428 matches
-
le crea, chiar și din pricina unui arbore sau a Catedralei. Îi puse multe întrebări călugărului Lucio și-i povesti episodul când a fost salvat de o vrăjitoare; era pe moarte, chiar în agonie, și Catarinelle, disperată, s-a adresat unei cumetre pricepute la leacuri de dragoste și alte poțiuni în contra blestemelor sau pentru a avea noroc în viață. Femeia îi dăduse să bea o fiertură amăruie, aproape acră, cu un vag gust de roșcove și smochine uscate, iar după câteva ceasuri
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fire împletite și atârnând atât de jos, încât cei mai înalți trebuiau să se aplece, să nu-l ia în frunte. Orice mișcare a celor de la mese se proiecta pe pereți, ca o perdea întunecată. — Credeam că nu mai vii, cumetre, îi zise Fandarac, făcându-i semn. Petrache nu știa de unde i se trage cumetria cu Fandarac, dar așa moștenise și așa zicea și el mai departe. — Ce bei, cumetre ? îl întrebă, așezându-se la masa lui. — O băutură de-asta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe pereți, ca o perdea întunecată. — Credeam că nu mai vii, cumetre, îi zise Fandarac, făcându-i semn. Petrache nu știa de unde i se trage cumetria cu Fandarac, dar așa moștenise și așa zicea și el mai departe. — Ce bei, cumetre ? îl întrebă, așezându-se la masa lui. — O băutură de-asta nouă, gin, un fel de votcă mai înecăcioasă. — Țuică n-au ? — N-au avut de unde să aducă. Zice că e de la acciză. Ce-o mai fi și aia... Petrache
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cititorule, se lumină Fandarac, alegând o țigară mai dinspre mijlocul pachetului. Auzi, da’ la ce școală ai învățat cititul pe buze ? Că la școala la care am fost noi, cumătrul și cu mine, parcă se citea din cărți... — Școala vieții, cumetre, se făli Șofronică. Înveți să citești în orice, pe fețele oamenilor, pe buze, după felul cum scrie fiecare, după umflătura buzunarelor. Dacă nu mă crezi, cere o cafea și, după ce-o bei, răstoarn-o și cheamă- mă să-ți ghicesc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-se, iar trecătorii purtau măști. Dar nu pe față, ci atârnate la ceafă, încât, trecând pe lângă el și depărtându-se, îl țintuiau și mai tare cu privirea. La cârciumă, Fandarac îi făcu, din colțul lui, semn : — Ce-i cu tine, cumetre, așa palid ? Parcă ești dat cu tencuială pe față... Petrache avea un păr moale și încâlcit, de culoarea mătăsii porumbului. Încerca uneori să-l pună în oarece rânduială ridicându-și-l de pe frunte cu degetele rășchirate. Ceea ce făcu și acum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ei să bântuie și noi nu. N- au nevoie nici de tălmăcire și nici de tălmaci. Petrache atinse obrazul neted și rece al femeii de la picioarele statuii. Ea nu-l învrednici cu nicio privire. Crezi că statuile ar putea învia, cumetre ? Cumătrul Fandarac se apropie, de parcă în contururile statuii ar fi stat răspunsul la întrebare. La urma urmei, spuse, dacă morții pot să învie, de ce să nu învie și statuile... ? — Și cam când crezi că s-ar putea întâmpla asta ? — Păi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
șopti Petrache, care și le știa pe ale lui. Cumătrul Fandarac făcu semn că e târziu și se depărtă pe alee. — Eu mai rămân puțin, spuse Petrache, deși cumătrul nu-l întrebase. Apoi, dintr-odată, dând fuga după celălalt : — Auzi, cumetre... Caii au dinți ? — Să te ferească Dumnezeu de mușcătura de cal, auzi în întuneric. E mai rea decât o lovitură de copită... Se spune că în Vinerea Mare, de Paștele Morților, de obicei plouă. Dar cerul nu era greu de ploaie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a Auricăi, dar văzu crescând în fața lui gaura ca o peșteră țuguiată a urechii lui Șofronică, în care nu doar șoaptele, ci și gândurile se auzeau asurzitor, lovindu-se de pereți și întorcându-se în ecouri. „De ce să te temi, cumetre ?“, auzi vocea lui Fandarac, atât de aproape, încât nici nu mai trebui să se întoarcă. „Ei văd tot, dar sunt orbi ca niște cârtițe, dacă-i scoți, s-ar usca în lumea noastră adevărată ca niște coji de pepene uitate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și actualitatea temelor. Unul dintre puținii care m-au înjurat în presă (pe care l-am crescut !). Timona BALMUȘ, din Bârlad, coordonatoarea de la UNISON Radio Bârlad și a sectorului marketing, vocea de dimineață la TV.V. Pasionată, răbdătoare și... tolerantă cu cumetrele din municipiu. Nu pot ști ce soartă va avea această competiție într-un sector unde totul se neagă, înjură sau interpretează, iar când cineva se descoperă c-ar avea vocație, e cel mai tare (din parcare) și-i înjură pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din Bedreaga ! Ce urmează ? Azi și mâine ultimele adunări, și strigăte, și dispute. Sâmbătă, afișe puse, afișe rupte, cadouri secrete, amenințări. Totul sub pază polițienească pasivă ! Duminică: biciul și zăhărelul: "las-că te-aranjez eu dacă nu votezi pe..." și "măi, cumetre ai grijă de... că dau o ț uică"! în unele comune vor fi cei cu îndemnul la ușă și lista în mână ! Aliș verișul ăsta se încheie târziu după aflarea rezultatelor finale și candidații se pupă în piața... calculatorului care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
livadă îmbobocesc teii!ʺ - „Dar chiar eu, madam Ciornei a ieșit în talie. Am văzut cu ochii mei că eram la balie.ʺ - „Mie-mi spuse Baraboi, peste gard aseară, că la el un pițigoi cântă: „Simții vară!ʺ Dar cumătra cu ziare vorba nu-și întoarnă și susține sus și tare cʹo să fie iarnă. Însă toate tac deodată prin minune mare. Din vecini, îmbrățișată, o pereche-apare. Gurăʹn gură, ochi în ochi, ca doi porumbei - „Ptiu, nu fie de deochi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în ochi, ca doi porumbei - „Ptiu, nu fie de deochi! Uită-te la ei!ʺ Nu aud, nu pot să vadă și nici nu ajung după colț, șiʹn plină stradă se sărută lung. - „Tineret fără rușine, nici nʹașteaptă seara. Zău cumătră, ai spus bine: vine primăvara! Dar cine îi spune, măcar, astăzi „dragăʺ, și lui Aurel Leon? AUREL LEON LA „CUVÂNTUL ȘI SUFLETULʺ Pentru că „Cuvântul este revelația lui Dumnezeu, iar sufletul este cel care primește revelația lui Dum nezeuʺ, iar „fără
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sfîntă (2); sfințenie (2); simbol (2); soți (2); zurgălăi (2); acțiune; de argint; aură; aureolă; bairam; basm; bine; binecuvîntare; blîndețe; botez; brad; buchet; bucurii; bunăvoie; călătorie; cap; cărămidă; cerească; civil; clar; colac; colind; colindă; comoară; coroană de flori; cred; cucoană; cumătră; cuminte; cununat; cununiță; cuvînt; dans; de; demult; devotament; dispoziție; distracție; divorț; dorință; drăguță; Dumnezeiască; Dumnezeu; el; el și ea; emoții; erou; etern; evenimente; familia; făină; femeie; finii; fir; cu flori; flori de cîmp; frunte; grîu; grup; iarbă; in; inel; inocență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mamii sprâncene, / Cum or crește floricele. Dragile mamii mânuțe, / Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu n-or mai face cale."145 Pentru a îmblânzi îndărătnicia sorții, moartea este văzută, în poveștile populare din Bucovina, ca o cumătră, "singura cu dreptate": "Pe tine te vreu de cumătră, pentru că tu ești cu dreptate; tu omori pe toți la hurtă, fie ei săraci sau bogați; tu nu-i mai alegi!"146 "Lumea neagră" din basme nu are conotații negative, este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu n-or mai face cale."145 Pentru a îmblânzi îndărătnicia sorții, moartea este văzută, în poveștile populare din Bucovina, ca o cumătră, "singura cu dreptate": "Pe tine te vreu de cumătră, pentru că tu ești cu dreptate; tu omori pe toți la hurtă, fie ei săraci sau bogați; tu nu-i mai alegi!"146 "Lumea neagră" din basme nu are conotații negative, este văzută ca o complementaritate a "Lumii albe": "Și au
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de ursită; Și mai fă maic-o plăcintă, / S-o mâncăm până la nuntă. / Ca grâul N. N. să crească / Și-ntru mulți ani să trăiască!"199 Nou înfășat cu darurile aduse de nași, moașa dă copilul mamei, printr-un ritual al sortirii: "Poftim, cumătră, finul / Cu pâne și cu sare, / Cu darul sfinției sale. / Eu l-am scăldat / L-am spălat / L-am îmbrăcat / Și l-am înfrumusețat. / Iar dumneata-l ține / Și mi-l crește bine / Cu noroc și sănătate, / Ca să ai dintr-însul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
darul sfinției sale. / Eu l-am scăldat / L-am spălat / L-am îmbrăcat / Și l-am înfrumusețat. / Iar dumneata-l ține / Și mi-l crește bine / Cu noroc și sănătate, / Ca să ai dintr-însul parte!". Primind copilul, mama îi răspunde: "Mulțumim, cumătră! / Cum ai ajuns de l-ai botezat / Și încreștinat, / Așa s-ajungi să-l și cununi. / Iar lumin-aceasta / Cum ai făcut-o / Și-ai gătit-o / Ți-ai împodobit-o / Așa s-o vezi și-n cea lume / De gătită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nunta la români, Ed. cit., pp. 279-280. 143 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., pp. 212-213. 144 Ibidem, p. 369. 145 Ibidem, p. 370. 146 I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ed. cit., v. Moartea ca cumătră, pp. 254-257. 147 Ibidem, v. Tei-Legănat, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne și Șchiopul-cu-barbă-cât-cot, pp. 111-112. 148 Lazăr Șăineanu, Basmele române, În comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acestea se numără cele privitoare la buna conduită a enoriașilor, și anume: „să cer ce teze și pentru curvii și preacurvii (adulter) și de ameste că turi de sânge, de frate cu soră, de văr cu vară, de cumetri cu cumetre, de vor face curvii, de fete mari și văduve, de să vor afla greale, de ceia ce răpesc featele cu de-a sila și de ceia ce țin posadnice (amante) și șăd necununați, și de cei ce țin a patra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se plimbă încet, cu mâinile la spate, singur și trist. Sadoveanu, o. III 50.” Substantivul sau pronumele desemnând obiectul a cărui stare se exprimă prin numele predicativ circumstanțial poate sta în nominativ [= subiect] sau în acuzativ [= complement direct]. Subiect: Și cumătra Ioana o asculta evlavioasă. Mă culcam trist în casa pustie. Complement direct: Legumele le mâncam fierte [crude etc.] L-am lăsat [l am găsit] viu [rănit, mort]. Numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv stă în același gen, număr și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
începe a mânca hâlpov”caracterizare oarecum ironică a aceluiași „lup”, accentuându-se linia gurmandă ce conturează portretul său negativ; ideea că un om rău nu poate avea decât trăsături ce nu pot fi apreciate; r. 37 38 : „moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură”ideea de răzbunare directă, fără intermediari legali; doar așa se poate liniști sufletul răposatului, dar mai ales al celor îndurerați; variațiuni populare ale legii talionului; p. 21, r. 8 9 : „și unde nu s-au așternut pe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
blana istui vulpoi!” afecțiunea pentru o persoană dragă poate fi arătată și prin atenții materiale; având alternativa unui câștig, omul alege partea neprofitabilă, demonstrându-și simplitatea, dar autenticitatea sentimentelor; p. 67, r. 10 11 : „mai pune-ți pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu” avariția și egoismul parvenitului, care încearcă să impresioneze simulând munca, efortul; r. 35 36 : „și-nciudat pe vulpe că l-a amăgit se duce s-o ucidă în bătaie” singura
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
fratele meu cel mai mare avea în jur de 4-5 kilograme. Când voia borș, cumpăra cap de somn, care era mai ieftin. Dar ce borș ieșea, cu leuștean mult și acrit cu borș de putină. De Paști venea de la țară cumătra mamei, care îi dădea sfatul cum să scape vreun plod (eu, de exemplu) de răceală: remediul nu era altul decât ceai cu pâine. Ne aducea de toate: ouă de două-trei zile, pentru vopsit de Paști, un miel de vreo șapte-opt
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ureche muzicală. Cântau pe două voci, tata acompaniind și la chitară: „Ciobănaș cu trei sute de oi”, „Zaraza”, „Tamara”, „Pe lângă plopii fără soț...” și multe altele. Cântau și glasurile lor armonioase se auzeau în toată curtea. Vecinii ascultau și câte o cumătră spunea alteia: - Ia ascultă, fa, cântă nenea Iancu cu Aglăița! - Da' frumos mai cântă, bată-i norocul! Noi, copiii, am moștenit de la ei și vocea, și urechea muzicală. Cu toții am cântat la diverse ocazii, pe două și trei voci. Chiar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
atunci, în anii copilăriei noastre, când răceam și ne apuca câte o tusă măgărească 'ntâia, mama ne oblojea cum putea și ea. Țin minte că odată, când tușeam și eu mai de doamne-ajută, a venit la noi un fel de cumătră dintr-un sat apropiat orașului. Văzându-mă cât de harnic tușeam, i-a dat mamei o rețetă pentru a mă vindeca de răceală: ceai cu pâine, pur și simplu, ceai cu pâine, adică faci ceai, îl strecori în cană, îl
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]