopist al sexului". * În OBSERVATOR CULTURAL nr. 127, dl Dan Matei se află În răspăr (e titlul rubricii sale) cu toți aceia care au deplîns confiscarea de către guvern a sediului Bibliotecii Naționale. Dl Matei îl credea oricum "depășit" și nefuncțional. "De estetică - nici nu vorbesc". Se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
în domeniul divertismentului. Nu poți să nu observi faptul că la București, spre exemplu, spectacolul estival - atunci când nu cade în derizoriu - lipsește cu desăvârșire. Când importante capitale europene situate la Vest de Carpați etalează în lunile de vară o ofertă culturală de atracțiozitate - spectacole menite a atrage atenția turistului sosit de peste hotare, în aceeași perioadă Bucureștii devin un spațiu arid. Inițiative locale, particulare sau instituționalizate, animă, în schimb, peisajul cultural artistic al unor zone turistice situate în afara capitalei. La Sighișoara, spre
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
la Vest de Carpați etalează în lunile de vară o ofertă culturală de atracțiozitate - spectacole menite a atrage atenția turistului sosit de peste hotare, în aceeași perioadă Bucureștii devin un spațiu arid. Inițiative locale, particulare sau instituționalizate, animă, în schimb, peisajul cultural artistic al unor zone turistice situate în afara capitalei. La Sighișoara, spre exemplu, în prima decadă a lunii august, Festivalul Internațional de Muzică Academică s-a desfășurat în cea de-a IX-a ediție. Inițiativa, o importantă parte a susținerii materiale
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
a susținerii materiale îi aparțin profesorului Alexandru Gavrilovici - fondatorul festivalului, prim-violonist al Orchestrei Simfonice a orașului Berna, capitala țării cantoanelor, principalul animator al cursurilor de măiestrie; s-a bucurat de sprijinul Primăriei din Sighișoara, de susținerea organizatorică a Fundației culturale �Elan", iar aceasta într-un efort de a conferi locului distincția faptelor de cultură de anume substanțialitate; ...aici unde nu au existat și nu există instituții de cultură muzicală dar există o tradiție a continuității vieții muzicale practicate de mai
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
Cronicar Doinaș În excelentul, ca de obicei, număr 2/2002 al revistei Memoria, dna Cristina Petrescu-Ercea scrie despre Șt. Aug. Doinaș, recent dispărut, membru fondator, între altele, al Fundației Culturale care editează revista. Articolul dnei Ercea este o remarcabilă schiță biografică. Autoarea l-a cunoscut pe poet în anul universitar 1944-1945, la Sibiu, unde era studentă în anul I al Facultății de Litere și Filosofie (aflată, ca toată Universitatea clujeană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
apărînd o ,,ideologie" literară, de pildă, postmodernismul, dacă vrea ca, fiind a tuturor, să nu fie a nimănui. Am cules aceste păreri dintr-un articol al lui Mircea Cărtărescu din Curentul (10-11 august) și dintr-o notă redacțională din Observator cultural (13-19 august). Ar fi cîte ceva de spus pe marginea celor două reacții. De ani buni scriitorii optzeciști încearcă să ne convingă că în literatură, după 1989, nu se mai poate ca înainte. O realitate nouă cere o literatură nouă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
mîna cu I.B. Lefter, inventatorul Structurilor în mișcare de la fosta revistă Contrapunct și care trebuiau să fie un nou chip de a face cronică literară. N-a fost să fie. Cronica a rămas ce era. Vezi, între altele, chiar Observator cultural. Ar fi de adăugat și că ideea partizanatului îi macină pe optzeciști, nu de azi, de ieri. Dacă nu faci revistă de grup, se cheamă că n-ai, vorba lui M. Cărtărescu, ,,culoare ideologică". În al treilea rînd, ideea progresului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
la noi cîteva importante cărți despre artă, panorame ample ale unor spații artistice la fel de vaste, care întregesc în mod semnificativ fondul documentar al bibliotecilor și umplu cîteva goluri ce păreau, la un moment dat, componente ineluctabile ale înseși existenței noastre culturale. Edituri importante din România, cum sunt Humanitas și Editura Fundației Culturale, au fost inițiatorii unor asemenea proiecte, dificile și costisitoate în același timp, de a înlesni accesul unui public mai larg la patrimoniul european, dar și cîteva edituri europene, printre
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
spații artistice la fel de vaste, care întregesc în mod semnificativ fondul documentar al bibliotecilor și umplu cîteva goluri ce păreau, la un moment dat, componente ineluctabile ale înseși existenței noastre culturale. Edituri importante din România, cum sunt Humanitas și Editura Fundației Culturale, au fost inițiatorii unor asemenea proiecte, dificile și costisitoate în același timp, de a înlesni accesul unui public mai larg la patrimoniul european, dar și cîteva edituri europene, printre care Parkstone, în primul rînd, au încercat să lanseze, pe piața
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
occidentală, valoroși artiști români de ieri și de astăzi. Cărțile prezentate mai jos, evident doar cîteva dintre multele care au apărut între timp, deși nu dau o imagine cuprinzătoare a producției editoriale, sunt, în schimb, pe deplin semnificative în ceea ce privește vigoarea culturală a întregului fenomen. Arta Renașterii Născut din întîlnirea celui mai impunător spectacol cultural, din antichitate și pînă la începutul secolului XX, cu una dintre marile conștiințe umaniste ale sec. XIX, Jacob Burckhardt, conceptul de Renaștere a făcut el însuși o
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
evident doar cîteva dintre multele care au apărut între timp, deși nu dau o imagine cuprinzătoare a producției editoriale, sunt, în schimb, pe deplin semnificative în ceea ce privește vigoarea culturală a întregului fenomen. Arta Renașterii Născut din întîlnirea celui mai impunător spectacol cultural, din antichitate și pînă la începutul secolului XX, cu una dintre marile conștiințe umaniste ale sec. XIX, Jacob Burckhardt, conceptul de Renaștere a făcut el însuși o carieră ieșită din comun. Deși nu este mai veche de o sută patruzeci
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
se datorează doar unei simple întîmplări, aceea de a cuprinde un moment istoric într-un enunț memorabil, ci și, sau poate chiar în primul rînd, unei intuiții exemplare. Burckhardt a sesizat, cu o siguranță axiomatică, mecanismul subtil al agregării faptelor culturale din sec. XIV- XVI, mișcarea de idei și reconstrucția morală și spirituală din această perioadă, prin apelul la memoria speciei și nu la cazuistica socio-economică și politică a contextului imediat. Oricîte descoperiri geografice s-ar fi făcut în acea vreme
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
de o parte, ca dovezi ale unei stări de grație în care ochiul artistului suportă revelația formei ca pe o întrupare a transcendenței, iar, pe de altă parte, ca argumente irefutabile ale unei angajări directe în istoria și în memoria culturală a umanității. Această apăsare pe umanism, în accepțiunea sa cea mai exactă - care include existența exemplară și patetică a eroului (a se vedea recurența lui Brâncoveanu și trimiterile la modelul cristic) -, este chiar proba exponențialității pe care Winter, de la bun
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
cu cale a-l mustra pentru "desțărarea" sa. Virgil Nemoianu e personalitatea asupra căreia se poate testa, în chip concludent, ideea "exilului american" deoarece d-sa e, la ora de față, românul cel mai realizat și mai cunoscut în mediul cultural din Statele Unite. Deținător al catedrei speciale "William J. Byron Distinguished Professorship in Literature and Philosophy" la Catholic University of America din Washington, director, între 1979 și 1994, al Programului de literatură comparată a Universității menționate și prorector-asociat al ei între
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Culianu. Nuanțele joacă un rol important în circumscrierea situației d-lui Nemoianu, care precizează: Cred că în cazul meu se poate vorbi de o expatriere mai curînd decît de un exil, iar cuvîntul "profesional" o descrie mai corect decît cel "cultural"". Ceea ce subliniază această frază e situația de normalitate, într-o societate democratică, a stabilirii individului în orice punct al mapamondului, în temeiul unei motivații eventual decurgînd din necesitățile activității sale, fără ca de aici să se nască îndreptățirea acuzei de "antipatriotism
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]