176,312 matches
-
R.B.: Da, dar sunteți evocată în cartea acelui autor german. N.C.: Este adevărat că cu Paul Celan am împărțit aceeași atmosferă, precum și cu alți prieteni, cu Petre Solomon... R.B.: ...și cu Ion Barbu? N.C.: Nu, pe Ion Barbu l-am cunoscut abia în 1946. Nu vă spun, era poetul meu preferat, era idolul meu. Eram încremenită cu micile mele "rîndulețe" în fața lui. Dar el mi-a citit cartea de debut în manuscris și mi-a făcut adnotări, unele elogioase, dar nu
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
am predat și la Academie. Da, a fost o întîlnire providențială în viața mea, cea cu Ion Barbu. I-am descifrat nopți întregi cu alți prieteni poemele. Ermetismul lor este foarte dominator, dar nu în toate textele. Cînd l-am cunoscut l-am întrebat despre o anume poezie. Asta poate să te amuze pe matale, d-nă Binder, care te-ai ocupat îndeaproape de poezia lui Ion Barbu. Este vorba de poezia care se termină cu șapte semne puse ciclic "El Gahel
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
cînd m-au trezit bătăile în geamurile mașinii. Chipuri hidoase se împingeau ca să mă zărească mai bine. Tot cu urîții ăștia îmi duc traiul și în iad?", m-am întrebat, privindu-i cum se-nghiontesc. "Doamna Marina...". I-auzi, mă cunosc. Peste capul unuia am văzut poarta mea cea roșie, proaspăt vopsită. Iadul e încă pe pămînt. Vocea lui Marie Laforet îmi sparge timpanele: "Je t'aime, je t'aime, j'aime ta voix qui me disfait je t'aime..."
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
problema corupției departe de centru, pe la Bihor sau în Dolj, figura nu ține. în fond, cum a fost posibil ca alde Sechelariu și Mischie să confiște pagina întâi a ziarelor mai abitir decât premierul și președintele la un loc? Nu cunosc calitățile paranormale ale respectivilor, dar simplul studiu fiziognomic arată că n-avem de-a face tocmai cu niște genii. E vorba de banali profitori ai sistemului, de indivizi capabili să obțină informații privilegiate și, în același timp, să polarizeze instituții
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
ticăloșilor dinafara Bucureștiului, dl. Năstase a sperat să tragă o gură de aer. De aici și impecabila preluare a comenzii de către posturile de televiziune și ziarele aservite, gata să dea cu barda în lighioana coruptă de prin capitalele de județ. Cunoscând moravurile de la noi, nu m-ar mira ca foarte curând, după ce Mischie și semenii săi vor fi scoși basma curată, indexul prim-ministerial să vizeze orașele mici, apoi comunele, satele, cătunele, pentru a sfârși pe la stânile populate de dușmanii tradiționali
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
și cere o tărie mai mare a gândirii abstracte decât se găsește astăzi în majoritatea capetelor noastre" (Literatura română și străinătatea II). În 1908 adăuga noi pagini însemnărilor mai înainte pomenite în care arăta cu satisfacție că domeniul istoriei a cunoscut o evoluție importantă: "Însă renașterea și întemeierea istoriografiei naționale se datorește profesorilor universitari mai noi, d-lor N. Iorga și D. Onciul, cărora li se poate adăuga din partea studiilor paleo-slavice d. I. Bogdan. Comoara de documente, descoperită și pusă la îndemâna
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
galbene, cu fața pudrată parcă, machiată, ca și cum între timp s-ar fi mascat - se zicea că ar fi fost vorba de o explozie petrecută într-un deșert asiatic, de care lumea se ferea să comenteze, de frică, deși cauza era cunoscută. Orașul tot troienit de acest praf asiatic. De acest loes imemorial, fin, pătrunzând oriunde și în orice, și în gura închisă, în gura propriu-zis, mută. Dacă teama ar trebui să aibă o culoare și o densitate a ei, ea nu
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
la coada-cozilor, profesorii (de toate gradele) reprezintă pentru guvernanți o entitate enervantă, neproductivă, pe scurt, un balast. Reprezentată de lideri sindicali de mai mare rușinea, clasa educatorilor s-a scufundat, de doisprezece ani încoace, în mlaștina tăcerii și a compromisului. Cunosc destule cazuri de profesori universitari la care mizeria economică s-a transformat, tiptil-tiptil, în mizerie morală. Nu-mi iese din minte argumentația cu accente tragice a unui strălucit matematician, fost coleg de cămin în anii studenției: Crezi că mie-mi
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
când fac imprudența să le atrag atenția. Și atunci, cum să nu-i ard la examen? Dacă sunt atât de barosani, să plătească!" Aceste secvențe sunt strict autentice. Profesorii citați aproape mot-à-mot predau la o importantă universitate de stat. îi cunosc de ani de zile și nu mi s-au părut niciodată preocupați de altceva decât de învățământ și cercetare. Dac-au ajuns astăzi să vadă în mită echivalentul firesc al muncii lor, înseamnă că s-a dus dracului totul. Știam
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
preocupați de altceva decât de învățământ și cercetare. Dac-au ajuns astăzi să vadă în mită echivalentul firesc al muncii lor, înseamnă că s-a dus dracului totul. Știam de multă vreme că învățământul nu e chiar paradisul etic visat. Cunosc tradiția multiseculară a buchetului de flori (cu vaza de cristal cu tot) pentru doamna învățătoare, a muncii voluntare în grădina de zarzavaturi a școlii care coincide cu grădina de zarzavaturi a directorului, cunosc obiceiul ca elevii să plătească și pentru
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
învățământul nu e chiar paradisul etic visat. Cunosc tradiția multiseculară a buchetului de flori (cu vaza de cristal cu tot) pentru doamna învățătoare, a muncii voluntare în grădina de zarzavaturi a școlii care coincide cu grădina de zarzavaturi a directorului, cunosc obiceiul ca elevii să plătească și pentru profesorii ce-i însoțesc în tabere. Acestea au intrat, ca să zic așa, în obiceiul pământului. Dar ca floarea educației naționale să se transforme într-o avangardă a corupției, depășește orice imaginație. Dacă sistemul
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
științele umaniste. Aud că teze vechi sunt reciclate și oferite absolvenților pentru a-i scuti până și de minimul efort de-a compila texte imbecile de pe internet. Într-adevăr, pentru a absolvi astăzi o facultate în România e suficient să cunoști cele două comenzi ale computerului, copy și paste. Vă asigur că ele fac minuni. Studenți incapabili să-și rostească măcar numele, se transformă ca prin miracol în savanți atotșiutori, trântindu-ți pe birou lucrări semestriale sau de licență mustind de-
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
trimițându-le unei edituri în 1912, publicate după doi ani, grație intervenției lui Ezra Pound. Joyce trăia atunci în exil, la Trieste, își întemeiase o familie și preda engleza, considerându-se mereu nimic mai mult decât un scriitor. Atunci îl cunoaște și pe excepționalul scriitor Italo Svevo, care-l va influența enorm. Nuvelele au fost scrise după trăirea a două îngrozitoare războaie și semieliberarea țării sale de sub puterea britanică. Cel mai mult mi-a plăcut ultima nuvelă, cea mai lungă, Morții
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
cu față de zeiță nordică și piele de un alb conținând toate prospețimile. Acest bărbat dormind cu toate corpurile vârstei de până acum parcă nu știa nimic despre mine și nici despre impetuoasa luptă erotică de azi-noapte. Eu nu-l voi cunoaște niciodată cu toate că el, imprudent, mă asigură că îmi aparține cu trup și suflet. Cineva necunoscut mie veghea acum peste corpul divin alcătuit, o ambarcațiune plină de mistere la care nimeni nu avea acces în esența ei extrem de complicată. Citirea Omului
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
e numai puterea de a exprima viața". Apoi, sfatul adresat tuturor: �Răbdare, a trăi precum copiii și animalele, fără să te distrugi prin gândire! I-am arătat gravurile mele marelui patron de la galeria Weber, m-a întâmpinat spunând că mă cunoaște de la TV. L-am liniștit spunându-i că nici măcar nu trăiesc la Geneva. M-a întrebat de câți ani gravez și care sunt gravorii mei preferați, recomandându-mi să-l evit pe Chagall, care mă influențează la modul epic, și
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
nici un om n-o poate obține, decât la ora când n-o va putea pierde - doar somn, dispariție, modestă renunțare. Cei patru pereți ai acestei camere sărace sunt în același timp pentru mine celulă și distanță, pat și sicriu. Am cunoscut momentele cele mai fericite atunci când nu mă gândeam la nimic, visând nimic, pierdută într-o toropeală vegetală, o mătase a broaștei crescând pe suprafața vieții. Savurez fără amărăciune conștiința absurdă de a nu fi nimic, presimțind gestul morții și al
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
fi trebuit să atragă atenția Parchetului General. Și asta din simplul motiv că statul român a emis pașapoarte cuprinzînd date false, pe numele unor minore. Luat cu grija recursurilor în anulare, de dragul dreptății la care are dreptul un Răzvan Temeșan, cunoscut în presă și sub numele de terminator al Bancorex, cînd să mai bage de seamă Parchetul General și asemenea fleacuri, chiar și flagrante? Și apoi acest scandal din gimnastica noastră a fost stîrnit de ziariști români. În lipsa lor de patriotism
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
una la alta (numărul de pagini, de pildă, va crește în cei 20 de ani de la 80 la 120). Studiul este tradus pentru prima dată în engleză în 1910, de către A. A. Brill și J.J. Putnam, iar în 1923 va cunoaște prima versiune franceză prin eforturile lui Reverchon-Jouve. în 1949 inovatorul James Strachey, căruia patru ani mai târziu aveau să-i apară primele volume ale celebrei Standard Edition, oferă publicului de limbă engleză o a doua versiune a celor Trei eseuri
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
care s-au oripilat în fața jurnalului lui Mircea Cărtărescu, pe nedrept și făcînd dovada unui fel cu totul provincial de a citi confesiunile unui scriitor, vor găsi aici exact opusul. Tia Șerbănescu nu crede în propria literatură. Cei care o cunosc știu că atitudinea e sinceră și fără fasoane: "M-am simțit inclusă, datorită lui Radu Petrescu, în literatură, sentiment pe care l-am avut cu intermitențe. Inutil să adaug că mai tîrziu am renunțat la el, așa cum am renunțat la
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
Zaciu. Zvonul luase o destul de mare amploare, așa că Zaciu chiar a putut asista la cîteva reacții "postume" ale prietenilor săi. Altcineva fusese acel "Zaciu" care murise, aflăm dintr-o scrisoare adresată lui Niculae Gheran: " De aceea, fără să-l fi cunoscut, am simțit o mare tristețe pentru moartea acestui Zaciu, despre care toată lumea îmi spune că era un om serios, bine pregătit, ba, că trebuia chiar să preia direcția Editurii Politice etc. Bietul, am încă senzația că a murit în locul meu
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
unei lupte surde pentru calitatea acestei cărți nedorite și de aceea nepublicate - așa cum s-a dovedit a fi. Paharul acestei încercări e greu de băut - și numai acei care au avut cărți interzise, cu anii, din bunul plac al dictaturii cunosc gustul lui amar, de neuitat o viață întreagă. Căci nu e vorba numai de o înfrîngere, ci și de regretul retrospectiv pentru cele mai mici cedări, pentru vanitatea atîtui zbucium în tina unei ticăloșii contra căreia nu există decît arme
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
taie beregata. Erau puține speranțe să supraviețuiască. Am citit-o și am fost impresionat de tumultul geniului. Un vînt arzător sufla peste cîmpie. Era confesiunea unui nou Gorki al țărilor balcanice. Din fericire a fost salvat. Am vrut să-l cunosc. S-a înfiripat între noi o corespondență care ne-a făcut să devenim prieteni." Este recunoașterea romancierului francez. Deși mai mult decît știute, faptele sînt prea legate de revenirea la viață și pornirea spre scris ale lui Panait Istrati, pentru
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
cu ediția, studiu de rigoare științifică, cu adînci pătrunderi și ramificări în știința europeană a interpretării, adusă pînă la zi. În final, prefața își sprijină demonstrația pe analiza cîtorva personaje, pe sîmburele sufletelor dezlănțuite ori apăsate, ale celor care au cunoscut singurătatea și prietenia, arbitrarul și sfîșierea, capcanele Mediteranei și nu pericolele ei. Pentru că, intervin eu cu ochiul mai atent al cititorului tot atît de interesat și atras de nuanțe, toți acești oameni striviți, cunosc de fapt optimismul tragic al experienței
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
ori apăsate, ale celor care au cunoscut singurătatea și prietenia, arbitrarul și sfîșierea, capcanele Mediteranei și nu pericolele ei. Pentru că, intervin eu cu ochiul mai atent al cititorului tot atît de interesat și atras de nuanțe, toți acești oameni striviți, cunosc de fapt optimismul tragic al experienței lor de viață. Personaje ale minimei dorințe, cu norocul pus la încercare, între hîrjoană și exasperare umilă, bîntuite de spaimele realității și dezastrele lunecării în minciună, din care caută scăpare în iluzie. Este Musa
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
răii sunt aruncați în altul, sortit unor veșnice cazne. Ai putea pune la îndoială povestirea lui Gobryas - spuse Socrate - dar un lucru este sigur: sufletul este nemuritor, și părăsind viața pământeană, el intră în altă lume în care nu mai cunoaște chinul. - Această ultimă vorbire - mărturisește Axiochos - m-a convins, și, de atunci, disprețuiesc viața, întrucât știu că va trebui să plec pentru o lume mai bună." Inutil să mai arătăm cât de asemănătoare este aici filosofia lui Socrate cu tot
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]