590 matches
-
d. Chițu la banchet da; dar nu din societatea românilor adevărați și în sensul propriu al cuvântului. Aci, în orice mocan din Săcele ori din Rucăr e mai multă nobleță de rasă omenească, mai multă capacitate de adevăr, mai multă curăție de moravuri private și publice decât în întreagă pătura superpusă de plebe străină și semistrăină care stăpânește azi România. D. C. A. Rosetti va fi făcând parte din societatea celor cu cari s' aseamănă, s-adună, se potrivește, din societatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
funcționează în tandem cu cea a sufletului: cum să trăiești creștinește, să practici virtuțile Evangheliei, să-ți întorci mereu fața spre ceea ce este esențial, dacă trupul nu te susține? în sens contrar dolorismului creștin, Erasmus proslăvește sănătatea, grija de sine, curăția. Simbolistica grădinii presupune o inițiere; florile și fructele au, fiecare semnificație. Astăzi, simpatia voluptuoasă, frumusețea strălucitoare, splendoarea, drăgălășenia sunt mai elocvente dacă-s însoțite de un buchet de flori de iasomie, de trandafiri roșii, de lalele și de fuchsia, în vreme ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de curajul și bărbăția lui, de spiritul de libertate care îl animă, se leagă prin frăția de cruce. În ciuda aparențelor, Codin nu este o brută, ci fructul unei lumi cu multe păcate. Frăția de cruce cu Adrian stă sub semnul curăției sufletești. Codin se poartă cu duritate, stârnit de adversitatea realităților din jur, căci, mărturisește el: „deși viața mea a fost ticăloasă, să știi că totdeauna am căutat să fac binele... Dar n-am întâlnit decât răutate.” Fiu al pământului nostru
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
după haine... Asta ca să nu spunem că pe pământ spiritul a ajuns în pielea goală... Și Lumea, din țară, și din afară, să tot alerge după tot felul de taine... Foarte mari consumatoare... De mari deficiențe de elegantă, sensibilitate, frumusețe, curăție, și bunătate, umană... Și atunci, au organizat o capcană... o Trapă... Nu una... dacă ați ști câte există, și au existat... l-au pus chiar pe Sorescu să scrie o piesă de teatru... în care fiecare actor mai-mai că nu
CAPCANA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381284_a_382613]
-
și viețuiește fără păcat să nu aibă și sufletul neprihănit, neîntinat de falsele învățături. Tot astfel, este cu neputință ca cel care are sufletul neprihănit și neîntinat de falsele învățături să nu aibă mâinile curate și să nu trăiască în curăție. Aceste două lucruri sunt legate unul de altul și nu pot fi despărțite: un cuvânt neîntinat în suflet și o viață fără cusur” (Com. Mt. ser. 33). Există, așadar, o interdependență absolută între cele trei elemente: sermo‑anima/cor‑uita
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sunt legate unul de altul și nu pot fi despărțite: un cuvânt neîntinat în suflet și o viață fără cusur” (Com. Mt. ser. 33). Există, așadar, o interdependență absolută între cele trei elemente: sermo‑anima/cor‑uita. Mai bine spus, curăția trupului sau a inimii depinde deopotrivă de puritatea cuvintelor și de cea a faptelor credinciosului. Ne dăm seama astfel în ce măsură Origen lărgește spectrul semantic al cuvântului „Anticrist”, care se referă nu doar la o falsă învățătură, ci la orice gen
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
iar trupurile le sunt curate/ Nu sunt niciodată mânați de poftele pătimașe ale împreunării./ Nu cunosc nici arșița, nici gerul,/ Ascultători fiind în chip curat față de toate poruncile Legii./ Și noi ar trebui să le urmăm și să trăim în curăție./ Din toate relele nu mai există pentru ei decât munca și moartea, celelalte au pierit fără urmă./ Iată cum trăiește acest popor care se află acum într‑o țară îndepărtată./ Când apele vor seca, el se va întoarce în Iudeea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
zice”) „curată și nespurcată”, „fără vină și fată curată”,. Dacă se întâmplă să-i moară bărbatul, preoteasa era obligată să conserve o văduvie fără cusur: „Așijderea și preoteasa căriia-i va muri popa, de nu va putea să se ție în curăția ei, de va vrea să se mărite, neapărată să fie” (îndreptarea legii, ed. cit., p. 114). 209. Ibidem, p. 91. 210. După Arhid. Ioan N. Florea, op. cit...., p. 418. 211. Ibidem, p. 52. în Pravila Sfinților Apostoli: „Iară cu a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
beciu”. Un cuplu bine sudat, se vede (căruia cronicarul îi găsește, totuși, o calitate: „Numai o bunătate avea amândoi între dânșii, că era foarte curați cum se grăiește, în casa lor să vrea putea cânta Sfânta Liturghie, însă numai pentru curăție grăim aceasta”), în care soțul voievodal, „din firea lui [...] rău și pismătariu, îndelungăreț la mânie și lacom la avuție”, a fost un creator de faimă negativă, aducător al oprobriului celor din jur, al unui blestem exterior și al unei imprecații
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Aerul stricat și băutura odihna Îți vor tulbura, Și-ți vor aduce dureri ce anevoie le vei Îndepărta; De simți astfel de aburi cum creierul Îți afectează, Grăbește-te la aer curat, ca bine să te faci din nou. XVIII Curăția, Sfințeniei Îi urmează-ntâia, spune Pavel; Și bunul-simț Îi Întărește spusa; Unii se spală, dar arar, alții deloc - Ades spălatul e la fel de necesar ca rugăciunea: Dacă o dată spre obiceiuri murdare decazi, De la prudență și religie te abați; Păstrează-ți dar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
după ani de dispariție, cu mințile grav zdruncinate. Scris la persoana întâi, din perspectiva adolescentului Deni, cartea e o pledoarie pentru respectul față de puritate și candoare fiindcă, în pofida tuturor aparențelor, Deni, deși condamnat de două ori, este un simbol al curăției morale, pe care o maculează ceilalți. Roman al tuturor „iluziilor pierdute”, Caii de la bicicletă transcrie o resemnare tragică în fața unei lumi ostile și a unei societăți bolnave. M. este și autorul câtorva piese de teatru reprezentate - Răscrucea (Teatrul Național din
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
-și sufoce ucenicii. A fi discret și iertător pare să fie regula de aur a părintelui Teofil, căruia nu-i plac deloc spovedaniile transformate în șuetă sau anchetă. Părintele Teofil ne îndeamnă la rugăciune și la o viață trăită în curăție, cinste și recunoștință. Astfel, pe lângă rugăciunea de cerere - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” -, creștinul trebuie să adauge și doxologia: „Mare ești Doamne și minunate sunt lucrările Tale și nici un cuvânt nu este de ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o viață ascunsă și necunoscută. Arhimandritul Emilianos descrie treptele vieții monastice în cadența lor mistagogică. Parcursul ascendent al vieții fiecărui creștin cunoaște în monahism o pantă mult mai abruptă. Întreaga strădanie a monahului este de a recâștiga harul botezului și curăția desăvârșită a celor care s-au unit cu Hristos ca într-o nuntă. Nunta e metafora centrală în scrierile profeților din Vechiul Testament și o figură recurentă în scrierile pauline. În lumina acestei corespondențe între monoteism și monogamie, monahismul apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ca sens ori semnificație, ci ca viață teologică în biologia trupului nostru - „singura viață pe care merită cineva să o trăiască”. Fără rugăciune, adică fără „strigătul omului spre Dumnezeu”, această viață nu va fi decât o simplă metaforă. Din treapta curăției se trece în pasajul luminării lăuntrice, monahul asumând fiecare rană a umanității prin darul smereniei lui Hristos. Pentru monah, orice dezbinare din mănăstire, Biserică sau lume devine încă un motiv de pocăință. Fără pocăință, sudura oricărei uniri între oameni rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
În volumul Eulalii, tendința transcenderii realului ia aspectul unei dereificări programatice a limbajului. B. este, la rândul lui, victima ermetismului, „vițiu” rafinat, incriminat, ca exercițiu în sine, la Mallarmé și Valéry. Din „sunete-crin”, poetul conturează arabescuri, evocând o lume de curății virginale. Opalul, ametistul, aurul, safirul, diamantul, fildeșul, apele „fosforoase”, eterul „cerul de arme cristaline”, „sorii nuli”, toate alcătuiesc materia evanescentă a versului din Eulalii. Trupul însuși mai păstrează, chiar în cădere, ceva din aura lui siderală, astfel că ispita îi
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
de lumină e întinsă în crivat. Al ei chip se zugrăvește plin și alb: cu ochiu-l măsuri Prin ușoara-nvinețire a subțirilor mătăsuri; Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată. Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie, Tâmpla bate liniștită ca o umbră viorie, Și sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie, Ce o singură trăsură măiestrit le încondeie; Sub pleoapele închise globii ochilor se bat
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
timp de amenințare. Tulburat, își desprinse privirea, preferând să și-o ațintească în ochii abatelui, în care nu găsi nici o urmă de teamă. în expresia lor severă nu recunoscu - cum ar fi trebuit să se întâmple, desigur - semnele unei extenuate curății interioare, ci găsi în ei o sclipire de hotărâre pe care și-ar fi închipuit că o va întâlni, mai degrabă decât la un călugăr, la un bătrân și încercat războinic. Chiar și călugărul mai robust care-l însoțea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
viu, care este Mîntuitorul tuturor oamenilor, și mai ales al celor credincioși. 11. Poruncește și învață aceste lucruri. 12. Nimeni să nu-ți disprețuiască tinerețea; ci fii o pildă pentru credincioși: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credință, în curăție. 13. Pînă voi veni, ia seama bine la citire, la îndemnare, și la învățătura pe care o dai altora. 14. Nu fi nepăsător de darul care este în tine, care ți-a fost dat prin proorocie, cu punerea mîinilor de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
1. Nu mustra cu asprime pe un bătrîn, ci sfătuiește-l ca pe un tată; pe tineri sfătuiește-i ca pe niște frați; 2. pe femeile bătrîne, ca pe niște mame; pe cele tinere, ca pe niște surori, cu toată curăția. 3. Cinstește pe văduvele care sunt cu adevărat văduve. 4. Dacă o văduvă are copii sau nepoți de la copii, aceștia să se deprindă să fie evlavioși întîi față de cei din casa lor, și să răsplătească ostenelile părinților, căci lucrul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
vostru de trai: curat și în temere. 3. Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, 4. ci să fie omul ascuns al inimii, în curăția nepieritoare a unui duh blînd și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu. 5. Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, care nădăjduiau în Dumnezeu, și erau supuse bărbaților lor; 6. ca Sara, care asculta pe Avraam și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
place Domnului. 21. Părinților, nu întărîtați pe copiii voștri, ca să nu-și piardă nădejdea. 22. Robilor, ascultați în toate lucrurile pe stăpînii voștri pămîntești; nu numai cînd sunteți sub ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăție de inimă, ca unii care vă temeți de Domnul. 23. Orice faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, 24. ca unii care știți că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiți Domnului Hristos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
fii fericit, și să trăiești multă vreme pe pămînt." 4. Și voi, părinților, nu întărîtați la mînie pe copiii voștri, ci creșteți-i în mustrarea și învățătura Domnului. 5. Robilor, ascultați de stăpînii voștri pămîntești, cu frică și cutremur în curăție de inimă, ca de Hristos. 6. Slujiți-le nu numai cînd sunteți sub ochii lor, ca și cum ați vrea să plăceți oamenilor, ci ca niște robi ai lui Hristos, care fac din inimă voia lui Dumnezeu. 7. Slujiți-le cu bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
ca să luați cunoștință despre starea noastră și să vă îmbărbăteze inimile. 23. Pace, fraților, și dragoste împreună cu credința, din partea lui Dumnezeu Tatăl, și din partea Domnului Isus Hristos! 24. Harul să fie cu toți cei ce iubesc pe Domnul nostru Isus Hristos în curăție. Amin.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]