1,079 matches
-
voiește...” (GG) ’a lam țară ’anna All"ha ’anzala min al-sam"’i m"’an fa-tuœbi≤ al-’arð muƒðarra ’inna All"ha la”f ƒabr (22, 63): „Nu vezi cum Dumnezeu trimite apă din ceruri și pământul înverzește? Dumnezeu este Binevoitor, Cunoscător.” (GG) All"h la”f bi-‘ib"di-hi yarzaqu mân yaš"‘u... (42, 19): „Dumnezeu este binevoitor cu robii săi. El înzestrează pe cine voiește...” (GG) În aceste contexte, semnificația acestui nume este în mod limpede aceea de „binevoitor”, „blând
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în ciuda virgulei pe care edițiile moderne ale Noului Testament o pun între ho mártys și ho pistós, toate traducerile citate le-au transferat că pe o expresie sudata: astfel pistós ajunge să conoteze de fapt fidelitatea mărturiei. Semnificații de bază: cunoscător și revelator desăvârșit al lui Dumnezeu. 3.2.2.12. Vrednic de încredere 3.2.2.12.1. alQthes/alQthinós: „adevărat” (toate traducerile românești citate); „Verus” (Vg); „vrai” (BJ); „true” (RSV). - Hristos afirmă despre sine că este alQthes în În
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1.14. șal-ț‘Alm (2.1.8.3. - mai ales in expresia bi-kulli šay’în ‘alm), șal-ț‚abr (2.1.8.4.) și ’Pl dQ‘ÄÖ (3.1.9.1.) au același conținut semantic: bine cunoscător, sau chiar atotcunoscător, cum au tradus unii numele biblic. Valoarea intensivă este însă redata diferit din punct de vedere gramatical: formă intensivă de participiu activ la numele coranice și expresie formată din numele generic ’Pl în anexiune cu pluralul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fiecăruia la un exercițiu al interactivității, la exersareaactivă a propriei gândiri, a propriilor operații mintale, la efectuarea unor activități constructive și Înregistrări de progrese, la dezvoltarea priceperii de a lucra cu ceilalți În Înțelegere și armonie. În felul acesta, subiectul cunoscător devine subiect al constituirii unui ansamblu de interacțiuni și interelații dezvoltate În cadrul procesului de Învățare.Acesta devine, Împreună cu ceilalți, creator al unui context comun, bazat pe mecanismele influențelor sociale, generator al unor noi cunoștințe; devine beneficiar (căci interschimburile Îi permit
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe cel cunoscător, îl numim, rege, nediferențiindu-l prin nume, fie că conduce de unul singur conform legilor, fie că o face cu știință, fie după simpla opinie. Pare foarte posibil! Prin urmare, de asemenea dacă vreunul, care este realmente cunoscător, ar conduce de unul singur, el va fi numit, desigur, cu același nume - „rege” - și cu nici un altul; de aceea, de fapt, toate numele formelor de guvernământ spuse adineaori au fost numai cinci. Așa pare, cel puțin! Ei, dar când
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de lucruri, existente în mod separate, independent, ele localizându-se într-un spațiu special, „locul supraceresc” - to/poj u(perourano/j - care, prin natura sa fiind un spațiu rațional - to/poj nohto/j - îi este accesibil omului prin rațiunea sa cunoscătoare. Mai departe, cum se înfățișează omul și care este condiția sa din această perspectivă metafizică pe care o deschide doctrina despre Idei? Situat între cele două lumi, cea a lucrurilor și cea a Ideilor, acesta este o natură duală, alcătuită
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ceea ce nu are ca efect diminuarea dorinței, ci sporirea ei deopotrivă cu avansarea cumpătării către starea de excelență. Acum e momentul în care începe să se întâmple ceva: cel care e mai avansat pe calea iubirii (îndrăgostitul) e și „mai cunoscător” în ale iubirii, și când Eros se adresează adevărului (în „trecerea” a patra), cunoscătorul (îndrăgostitul) devine și deținătorul adevărului (iubirii). Adevărul astfel posedat va fi răsfrânt, va fi revărsat asupra iubitului încât, pe scenă apare un nou personaj - îndrumătorul - fără ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal, cântece ostășești, obiceiuri din ciclul familial (Junețea la români), datini legate de sărbători, colinde, snoave, cimilituri ș.a. Bun cunoscător al creației populare românești, M. a realizat o operă de referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și morfologic - pentru prima dată
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
în contextul literaturii române din perioada interbelică este dubla lui condiție, de „țăran” (prin locul copilăriei și al experiențelor existențiale fundamentale) și, simultan, de intelectual (prin studii, carieră, preocupări literare etc.), sesizată și consemnată de același E. Lovinescu. Astfel, bun cunoscător, din interior și în profunzime, al ruralului, al viețuirii sătești, căreia îi aplică - în literatura pe care o face - o privire citadină, cultă, modernă, I. reprezintă, într-o versiune minoră (esteticește, dar și sub raport ideatic), un tip de scriitor
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
coordonează pagina literar-artistică a revistei „Korunk” din Cluj. La mijlocul anilor ’60 se stabilește la Târgu Mureș, lucrând ca redactor, apoi, între 1969 și 1989, ca redactor principal adjunct la revista „Igaz Szó”. În 1992 se pensionează din redacția revistei „Látó”. Cunoscător al limbilor engleză, franceză, italiană, spaniolă, catalană și germană, traduce din mai toată poezia europeană, ca și din teatrul lui Shakespeare, Fernando de Rojas ș.a. De asemenea, transpune în limba maghiară din literatura română clasică și contemporană. Este prezent în
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
articulează modelele cosmologice. „Un nou gnosticism” anunță Culianu În analiza sa fantasmologică neterminată din Iocari serio, care face din imaginarul modern o reducție imaginală, o castrare a posibilităților de figurare renascentiste. Preocupat de modul „cum ar trebui să arate subiectul cunoscător pentru ca magia să nu fie o superstiție?”2, Culianu imaginează o modalitate de presupunere ontologică prin care să se epuizeze toate posibilitățile configurative, Într-un fel de asimptotă teoretică, astfel Încât la infinit toate construcțiile (pe care le voi numi „lumi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-a produs o ruptură, la sfârșit de secol al XVIII-lea. Sigur că e extrem de interesant și reconfortant să te repliezi la un perete unde-l ai pe Humboldt În spate care spune - zici tu, eu fiind o puțin cunoscătoare a lui Humboldt - că, de fapt, problema alterității și a intrării În relație e o problemă care se pune și pentru cei singuri, pentru că În momentul În care utilizezi limbajul - deși nu-i propriu humboldtian să spun că utilizezi limbajul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adevăr, cunoașterea teologică, cunoașterea cealaltă, deci nu am aspirații de genul acesta, dar cred că astea sunt limitele abordării pe care istoria o Încearcă. În același timp, da, cred că ceea ce s-a spus este rezonabil, istoricul și alți subiecți cunoscători... istoricul, În orice caz, este pândit de ficționalizare, este pândit de glisări, de alunecări, este pândit de operațiuni ilicite, pe care le poate face fără a fi conștient. Însă nu pentru că discursul lui este subiectiv sau poate fi legat de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Chiar și cu o fotografie clară a unei clădiri, de exemplu, este posibil ca un expert dintr-un serviciu de informații să nu poată identifica ce tip de activități se desfășoară în acea locație. Cu toate acestea, o sursă umană cunoscătoare poate să explice că prezența unui anumit detaliu, care altfel nu se remarcă, indică faptul că respectiva clădire a fost proiectată cu un anumit scop, legat de un anumit program militar. Fără sursa umană, este posibil ca detaliul să nu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
al statului român. Or, comerțul exterior a fost unul dintre primele domenii privatizate. Privatizarea lui s-a făcut cu atât mai ușor cu cât nu avea imaginea - în ochii unei opinii publice aflate încă în plină economie socialistă și puțin cunoscătoare în domeniu - unui transfer de avuție dinspre stat către particulari: mobilier de birou și capital de lucru care putea fi considerat un credit. Adevărata valoare transferată, contractele și contactele pe care le controla personalul fostelor întreprinderi de stat de comerț
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
doar un expedient oarecare, ci o treabă de creație proprie, și nu numai creație, dar de vocație și de cultură”. Într-adevăr, revista face loc frecvent unor traduceri, orientându-se în special spre literaturile țărilor vecine. Elena Eftimiu, o bună cunoscătoare a acestui spațiu cultural, realizează grupaje din literaturile cehă, polonă, bulgară, slovacă, Gh. Dinu (Ștefan Roll) traduce din „poeții progresiști ai Bulgariei democrate”, iar A. Toma din poeții sovietici (Stepan Șcipaciov, Konstantin Simonov). Un număr întreg este consacrat culturii maghiare
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
lui Commodian din prima parte a poemului Carmen..., versiune conform căreia, la sfârșitul vremurilor, va veni un singur profet, și nu doi, ca în Apocalipsă. Dar, spre deosebire de predecesorul său care se adresează, după cum am văzut, unui public păgân iudaizant (deci cunoscător al tradiției biblice), apologetul nostru, care se adresează unui public păgân mai puțin familiarizat cu creștinismul, omite intenționat numele profetului. El este cel care va săvârși minunile descrise în Apocalipsă, dar, ca să spunem așa, sub masca anonimatului. Pentru mai multă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și pe Pompeea Plotina (născută în preajma anului 70 d. Hr., fiică a unui obscur Lucius Pompeius), soție a lui Traian (se măritase cu el înainte ca acesta să ajungă împărat), împreună cu care a construit o familie ce impunea moralitate (Plinius), cunoscătoare a filosofiei lui Epicur, având o slăbiciune deosebită (o dragoste precumpănitor maternă, dar care a dat naștere multor rumori) pentru Adrian 61 (căruia Traian i-a fost mulți ani tutore). Și, firește, pe Elena, creștină din copilărie și posibilă sursă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
toate celelalte lucruri ale lumii, făcându-l să fie un mod de existență personală. Astfel, ne plasăm În sfera antropologiei. Omul reprezintă o realitate cu un caracter particular. El este parte a lumii, dar și obiect al cunoașterii și subiect cunoscător, având prin aceasta o semnificație antropologică (N. Berdiaevă. Orice doctrină care Încearcă să explice omul este personalistă. Persoana umană aparține, În egală măsură, unei „categorii naturaliste și biologice”, dar și unei „categorii religioase și spirituale”, afirmă N. Berdiaev, pentru care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
debutează, ca elev, în ultima clasă a Academiei ieșene, cu versuri la „Ateneul român” (1860). A mai scris la „Steaua Dunării” și „Românul”. În articole el atacă o seamă de chestiuni politice, juridice, economice, religioase (în „Biserica Ortodoxă Română”), culturale. Cunoscător al mai multor limbi vechi și moderne, încearcă să detecteze „origenele unor cuvinte grele”, dar etimologiile lingvistului improvizat sunt în bună parte fanteziste. Împreună cu Demetriu N. Preda, întemeiază bisăptămânalul politic, comercial, literar și religios „Dacia română” (octombrie 1866 - februarie 1867
SCRIBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289575_a_290904]
-
niciodată complet, am preferat, în funcție de necesitățile impuse de igiena mintală, să-l considerăm în felul următor: Fig. Ordine naturală Ordinea logico-rațională Ordinea umană „Omul-obiect” ca obiect al cunoașterii „Imaginea-om” ca formă de cunoaștere epistemé simbol uman „Omul-subiect” ca subiect cunoscător Omul ca „lucru” sau ca „obiect” al lumii fizice Omul ca „imagine simbolică” sau ca element operațional în spațiul cunoașterii epistemologice Omul ca „persoană”, ființă reflexivă, conștientă de sine și de lume Conform schemei de mai sus, remarcăm trei aspecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a cunoașterii științifice-raționale, ca un epistem, simbol uman; acesta este omul care ne apare ca o imagine simbolică sau ca un element operațional în spațiul cunoașterii, al epistemologiei; c) în ordinea umană, avem de-a face cu „omul-subiect”, considerat subiect cunoscător, persoana umană ca ființă reflexivă, conștientă de sine, dar și de lume. Din cele de mai sus rezultă faptul că persoana are două dimensiuni: omul că ființă a naturii, ca obiect al lumii fizice; omul ca ființă umană sau aspectul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
volumului La Poésie commune, tălmăcit de Sașa Pană cu titlul Poezia de toate zilele, nu ezită să-și renege propria artă poetică: „Nu, nu vreau să scriu un poem glorios./ Nu, nu un cântec plin de istețime și despre care/Cunoscătorii să exclame: O ce rime, ce formă făr’de greș!// N-am ce face/Cu podoabele voastre și cu jocurile voastre lingvistice”; „N-aș mai găsi nici o bucurie să împreun cuvinte bizare,/ Nici chiar imaginile cele mai surprinzătoare” (Viața, poemul
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Volumul intitulat Cultură, politică și societate În timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la Proclamarea Regatului României, pe care Îl punem la dispoziția cunoscătorilor și pasionaților de istorie, este urmarea firească a simpozionului cu același nume, organizat În martie 2011, de Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române și Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Atât simpozionul, cât și volumul s-
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
și a lui Petre Suciu, referent consistorial la Oradea și protopop în Beliu, stabilit apoi în satul bihorean Ucuriș, unde George Coșbuc, Septimiu Albini, G. Bogdan-Duică, A. C. Popovici se întâlneau în casa familiei Suciu, într-un mic cerc literar. Cultivată, cunoscătoare a limbilor franceză, germană, maghiară, S.-R. debutează în 1884, la „Familia”, cu sonetul Suvenir. Până în 1895 a publicat regulat versuri în aceeași revistă. Colaborează și la „Tribuna”, unde va semna în 1889 și traducerea studiului Laokoon sau Despre limitele
SUCIU-RUDOW. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]