336 matches
-
vremea respectivă provincie otomană, condusă de caimacamul Todiriță Balș), într-o notorie familie evreiască sefardă, bunicul său fiind unul din conducătorii comunității și fondator de sinagogă, iar tatăl său - consul al Olandei la București și susținător al ideilor mișcării de culturalizare modernă în rândurile evreilor, Haskala. Familiei Gaster nu i s-a acordat cetățenia română în conformitate cu articolul 7 din constituția lui Cuza care stipula că numai creștinii aveau dreptul să obțină cetățenia română. Moses Gaster a urmat gimnaziul și liceul în
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
au culminat cu răscoala din 1907. Principalul teoretician al acestui curent a fost Nicolae Iorga. El a asimilat preocupări mai vechi, pe care le-a definit, sintetizat și teoretizat, supunând criticii unele aspecte ale societății și atrăgând atenția asupra necesității culturalizării țărănimii. Poziția critică era întregită de prețuirea tradițiilor istorice și folclorice, a valorilor naționale, a luptei de eliberare națională etc. Nicolae Iorga a considerat opera lui Alexandru Vlahuță drept un apogeu al semănătorismului. La 2 decembrie 1901 apare la București
Semănătorism () [Corola-website/Science/304744_a_306073]
-
bunele practici identificate în statele membre). Centrul oferă utilizatorilor facilitățile unei săli de lectură, în care pot fi consultate peste 10 mii de documente și publicații ale organismelor europene și accesate bazele de date europene. Fiind una din pârghiile de culturalizare a societății, BNRM are misiunea de a contribui la valorificarea patrimoniului cultural național prin promovarea unor politici culturale de anvergură. Fiind un adevărat laborator de idei în această direcție, ea caută permanent noi metode în realizarea activităților și noi forme
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
primii ani ai existenței sale, Societatea Filarmonică Lyra și-a asumat răspunderea organizării vieții muzicale a orașului Brăila. În anul 1883, membri fondatori au deschis o școală de muzică,au pus bazele unui cor mixt și a unei orchestre simfonice. Culturalizarea muzicală a locuitorilor Brăilei prin intermediul concertelor simfonice și camerale a început chiar din anul înființării. Directorul școlii de muzică a fost numit violoncelistul Petrică Jean, care a preluat catedrele de vioară și violoncel și a pus bazele primului cvartet de
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
în anii '50. În anul 1945 este creat Comitetul pentru afacerile instituțiilor cultural-educative pe lângă Consiliul Comisarilor Poporului al RSSM și se organizează comisii corespunzătoare în cadrul comitetelor executive ale sovietelor județene, raionale, orășenești și sătești. În ceea ce privește componența națională a cadrelor de culturalizare se observă o decreștere considerabilă a ponderii românilor, astfel în 1947 din 1841 de lucrători 1045 erau români; în 1949 (după doar 2 ani) din 2245 de lucrători doar 1024 erau români (sub 50%). La conducerea sistemului situația era și
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
pe scena problemele politice internaționale, într-un limbaj accesibil și dintr-o perspectivă a clasei muncitoare. Piesele se doresc a fi suportul propagandistic pentru schimbarea revoluționară a ordinii sociale. Spre deosebire de alte teatre „populare” (Volksbuhne), teatrul lui Pișcător nu își propune culturalizarea maselor, ci antrenarea lor revoluționară. În cuvintele lui Pișcător, „nu un teatru pentru proletari, ci un teatru proletar” (1966, 42). Important, din punct de vedere al definiției, teatrul lui Pișcător nu se adresează doar „proletarilor” stricto sensu</i></spân></spân
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
Dvorak. Mișcarea husită s-a bucurat în mediul religios din Cehia și de activitatea unui alt renumit reformator, Ieronim de Praga, unul dintre savanții culturii cehe cu titluri universitare la patru universități europene. Ieronim de Praga va continua munca de culturalizare a cehilor începută de Jean Hus și s-a folosit de muzică pentru a răspândi pe mai departe principiile învățăturilor husite. Va alcătui un tratat muzical ce abordează principiile teoretice ale muzicii în special ale polifoniei. Ieronim de Praga va
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
tot restul vieții" . Pornind de la ideile lui Karl Groos, Stanley Hall spune că "prin jucăriile și jocurile educative, copilul repetă activitățile moștenite ereditar de la strămoși, fiind o activitate de purificare a ființei umane și de adaptare la viața socială prin culturalizare". Jucăria îl amuză, îl bucură pe copil, dar în același timp îl educă și îl dezvoltă. Obiect al distracției, jucăria servește scopurilor educației intelectuale, morale, fizice și estetice a copilului și îi stimulează inițiativa creatoare. Prin joc noțiunile se percep
Jucării educaționale () [Corola-website/Science/323141_a_324470]
-
() a fost un intelectual de pe Valea Mureșului Superior, învățător emerit și pasionat muzeograf, care s-a consacrat în eforturile sale culturalizării marei mase a țărănimii. Acesta s-a născut într-o familie de țărani săraci din satul Maiorești din comuna Rușii-Munți din județul Mureș, fiind cel mai mare dintre cei trei copii ai lui Mihai și Anghelina. La împlinirea vârstei de
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
sătenilor și sprijinul administrației locale, să repare și să igienizeze clădirea școlii din localitate, după cum a reușit cu resurse proprii dotarea cu material didactic, înjghebarea unui început de muzeu școlar și punerea bazelor unei viitoare biblioteci școlare Pasiunea sa de culturalizare a lumii satului s-a materializat aici prin organizarea la început a unei echipe de tineret cu care a participat la serbări și comemorări, după care munca a continuat - sprijinită de un comitet local, prin ținerea unor cursuri de educație
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
întâlnit, de altfel, în 1935, la congresul Căminelor Culturale, când, după cinci ani de domnie, suveranul spunea: „Cultura, mai ales a păturii celei mari a țărănimii, este o operă de închegare a tuturor nevoilor din viața de toate zilele. Prin culturalizarea satelor, eu văd răspândirea cărții, răspândirea a tot ceea ce este frumos. Dar văd și ridicarea păturii țărănești la un trai mai bun, la o mai bună pricepere a nevoilor și datoriilor fiecăruia”. Pe cheltuiala Fundației Regale au fost trimise la
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]