2,938 matches
-
cărărui sunt multe! Spre veșnicii pleca-vom rând pe rând, Numai acel ce știe să asculte De Dumnezeu, se va-nălța, zburând. Acei ce fac doar voia lor și-ntr-una Se răzvrătesc, vor plânge la sfârșit, Eu vreau Isus, să moștenesc cununa, Căci nu degeaba Doamne, Te-ai jerfit! Mă rog să dai Tu azi înțelepciune, Să vadă omu-acum, în ultim ceas, Că viața lui încet, încet apune, Din ce a fost puțin a mai rămas. N-avem vreun merit, Doamne, Tu
DOAR VOIA TA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382486_a_383815]
-
Reperaj: revedere deșartă pe betonate câmpii cotidiene, unde poate exista artă cu și fără vocații virgine. 12. Reperaj: scormonirea zilei din noapte fără a avea așteptări, găsirea iernii în fructele coapte, aducerea-aminte-n uitări. 13. Reperaj: așteptare fără așteptări, încununare fără cunună, urcuș de trepte fără scări de la pământ la lună. 14. Reperaj: oboseala după efortul creației și istovirea lăuntrică, biruitoare, este obolul dat nației, înveșmântată în aur cernit de dureri și așteptare. 15. Reperaj: tăria de gheață în umeda vară și
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Purtat de un nor, strălucind, Se-apropie Cuvântul șoptind: ,,Eu sunt Cel ce sunt!” Din mărire, Coboară mirificul Mire Și-n dans ordonat de atom, Renaște adamicul om, Cu aură cristică-mbracă, Ființa cândva prea săracă, Să poată purta o cunună. În ceruri, trompete rasună, Ecouri de noi aspirații, Se sting printre vechi constelații Și pulberi de stele coboară, Îmbrăcând minunata comoară, Eternul Luceafăr de zi! E Viața, minunea de-a fi, E Calea ce-a-nvins efemerul, Adevăr ce dezleagă
EXISTENȚĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382576_a_383905]
-
peste timp... M-aș ridică din ape Să zbor din visul meu inert , Cu aripile în zările albastre Să-ți scutur cerul violet... În dânsul aerului nedespărțiți Să ne rotim în doruri multe Și să cădem din înălțimi Cu stelele cununa-n frunte . gabrielaenerusu Referință Bibliografica: În dânsul aerului / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
IN DANSUL AERULUI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383846_a_385175]
-
înlăcrimați de durerea despărțirii, lucru care face din Aurel Vasilică un poet sensibil, cu o delicatețe extraordinară în exprimarea sentimentelor sale (Nuntă în cer): Atrasă ca un flutur de Lumina sfântă/ Te-ai dus în ceruri să-ți gătești dalbă cunună,/ Să te prezinți smerit, mireasă pentru nuntă,/ Cu îngerii nănași ținându-te de mână. Cu certitudine, versurile frumos alcătuite, dragostea cu care poetul împărtășește trăirile, vor acapara cititorul pe o poiană plină de soare, o lectură plăcută și aureolată de
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
numai frumusețea feminină, dar și statutul în comunitate. În acest sens, pieptănătura fetelor este cea în cozi lăsate pe spate, pe când a nevestelor este tot cu părul în cozi, dar împletite la nivelul urechilor și aduse în creștet ca o cunună ori strânse în coc, la ceafă. În cazul fetelor, o dată ieșite la hora satului, pieptănătura se face prin cărare pe o parte, lăsând cozile pe spate ori aducându-se în creștetul capului și legate apoi la ceafă. Toate femeile aveau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CA DOI MIRI, ÎNTR-UN IERI! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Pe sub flori de cais lun-aprinde jăratic, tu ți-apleci fruntea grea dezvelind primăveri, o cunună de flori ne-nvelește hieratic, peste lut de tăceri, ca doi miri,într-un ieri! Pe sub geamăt de frunze ne colind-o vioară, eu torn vinul de mir în pahare de ger, strâng iubirea difuză pe sub pași lini,de ceară
CA DOI MIRI,ÎNTR-UN IERI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383941_a_385270]
-
Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului Chemare Nu pot să stau pe cer s-ascult codrului taină, Să nu pot să-i ating nici minunata haină, Dar în zadar încerc s-ajung la cea cunună Simțind cum mă oprește poruncitoarea lună. Cu glas adânc, șoptit aceasta îmi grăiește De ce vrei tu să pleci ? Nu vezi că te zorește ? Acolo jos in lume nu e nimic feeric Și te va prinde-n veci al nopții întuneric
DORINȚĂ (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383332_a_384661]
-
Acasa > Cultural > Traditii > BABELE DIN MITOLOGIA POPULARĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului După iarnă friguroasă, Martie cu vreme bună vine-n zână arătoasă, purtând petale-n cunună. Când vremea-i capricioasă, cu lapovițe și ninsori, nu mai vrei să ieși din casă, puterea cu ea să-ți măsori. Înbrăcată-n haină nouă, vremea este schimbătoare. Într-o zi ninge sau plouă, în alta e cald și soare. Când
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
trăirea prin an, frumoasă. Că anul va fi rău sau bun, este un zvon păstrat în mit, ce vine cu folclor străbun, prin generații moștenit. Iarna în răstimp se pierde, cu lapoviță și brumă, să-mpletească iarbă verde, primăvara în cunună. Din volumul „Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Babele din mitologia populară / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Filipoiu : Toate Drepturile
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
zadarnic plânge la mormânt, Zidul de lacrimi pururea-l desparte... Târziu s-a-ntors la casa cea dintâi Cu-agoniseala strânsă în batistă, Nici nu le-a fost măcar la căpătâi În ziua, dintre toate, cea mai tristă! De și-au purtat cununa grea de spini Ca pescărușii zborul sub aripă, Le-a risipit averea prin străini Cu prietenii de-o zi, ori de o clipă. Ei n-au gustat odihna niciodată În viața lor prea scurtă și amară, Ard slovele în marmora
FIUL RISIPITOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383378_a_384707]
-
aceleași visuri ne legau trăirea. Nimic nu ne punea la încercare Credința noastră sfântă și iubirea. Iar Dumnezeu cu marea-i bunătate, Ne atingea pe suflete cu mâna, Primeam o viață în eternitate De-am fi purtat pe umăr, demn, cununa... Apoi, veni și timpul ca să plec Către Pământ cu sfântă misiune. Urma ca muritor să mă petrec, Urmând ca tu s-apari ca o minune. Eu muritor, tu înger păzitor Deasupra mea aveai ca să veghezi, În noapte somnul lin , odihnitor
COPILĂ, ȘTII? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383423_a_384752]
-
vie, Ploaie voi cădea în ropot Risipindu-mă-n câmpie. Și așa hrăni-voi macii, Pătrunzând în a lor floare, O copilă-ndrăgostită, Risipi-mă-va-n cărare.. Și din lacrimi de copilă, Mă voi face margarete, Împleti-mă-va o mamă O cunună pentru fete... Ele vor juca în grâul, Ce se coace mândru-n soare, Eu petală cu petală M-oi preface într-o floare, Și voi înflori pe geamul Mamei mele care-așteaptă, Să ne vadă pe toți patru, Cum intrăm tăcuți
EVADARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383508_a_384837]
-
din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului Am să-mi înalț spre cer brațele, Să culeg un buchet de vise, Sclipind în toate nuanțele, Din cufere-n stele închise... Cu flori dragi de " Nu mă uita", Voi împleti speranțe-n cununi, Pe care-n cer le voi înșira, Împodobind visele-n minuni! Din suflet vor prinde aripi vii A zbura spre nemărginire, Doruri sfinte am să reînvii Urcând pe culmi de nemurire... Cu ele-n piept voi înainta Navigând încet spre
URCÂND PE CULMI DE NEMURIRE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383531_a_384860]
-
ins Cu timpu'n spate și cu părul nins, Pe un drumeag ce duce către sine. Cât doi am fost, a fost ferice luna, Iar soarele uita să se încrunte ... Sărutul lor lângă al meu, pe frunte, Era rubinul întregind cununa. Și era largă calea către stele ... Furam din ele străluciri și'n lume Le răspândeam, ori dăruiam, anume, Celor ce dor și drag vedeau în ele ... S-a poticnit cărarea, totu-i nins ... Opacii nori, obloane's către stele. Arar
AM ÎNŢELES DE ACUM … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382912_a_384241]
-
Să zboare albii porumbei, Să-mi șteargă lacrimi și tristețe! Să vină ploaia, cald-descânt, Stropi vii de binecuvântare! Iubire-ascunsă în cuvânt, Lumina vieții, pe cărare! Să piară lacrimi și furtuni, Dureri ce nu își află locul! Doar raze sfinte, în cununi! Speranța, dragostea și zborul! Citește mai mult Era târziu,...în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior,Se-nveșmânta în fum și-n patimi.M-am adăpat dintr-un izvorCăuș de fiere și otravă; Am
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Să zboare albii porumbei,Să-mi șteargă lacrimi și tristețe! Să vină ploaia, cald-descânt,Stropi vii de binecuvântare! Iubire-ascunsă în cuvânt,Lumina vieții, pe cărare!Să piară lacrimi și furtuni,Dureri ce nu își află locul!Doar raze sfinte, în cununi! Speranța, dragostea și zborul!... XII. EU NU MAI ȘTIU, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017. Eu nu mai știu, Măiastro, Când mi-ai cântat la tâmplă; Iar aripa-ți ca neaua M-a
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
frică de nori Și de noapte, Mi-e frică de gânduri Pustii! Mi-e frică de ierni, Mi-e frică de moarte! Ia-mă de mână, Spre lumini! Să pășim împreună Spre-un vad înflorit; Să-mpletim amândoi Din iubire, cunună! Ia-mi palma, În palma-ți de foc! Să nu mă lași rătăcită Pe drumuri! Să-mi fii far și-adăpost! Să-mi fii cărare și lună! Citește mai mult Ia-mă de mână! Mi-e frică de noriși de
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
de mână! Mi-e frică de noriși de noapte,Mi-e frică de gânduriPustii! Mi-e frică de ierni, Mi-e frică de moarte!Ia-mă de mână,Spre lumini! Să pășim împreunăSpre-un vad înflorit;Să-mpletim amândoiDin iubire, cunună! Ia-mi palma,În palma-ți de foc!Să nu mă lași rătăcităPe drumuri!Să-mi fii far și-adăpost!Să-mi fii cărare și lună!... XXX. POATE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
PLOI, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Străine, Visul e al meu! Și cântecul și zborul Și lumina! Le-am adunat în nopți Târzii, cu ger, În zile înnorate, Cu furtună! Am împletit cununi Din grâu Cu spicul copt Și maci râzând spre soare! Am presărat Din gândul meu, Un zâmbet cald, Prin picâturile de ploaie! Străine, Lacrima-i a mea! Și dorul și durerea Și revolta! Și nu le-mpart cu nimenea! Am
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
fiecăruia dintre noi de a dobândi frumusețea de „perlă” ca purtător de condei. Cu mai mult sau mai puțin efort, în toată viața noastră, putem „păstra” sau „împodobi șiragul de perle” ale virtuților noastre. Spre acest colier aspirăm cu toții - spre cununa aleselor virtuți. Depinde numai de noi cum va arăta această corolă, atunci când făclia vieții se va mistui, încet-încet, și dacă șiragul de perle va străluci în cetatea luminii sau va rămâne din noi doar „spuma nimicniciei noastre”, conform judecății lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
duioasă Către salcie grăi: -Salcie, dacă și-e milă, Apleacă-ți crengile-n jos, Să faci din ele-o cunună Pentru fiul meu Hristos. Dacă îmi cunoști durerea Și dorești să mi-o alini, Fă-mi din ramurile tale O cunună fără spini. Fiul meu e sus pe cruce, Însângerat și-n mare chin Și cu ea la el m-aș duce Ca durerea să-i alin. Atunci salcia miloasă Crengile și le-a aplecat, Maica a împletit cununa Și s-
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
tale O cunună fără spini. Fiul meu e sus pe cruce, Însângerat și-n mare chin Și cu ea la el m-aș duce Ca durerea să-i alin. Atunci salcia miloasă Crengile și le-a aplecat, Maica a împletit cununa Și s-a dus la Golgota. Dar iudeii n-o lăsară Cu cununa fără spini, Ei vroiau Iisus să moară În dureri și-n mare chin. De atunci salcia pletoasă Nu s-a mai înălțat în sus, A rămas așa
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
-n mare chin Și cu ea la el m-aș duce Ca durerea să-i alin. Atunci salcia miloasă Crengile și le-a aplecat, Maica a împletit cununa Și s-a dus la Golgota. Dar iudeii n-o lăsară Cu cununa fără spini, Ei vroiau Iisus să moară În dureri și-n mare chin. De atunci salcia pletoasă Nu s-a mai înălțat în sus, A rămas așa plecată Ca să-l plângă pe Iisus. Un moment major, ancorat cu excelență în
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
sub lăcată,/ Neînșeuat, m-așteaptă-n prag Pegasul!’’. Din Sonetul CCXVII: În Turnul Babel am urcat spre Tine:/ Voit-am, Doamne, să Îți fiu aproape (...) - aflat sub umbrarul acelorași miresme argheziene - cităm finalul: ,,Măreață e scânteia bucuriei!/ Ce vrei să-mi dai? Cununa veșniciei?/ S-o iau, nu pot! Dă-mi versuri credincioase!// Decât lumina cerul să-mi râvnească,/ Mai bine mor de dor! Tăceri solzoase/ Vor face schela să se prăbușească!’’. Sună frumos, foarte frumos aceste versuri, deși nu credem că tăcerile
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]