21,524 matches
-
cu presa. Se pare însă că la această tradiție țin în egală măsură și ziariștii care au intrat în ring cu Băsescu, și președintele însuși. Din această luptă de compromitere Traian Băsescu nu prea are șanse să iasă cu fața curată. Am însă și mai mari îndoieli că ziariștii care se luptă cu el vor avea de cîștigat, pe termen lung. Lui Traian Băsescu i-a intrat în cap că el învinge, indiferent cu cine se luptă. Dar ce le poate
Clasicizarea lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11617_a_12942]
-
este cea mai radicală situație din proza lui Adrian Buz, altfel zbătându-se, atât ca discurs cât și ca acțiune, într-o zonă mediană a tensiunii. Poate că acesta este și neajunsul noilor proze ale lui Adrian Buz. Sunt mai curate, în sfârșit, lizibile, dar le lipsește un anume curaj care să le facă memorabile. Căci, din păcate, la finalul lecturii rămâi cu puține lucruri. Formula literaturii sale e mai omogenă, dar rămâne destul de discretă și pariul pe care i-l
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
metafizică devine comică. Lungul poem Alexia se compune, astfel, din segmente ale înțelepciunii condensate (Unu. Elementele; Doi. Mica elegie), iar primul dintre acestea are "episoade" cu titluri și mai înțepătoare: Cele amestecate, Trezirea, Ieșirea, Godemișul, Cele limpezi... Trezirea e o curată șarjă anti- și apoetică, savuroasă: "Cearceaf? Cearceaf. Mînă? Mînă./ Transpirație? Transpirație. Păr negru și rar? Păr negru./ Ochi urduroși? Limbă-ncărcată? Acid/ Uric? Acid". Avem aici fațeta umoristică a unei concepții cît se poate de serioase asupra poeziei, asupra rezoluției
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
se ridică de bună voie și, dând din cap în toate părțile, mă urmă, pășind destul de sigur până la casa la care trona obișnuita doamnă cu perucă neagră. În spatele noastre, murmure, câteva exclamații ostile. Astfel ajunserăm pe stradă și la aer curat. Acolo situația deveni periculoasă. Keyserling atârna greu de brațul meu, în dreapta își învârtea toiagul noduros. Clătinându-se, descria largi curbe, trăgându-mă înainte. În marele exil trebuie să ne ducem, în marele exil! Acolo domnește adevărul, adevărul complet! - Aici e
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
prin excelență. Ba chiar îi doresc să-mi supraviețuiască, rămînînd ca la data sorocului, cînd va bîjbîii cărările dintre iad și rai, unde i s-ar cuveni să locuiască deopotrivă, să-l întîmpin voios, conducîndu-l la umbra unei cîrciumi vesele, curată și fără manele, dar - Dumnezeu să mă ierte - nici cu muzică popească, lălăită, care, prin exces, a cam luat locul ŤCîntării Românieiť din ŤEpoca de aurť". O replică dată fostului înalt activist Pavel }ugui, sub titlul Furia chioară a vanității
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
temeri, percepții și instincte. Poeme lucrate în detaliu, cu o țesătură a metaforei încărcată cu imagini abundente (există o voluptate a metaforei sofisticate) și cu versuri ușor ermetice, unde vocea fetei are nerv și un discurs susținut, alternează cu versuri curate, liniare, încărcate de nostalgia și candoarea unei fetițe întoarse măcar pe jumătate spre gesturile familiale din copilărie. Poate fi un defect de construcție sau, pur și simplu, ignorarea cronologiei poemelor, cert e că această indeterminare conferă volumului un nesperat mister
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
adevărat discipol sau ucenic al Domnului. Putem vedea acest aspect grăitor exprimat în limbajul pe care îl utilizează asupra iminentului său martiriu. El îi imploră pe romani să nu-l înșele cu materia, ci să-l lase să primească lumina curată 39. Cele mai apropiate paralele se pot trasa la Sfântul Apostol Pavel. Sfântul Ignatie simte că durerile nașterii se apropie (Epistola către Romani, 6.1.; cf. Sfântul Apostol Pavel, Epistola către romani, 8, 23); poftele sale materiale au fost crucificate
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
omului, „după oameni” (Epistola către romani, 8.1.; a se compara cu Gal. 2, 20), ci să devină o ființă umană autentică 41. „Sunt grâul al lui Dumnezeu”, spune el, „și sunt măcinat de dinții fiarelor ca să fiu găsit pâine curată a lui Hristos”42. Schoedel susține că aluzia, probabil, nu este una euharistică 43. Accentul se pune mai mult pe transformarea unui produs natural în ceva superior. Prin 33 Epistola către romani, 6.3., p. 212. 34 Epistola către efeseni
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
trebuie să învețe să vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92. 45 Teofil al Antiohiei, Către Autolic, 2.18, traducere, introducere și note de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
ci orbii să dea vina pe ei și pe ochii lor. Tot așa și tu, o, omule, din pricina păcatelor și a faptelor tale rele, ochii sufletului tău îți sunt acoperiți cu o pieliță. Că omul trebuie să aibă așa de curat sufletul ca o oglindă strălucitoare. După cum atunci când oglinda prinde rugină, nu se poate vedea chipul omului în ea, tot așa și un om nu poate vedea pe Dumnezeu când se află în el păcatul”50. Păcatele întunecă sufletul omului, „sunt
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
ales asupra lui. O doamnă poetă scrie un volum întreg despre politică și politicieni. Nu s-a terminat la noi filonul poeziei militante! Ciudat, / Avem politică /silfidă și politicieni viguroși./ Sau ciudățenia e inversă?/ Inversiunile politice/ fac deliciul mileniului trei. Curat deliciu! Și cît lirism! Tot dumneaei: Locuiește/ într-o casă/ cu numeroase/ W.C-uri./ Multă lume/e deranjată/ la stomac./ Era intrigat/ de faptul/ că eu am /doar două/ W.C.- uri. Un autor cu ilustrul nume Popescu ne atrage
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
în urmă am fost împreună la Foeni, la Otelec... Am colidat cam toate zonele unde acum se întinde ca un blestem, apa tulbure aducătoare de tragedii. Avem de acolo amintiri despre oameni și întâmplări, despre case și pământuri, despre curți curate și despre animale îngrijite cu dragoste. Iar acum... Privim la televizor înmărmuriți, ca la un spectacol îngrozitor regizat de natura dezlănțuită și oarbă. Seară de seară, de peste două săptămâni. Vedem pe toate posturile de televiziune apele unei mări murdare, apărută
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
ceriurilor! Fericiți ceia ce plîngu, că aceia să vor mîngîia! Fericiți cei blînzi, că aceia vor moșteni pămîntul! Fericiți ceia ce flămînzesc și însetoșază direptatea, că aceia să vor sătura! Fericiți cei milostivi, că aceia să vor milui! Fericiți cei curați la inemă, că ei vor vedea pre Dumnezău! Fericiți cei de pace făcători, că aceia fii lui Dumnezău să vor chema! Fericiți cei goniți pentru direptate, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți veț fi cînd vor ocorî pre voi și
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
din ei s a născut neamul omenesc. Tu ai zis: Nu este bine să fie omul singur; să-i facem un ajutor asemenea lui». Și acum, Doamne, nu plăcerea o caut, luând pe sora mea, ci o fac cu inimă curată. Binevoiește deci a avea milă de ea și de mine și a ne duce împreună până la bătrânețe. Și a zis și ea cu el: Amin. Astfel, Tobie așează comuniunea spirituală înaintea celei trupești, care doar o pecetluiește pe cea dintâi
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
duce la curvie, ci și băutura folosită în mod necumpătat. Sfântul Apostol Pavel, când s-a adresat în scris credincioșilor din Efes, orașul unde s-a construit templul zeiței Artemis (Diana), renumit pentru orgiile sale, le-a dezvăluit taina iubirii curate și sfinte dintre bărbat si femeie, apoi le-a poruncit : Să nu vă îmbătați de vin, în care este pierzanie (Efes. 5, 18). Prin duhul alcoolului diavolul a repurtat cele mai multe victorii împotriva omului. Asemeni rodului din grădina Edenului, alcoolul ne
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
au nimic în comun cu viața duhovnicească, dar sunt o rușine pentru ființa umană. Persoana celuilalt nu mai este o taină de care trebuie să se apropie cu delicatețe și sfială și, mai presus de toate, cu dragoste sinceră și curată, ci o cetate cucerită care trebuie să plătească permanent tribut în natură cuceritorului; o casă părăsită a cărei ușă trebuie să fie permanent deschisă, pentru a nu fi bruscată și spartă 158. Sfântul Ioan Gură de Aur compară pe cel
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sunt multe cazuri când femeile care strică casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece și de otrăvuri, căci rivalele lor au fost răpite mai înainte din viață, datorită marii lor supărări 201. Desfrânarea perturbă funcționarea, normală, sănătoasă, curată a tuturor facultăților sufletești, precum și a simțurilor. Omul stăpânit de această patimă pierde simțul pudorii, care este unul din elementele fundamentale ale moralității. Devine un cinic, își istovește forțele fizice și intelectuale, dă naștere unor copii degenerați, își ruinează avutul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de un act banal, cum ar fi vopsirea unei biblioteci cot la cot cu o cunoștință. Și mai cred că un film care te învață să privești în el și dincolo de el poate nu e o capodoperă, dar e artă curată. Până aici, sunt de aceeași parte a baricadei ca și juriul. Dar aici intervine premiul special acordat lui Fix Alert al lui Florin Piersic jr. Care, având în vedere scenariul acestei producții, ar trebui, împreună cu co-scriitoarea Dorina Chiriac, ținut departe
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
tot atâtea adjuvante pentru o "carieră" pe care numai volumele scrise și publicate o pot realmente contura. Sunt de admirat, atunci, acei scriitori care se folosesc exclusiv de mijloacele profesiunii lor, înfățișându-se în fața publicului și a criticii cu cărțile curate, fără anabolizante extraliterare... Prozatorul Virgil Duda se numără printre ei. Emigrat în Israel în 1988, după ce semnase, pe durata a două decenii, un număr semnificativ de cărți (titlul cel mai pregnant: Anchetatorul apatic, 1972), el se prezintă după Revoluție cititorului
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
Călinescu pe "bătrînul filolog". Părintele, ca și fiul - poet mai tîrziu, trăiește izolat între cărțile lui, avînd oroare de orice impostură ori frivolitate, de orice indiscreție, de prostul gust de a-ți afișa problemele personale "în piața publică". Aerul acesta curat și rece de intelectualitate pură străbate și poezia philippidiană de la primul pînă la ultimul vers. Este cîștigul, dar și defectul major al stihurilor sale, în măsura în care "intelectualizarea" este socotită cînd "noblețe", cînd "balast". Dar meritul poeziei - atît de "așezată" - în care
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
în calea ei, care din orfelinata cenaclieră/ a sărit direct în manuale, vezi, la statuia lor/ silexul verbului lucra încă înainte de litera A.../ Cum plouă cu elogii, atmosfera a devenit de-a dreptul/ sufocantă, așa că voi ieși repede la aer curat" (Occident). Neîndoios astfel de imprecații contribuie la conturarea omului "vechi" care este autorul Opiumului. Satira alcătuiește umbra, o umbră grea, dup cum vedem, a "deschiderii" bardului delicat, care, iată, nu e dispus a accepta chiar în totalitate lumea noastră sublunară
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
spital cu acest profil. Păstrez încă ceva filmări și poze de la acest spital, din acea perioadă tristă. Ce groaznic ! Mizeria în care se zbăteau săracii pacienți de atunci este greu de imaginat. Acum spitalul a căpătat un aspect modern, este curat și echipat acceptabil. În saloane este chiar mai cald decât ar trebui. Lipsesc încă anumite materiale, dar așa este la români. S-au realizat ceva progrese, fără discuție, dar anomalii sunt destule. Oamenii sunt cei care ar putea face diferența
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
nu mai suportă praful. În ochi, în nas, în gât, pe cap, pe piele, pe haine peste tot se depune praful sufocant de pe pe străzile capitalei. De unde atât praf și ce componentă are el ? te intrebi nedumerit, obișnuit cu aerul curat și curățenia din alte părți ale planetei. În Chină din timpul Olimpiadei, am simțit poluarea care făcea să nu se poată vedea bine soarele, dar nu simțeam praf în aer. Ce se întâmplă la București ? Cred că de vină sunt
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
în aer. Ce se întâmplă la București ? Cred că de vină sunt tot felul de gropi și denivelări ale străzilor, terenuri murdare, construcții neprotejate, tencuiala care cade de pe clădirile vechi totul parcă făcut cu intenția de a nu se putea curați mecanic orașul, să facă față mizeriei. Am văzut destule femei cu fuste « lunge » care maturau în scârba străzile, cu maturi de nuiele că pe vremea lui Mavrocordat, dar se pare că fără spor. Mizeria rămâne parcă neatinsă. Câinii cu sau
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
parcă așa se spunea odată. Pozele alăturate sper să vorbească de la sine. Am trecut prin comună Buzescu în drum spre Craiova, orașul în care mi-am petrecut anii de liceu. Spre deosebire de București, « cetatea Băniei » mi s-a părut ceva mai curată, mai cu seamă centrul, unde s-au făcut progrese interesante. Orașele Timișoara, Cluj, Iași, Vâlcea sunt deasemenea pe cale de a devenii « europene » dacă ne gândim la curățenie. Oricum, vorba că « omul sfințește locul » este foarte înțeleaptă. Mă gândesc cum ar
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]