2,198 matches
-
împărat în viitor, dar fără participarea acestuia la deliberări. Curtea supremă a Imperiului (Reichskammergericht) urma să fie alcătuit din membri aleși de împărat de pe o listă a Dietei și prezidată de un magistrat numit de suveran. Toto acum, cele trei curii ale adunării vor lua forma definitivă: electorii, principii și orașele. Cavalerii, deși reprezentați în Dietele provinciale, continuau să nu fie admiși în Reichstag. Fiind acceptate condițiile lor, stările privilegiate reprezentate în Dietă au consimțit impozitul general imperial "un pfening de la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
impozite noi și extraordinare, ci și la rezolvarea marilor probleme ale Imperiului. Reprezentarea nu a fost identică în toate țările Imperiului. O primă distincție fundamentală se poate face în privința reprezentării clerului în Dietele principatelor ecleziastice și laice. Acesta participa în cadrul "curiei prelaților". În principatele ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia (Herrschaft), ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)336. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia (Herrschaft), ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)336. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provinciei: în "curia prelaților" și în "curia seniorilor". Dacă nu ia parte, clerul tratează interesele sale prin înțelegerea directă cu principele suveran. Este amintită o situație intermediară în Austria 337, pe când în Boemia, după reforma husită, clerul va ieși din rândul stărilor Dietei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia (Herrschaft), ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)336. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provinciei: în "curia prelaților" și în "curia seniorilor". Dacă nu ia parte, clerul tratează interesele sale prin înțelegerea directă cu principele suveran. Este amintită o situație intermediară în Austria 337, pe când în Boemia, după reforma husită, clerul va ieși din rândul stărilor Dietei 338. În multe țări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pe când în Boemia, după reforma husită, clerul va ieși din rândul stărilor Dietei 338. În multe țări, de altfel, Reforma religioasă a determinat schimbări fundamentale în structura stărilor, a Dietei și în modul de reprezentare, chiar la o separare pe curii ale catolicilor și protestanților. Starea nobilimii distingea între seniori (Herrenstand) și cavaleri (Ritterstand), cu aspecte specifice privind reprezentarea în privința provinciilor de la est sau vest de Elba: în cele dintâi, prelații, seniorii și cavalerii participau la adunare în aceeași curie; la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pe curii ale catolicilor și protestanților. Starea nobilimii distingea între seniori (Herrenstand) și cavaleri (Ritterstand), cu aspecte specifice privind reprezentarea în privința provinciilor de la est sau vest de Elba: în cele dintâi, prelații, seniorii și cavalerii participau la adunare în aceeași curie; la vest de Elba se menținea diviziunea clasică în trei curii: clerul, nobilimea și reprezentanții orașelor 339. Cavalerii participau la Dietele provinciale, dar nu erau reprezentați în Reichstag. Dependența lor de puterea imperială excludea posibilitatea participării chiar și în Dieta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Herrenstand) și cavaleri (Ritterstand), cu aspecte specifice privind reprezentarea în privința provinciilor de la est sau vest de Elba: în cele dintâi, prelații, seniorii și cavalerii participau la adunare în aceeași curie; la vest de Elba se menținea diviziunea clasică în trei curii: clerul, nobilimea și reprezentanții orașelor 339. Cavalerii participau la Dietele provinciale, dar nu erau reprezentați în Reichstag. Dependența lor de puterea imperială excludea posibilitatea participării chiar și în Dieta imperială. În unele principate teritoriale cavalerii dețineau majoritatea, ca de pildă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dar în multe alte cazuri reprezentanții orașelor au dominat Dietele: în Flandra, în Țările de Jos și Würtenberg (aici, doar după ieșirea cavalerilor). Dreptul de convocare aparținea principelui suveran. Dietele se reuneau neregulat, funcție de necesități. Lucrările se desfășurau separat, pe curii, deputații întrunindu-se solemn doar la deschiderea și închiderea adunării. Raporturile stărilor cu principele suveran au urmat linia generală a evoluției regimului de stări, în cadrul dualismului "țară-domnie". De regulă stările sunt alături și colaborează cu principele. Din secolul al XV
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
temperate, în care se afirma puterea crescândă a stărilor. În privința instituțiilor, din secolele al IX-lea și al X-lea vechile adunări ale tuturor oamenilor liberi din triburile slave au fost înlocuite de reuniri periodice ale seniorilor feudali: adunările aulice (curia, colloquium)341. În cursul secolelor XIV-XV și aceste adunări vor fi înlocuite de instituții cu un cu totul alt caracter: reuniuni de persoane aparținând păturilor privilegiate, constituite în corporații și numite în mod curent stări. Perioada decisivă a dezvoltării acestora
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
impozite și a promis că orice revendicare a domeniilor regale se va face doar cu acordul stărilor în Diete. Puterea financiară a orașelor a impus menținerea reprezentanților acestora în Dietă și chiar constituirea, conform Constituției din anul 1500, a unei curii orășenești. Anarhia politică va fi menținută în Boemia și timpul domniei lui Ludovic al II-lea (1516-1526), asigurând continuitate supremației stărilor. Pentru înțelegerea tabloului politic din acele vremuri, este semnificativ răspunsul stărilor în Dieta Moraviei, unde se menținea echilibrul de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ordinul inferior către ordinul inferior. Orașele, considerate un ordin fără mare importanță, comunicau hotărârea lor doar oral, în plenul ședinței, fapt pe care ele îl considerau "o mare discriminare"360. În consecință, regula era ca hotărârile să fie luate pe curii (curiatim) și nu prin vot individual. Dar, în cadrul curiilor, deciziile erau luate individual (viritim). Hotărârea Dietei nu putea avea forță de lege decât dacă toate stările și, bineînțeles, regele erau de acord, întrucât nu funcționa principiul majorității. Congresele regionale nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fără mare importanță, comunicau hotărârea lor doar oral, în plenul ședinței, fapt pe care ele îl considerau "o mare discriminare"360. În consecință, regula era ca hotărârile să fie luate pe curii (curiatim) și nu prin vot individual. Dar, în cadrul curiilor, deciziile erau luate individual (viritim). Hotărârea Dietei nu putea avea forță de lege decât dacă toate stările și, bineînțeles, regele erau de acord, întrucât nu funcționa principiul majorității. Congresele regionale nu aveau un rol major în guvernarea țării și nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1308-1342) și Ludovic I (1342-1382) sunt doi dintre suveranii puternici, dați Ungariei de Casa franceză de Anjou. Ei vor renova baza puterii monarhice prin promovarea unei politici de atragere a orașelor și temperând arbitrarul justiției senioriale prin mijlocirea apelului la Curia regis. Cu sprijinul micii nobilimi, al populației parțial germane din orașele miniere și cu sprijin papal, Carol Robert de Anjou a reușit să-i izoleze și să-i învingă pe cei mai puternici oligarhi într-o bătălie decisivă în 1312494
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o relaxa. Dar și în interiorul lor au apărut diferențe sensibile. În rândul clerului episcopii încercau să se constituie într-un grup distinct. Nobilimea s-a divizat (într-o oarecare măsură divizarea era artificială, pentru a proteja interesele magnaților) în trei curii. Fiecare curie, în pofida inegalității numerice, era obligată să emită un singur vot. Până în anul 1626 Parlamentul suedez nu a funcționat pe baza unor reguli scrise. Doar în ceea ce privește organizarea, o lege din 1617 plasa în mod expres alături de cele patru ordine
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dar și în interiorul lor au apărut diferențe sensibile. În rândul clerului episcopii încercau să se constituie într-un grup distinct. Nobilimea s-a divizat (într-o oarecare măsură divizarea era artificială, pentru a proteja interesele magnaților) în trei curii. Fiecare curie, în pofida inegalității numerice, era obligată să emită un singur vot. Până în anul 1626 Parlamentul suedez nu a funcționat pe baza unor reguli scrise. Doar în ceea ce privește organizarea, o lege din 1617 plasa în mod expres alături de cele patru ordine "corpul ofițerilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lucrărilor Parlamentului. Riksdagsordingul lui Oxenstiern mai recomanda "votul pe buletine", dar numai în ce privește actul electiv. Atunci a fost discutată o problemă importantă pentru funcționarea adunării: Parlamentul trebuia grupat după circumscripții electorale, sau după stări? S-a hotărât ca în fiecare curie nobiliară și între acestea, să opereze principiul majorității. În privința celorlalte stări acest principiu nu a fost formulat explicit. Uneori președintele Dietei (landtmarskalk) se alătura opiniei minorității dacă atitudinea sa servea intereselor regelui și problemelor publice și încerca să-i câștige
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
un "organism omogen al suveranității poporului"553, să facă să prevaleze regimul majorității absolute. Din contră, Gustav al II-lea Adolf respecta nobilimea. De aceea, el nu numai că asigura interesele celor puternici în sânul aceluiași ordin divizându-l pe curii, dar în acest fel își sporea autoritatea impunând numărarea separată a voturilor nobilimii de cele ale cavalerilor și corpului ofițerilor. În acest fel, cele trei voturi ale nobilimii se opuneau celor ale stărilor burgheziei, clerului și țăranilor. Secolul al XVIII
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sau mitropolit. Ordinea desfășurării indică o procedură cunoscută. De regulă, stările dezbăteau împreună, dar în unele situații dezbaterea și deliberarea aveau loc pe stări. În acest fel s-a desfășurat judecata "roșilor", în timpul domniei lui Matei Basarab. Dezbaterea problemelor pe "curii" este atestată încă din secolul al XVI-lea, când cele două stări superioare cler și boieri deliberează separat. Astfel de situații sunt menționate în anul 1597, când s-au trimis soli la Dieta poloneză și la 1654 când, după alegerea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
similaires ou même identiques, cependant présentant des différences en ce qui concerne leur composition, leurs attributions, leur évolution et le nom qu'elles portaient. Leur origine doit être recherchée au temps des rois carolingiens par l'intermédiaire de la Cour royale (curia regis), de caractère féodal. Entre le vassal et le suzerain s'établit une espèce de contrat bilatéral : le vassal s'oblige à servir loyalement son suzerain en échange de la reconnaissance et de la garantie de ses privilèges. La principale obligation du
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
différentes : "Seim", rada, congregatio, parlamentum, la "Grande Assemblée du Pays" (Marea adunare a țării), Conseil (Sfat de obște, sobor de obște), Conseil phanariote, suivant la langue des documents. On retrouve dans les structures de celle-ci qui nous ramène vers la curia regis, le reflet de liens originaires de solidarité entre le prince et les grands boyards, dont une partie, sans détenir de dignités à la cour, sont de puissants seigneurs territoriaux et se manifestent comme tels. En bref, on peu distinguer
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în discuție problema: ceeea ce a determinat trecerea de la Statul feudal la Statul întmeiat pe stări, constituie pasul decisiv spre Statul modern? Cu siguranță nu apariția corpurilor reprezentative ale stărilor este elementul determinant, întrucât Reprezentanța poporului, Adunarea națională, Dietele imperiale, Curia feudală sunt prezente în forme diverse încă din timpuri mai vechi. Există însă o descendență instituțională directă, chiar dacă este dificil să se fixeze o dată precisă a transformării, de pildă, a așa numitei " Dieta imperială germană de curte" (curia regis) în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dietele imperiale, Curia feudală sunt prezente în forme diverse încă din timpuri mai vechi. Există însă o descendență instituțională directă, chiar dacă este dificil să se fixeze o dată precisă a transformării, de pildă, a așa numitei " Dieta imperială germană de curte" (curia regis) în Dieta imperială întemeiată pe reprezentarea stărilor. 25 G. de Lagarde, La structure politique et sociale de l'Europe au XIIIe siècle, p. 117. 26 A. Oțetea, Renașterea și Reforma, București, 1968, pp. 155-158; Radu Manolescu, Societatea feudală în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
densitate mare de înregistrare. Un mediu ideal de înregistrare trebuie să aibă un număr cât mai mare de particule monodimensionale, cu un factor de umplere apropiat de 100%, o coercitivitate și o remanență ridicate , o magnetostricțiune slabă și o temperatură Curie superioară temperaturii mediului ambiant. Coercitivitatea nu trebuie să depindă de temperatură, de timp sau de tensiunile mecanice. Distribuția câmpului de remagnetizare trebuie să fie cât mai îngustă, pentru a minimiza lungimea tranziției și efectul de „amprentă” (magnetizația parazită datorată unei
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
1988 din Quid: (4) Cauzele magnetismului terestru. Fenomenul de magnetizare a rocii terestre apare doar pe anumite zone și doar la suprafață, ceea ce se explică prin faptul că roca își pierde proprietățile magnetice atunci când se depășește o anumită temperatură (punctul Curie). Intensitatea câmpului este dată de o auto-dinamică, rezultată din mișcarea de rotație a pământului, și se realizează prin deplasarea materiei conductoare în nucleul lichid. Energia care întreține această dinamică rezultă din: 1. forța lui Arhimede produsă de diferența de temperatură
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
al XIII-lea. Valoarea acestor mărturii este cu atât mai semnificativă, cu cât proveniența lor este mai variată; unele sunt desprinse din paginile cronicilor vremii, altele provin din interiorul familiei franciscane, iar a treia categorie ne este oferită de documentele Curiei Romane referitoare la tânărul Ordin Franciscan. Volumul de față, realizat prin bunăvoința și colaborarea câtorva frați, cuprinde o bună parte dintre cele mai semnificative mărturii. Ultimele cercetări efectuate în diverse arhive și biblioteci au scos la iveală noi documente menite
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]