423,610 matches
-
din poetul Ady: „să aparțin cuiva....” Și dintr-o poetă americană: „De număr, socotesc întâi poeții...” BUCAȚI DE NOAPTE Lăsând Piața Victoriei, târziu seara, merg pe „Ana Ipătescu” singur. Mă adâncesc în trecut, dar nimeni nu știe. Un crai de Curtea Veche, fără iubiri. Și fără bani de la alții, fără prieteni. Doar c-un carnet și un pix ca puncte de sprijin. Poate veni april (neîntunecat). Când sosesc la casa stil unde intram fericit căci duceam versuri, nu recunosc intrarea. Să
JURNAL BUCUREȘTEAN by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5448_a_6773]
-
sară gardul pînă la Apșa, vor să recite poezii, vor să se bată, vor să se ia de urechi, vor să se privească în ochi, vor să se împace, vor să încalece, vor să descalece, vor pancove și nuci în curte la Nana Doca, vor să intre în galeria lui Făt, pe pereții unei săli de clasă, vor să intre în istoria literaturii ca niște faraoni în piramida lui Ulici zidită la bază din milioane de pietre, iar în vîrf mereu
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
mai bogat aer și totuși sunt atît de puțini oameni o familie de refugiați și un deținut politic locuiesc aici restul sunt case de vacanță) am lipsit cîteva zile eram plecat după piese: bruno! se zice că a intrat în curtea cuiva și a furat mîncare i-a deschis frigideru din terasă ce importanță mai are de două zile o ajut pe coca să-i dea lapte acum e tîrziu (face un gest cu brațele) nici laptele nu mai are efect
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
De aceea cântă și dansează cu plăcerea celor aleși, Nu e prea înalt pentru vârsta sa, nu e nici prea voinic, Dar are ochii deja deschiși spre miracole. Dacă pe cântărețul-cu harfă, viteazul cu praștie, Sculptorii Florenței, acolo, la Curtea Medicilor mei, L-au plăsmuit plin de o regalitate adolescentină, Pe el numai Angela ar putea să-l deseneze, tremurat, Siluetă parelnică, pășind alunecat mereu pe vârfuri... Poate, nici nu are nevoie de prea mult pământ, de sprijin. Pronunță unele
David by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6162_a_7487]
-
Nicolae Coan Noua Lume De la fereastra camerei unde audiez filozofie apuc să observ cum Sfîntul Duh cară sacii goi de ciment din curtea șantierului în toi. Cineva trebuie să facă curat. E asfințit muncitorii au turnat fundația Noii Lumi iar acum au dreptul să bea ceva tare. Putem începe să vorbim. Spune Tu primul. Văduva suedeză a lui Kafka Incredibil singur în viață
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
unde te naști, aprins și stins cu predicat și cu scuipat de rîndunea, un nene-Hamlet atît de galben că se împarte la doi cu o plăcere care-l decapitează ca pe un cocoș cu salbă trăsnetul căzut în silă în curtea unui abator și-i face să țîșnească sufletul direct prin sîni. Doi sîni și nici o viață, o femeie care nu va naște niciodată trupuri doar nebunia de a avea mereu dreptate. Ofelia - tristețea ei ne spală de păcate și de
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
Șerban Foarță Când se joacă,-n curte, hoarda de puștani de-aceeași vârstă, - peste degete, cu joarda (care-ți lasă câte-o vârstă, alias dungă), numai ție ți se dă și,-n loc de joacă, toci, cu-o mână vineție, la clavir, cum alții toacă vinete... De-
AMADEI LUSUS by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/6524_a_7849]
-
când coborai în râpa de la predeal să cauți frunze de brustur tot atât de mari cât trupul tău nu le rupeai doar îți însemnai locul să le poți găsi când vei fi trist ce așezare a zorilor pe stiva de lemne din curte luai în brațe câteva vreascuri le cărai în bucătărie și-ntre timp zorii deveneau amiază și lemnele pâlpâiau sub cuptorul în care se cocea pâinea ori cartofii timpul trecea prin fața ochilor noștri uimiți și dispărea în șura caldă încă multă
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
în brațe cu greu Mănăstirile, Ca pe un capital convertibil La change-office-ul vieții de apoi; Călugări tineri Cu doctorate la Cambridge Si odăjdii sărutate De țărăncile bătrâne Târându-se în genunchi Pe lespezile cu inscripții chirilice; Megafoanele Transmițând slujba Până în curtea plină de corturi, Până în șoseaua pe marginea căreia Sunt parcate mașinile Așteptându-și sfințirea; În timp ce credința - Asemenea rândunelelor Care pătrund sub cupolă Zburătăcite de clopote - Se roteste speriată, Se lovește de pereții pictați, De Pantocrator, Coboară Si se așează cuminte
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
mine. Patria mea e trupul hîrbuit al bunicii, pîndit de muscatele negre, patria mea sînt oasele bunicului meu, patria mea sînt cearcănele surorii mele, întinse pînă spre cer, spre milă lui Dumnezeu. Patria mea sînt merii, perii și nucii din curtea în care n-am mai călcat de ani buni. Patria mea e vulpea asta năpîrlita care scheaună zi și noapte în mine. Patria mea e sîmburele strîmb al neputinței dăruit mie la plecare de Tăia. Păpuși de silicon, profesioniste ale
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
chibritul în scoica palmelor 2 la colțul străzii prostituata - atât de blondă!... - fluturii înserării o asaltează ca pe o veioză... GRĂDINĂ PUBLICĂ la prima țâșnitură a havuzului redeschis primăvara - zburătăciri de vrăbii, porumbei; tresărire bătrânilor pe bănci OMUL, BOSCHETARUL În curtea blocului - om de zăpadă: Boschetarul îi șterpelește nasul de morcov... FORMĂ Se scutură bujorii. Sub vază - o formă nouă, imprevizibilă din când în când modificată de o altă petală de altele... TOAMNĂ TÂRZIE Muzicantul milog se mișcă după soare căutând
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
urmașii săi de la A.S.Roma ar fi fost mîndri, voinicul prefect îl azvîrli mai încolo pe șeful de cabinet, lăsînd-o pe tînără înăuntru. Pentru că rămăsese fără agoniseala băgată de fostul ei soț în jocul blestemat, Tiberius Agillus o găzdui la curtea lui pe harnica femeie care se făcea mereu mai utilă și despre care aflase că purta numele imposibil de Dochia. Neputînd pronunța asemenea sunete, prefectul o striga Iulia și ea se obișnuise. Învățase și ceva latină, iar Agillus era mulțumit
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
Simona-Grazia Dima George Enescu Adus de spate, cu șuvița pe frunte, el intră demn în curte, salutat cu drag de vecini. Mai caută încă angajamente, vreun concert de vioară, prințesa ar vrea să primească, fie și-n roșia penumbră - mască pe obrazul rănit de iubire - până ce întunericul, lumina totuna sunt. Își schimbă-n continuare locuința, în
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
faci plajă dimineața și să skiezi dupa-masă Unde ești liber să scrii, să predai Shakespeare, unde nu e nevoie să te faci avocat ca să ai economii să te joci de-a vacanța Într-un cartier unde lumea se adună în curțile blocurilor seara tîrziu de Shabbat Unde fetița mea se joacă cu toate Salomeele de vîrsta ei din parc Unde poți să te rogi și să te bucuri de identitatea ta nestingherit Unde vii rîzînd și te îndrăgostești la nebunie de
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
pe Nane îl fulgeră o părere de rău târzie că nu-i venise ideea să-l întrebe. Cei doi băieți se înveseliră ca la comandă și chiuiră într-un suflet un Țenefațem, rupând-o totodată la fugă, până în foișorul din curtea ospătăriei. Precis dascălul știe ceva." Poate că au venit cu aceeași corabie, măi Nane! Nu-ți dai seama ce poate să fie un drum pe mare, cu un galion cât trei case!" Și plin de pirați, nu-i așa?!" Pentru
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
-i povestească despre peruchier și despre transformările miraculoase, tatăl lui nici măcar nu-i răspunse, ci continuă să surâdă, aninat de lumea lui invizibilă. în ziua de Crăciun, când zăpada începuse să se topească sub soarele de decembrie, Nane trecu în curtea ospătăriei și-și strigă prietenul. Rață era gătit cu hainele de sărbătoare și pe la marginile căciulii se vedea că fusese de curând ras pe cap. El își frământă de câteva ori buzele și spuse, privindu-l drept în ochi: M-
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
să intre pe cealaltă colină deasupra ecluzei lângă Chateau Laurier printre nori ies deja stelele din coiful colonelului By iar acesta își mută privirea direct în decolteul unei trupeșe mexicance în timp ce tovarășul ei de excursie mânuiește o cameră video în spatele Curții Supreme n-a căzut picătură de ploaie și pe malul multicolor în același roi de albine anii din urmă și cei pe care-i mai am de trăit zumzăie în jurul unei minuscule corăbii de lemn scăpată ca prin minune din
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
de tot felul, gripă porcină, incendiară nesăbuință dintr-o parte în alta a hărții, Ucigă-l Toaca pare apucat de-a dreptul de streche peste Ocean, în textele foștilor tovarăși de drum în vecini, la petreceri de nuntă, într-o curte îngustă dănțuie toți acești autori ca-n ziua când îi chemasem la nuntă peste gard, în curtea cealaltă, în miezul nopții latră coruri de vietăți îngrozite cea mai lungă eclipsă de soare a adus zăpadă cât casa într-o țară
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
pare apucat de-a dreptul de streche peste Ocean, în textele foștilor tovarăși de drum în vecini, la petreceri de nuntă, într-o curte îngustă dănțuie toți acești autori ca-n ziua când îi chemasem la nuntă peste gard, în curtea cealaltă, în miezul nopții latră coruri de vietăți îngrozite cea mai lungă eclipsă de soare a adus zăpadă cât casa într-o țară în care n-a nins niciodată plus, printre altele, vestea că la Kingston, spre 1000 de insule
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
întreceau; poate doar mirozna ciorchinilor de floare de salcâm sau a celor de Mâna Maicii Domnului, să-i fi fost oarecum pe- măsură, dar nimeni dintre săteni nu băga mâna în foc pentru o astfel de potriveală. Ea le cotropea curțile, prispele și odăile case-lor, hainele, trupurile, iar ei o sorbeau însetați și se simțeau ușori și cu inimile împăciuite. Efluviile-i tămăduitoare i-au umplut pieptul și lui Anghel Furcilă, făcându-i-l să tresalte. Adulmecându-le din mijlocul bătăturii
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
cișmeaua lui Trică. S-a întors pe drumul de pe spinarea dealului, pe unde venise în zori, și nu s-a mai oprit până acasă... Muiere-sa, Ghina, împreună cu copiii, încă de dimineață, după căutări disperate prin casă și magazie, prin curtea din dos și prin grădină, prin sat, pe malul Dunării și pe deal la gropile de pământ, negăsindu-l în nici un loc, îl dăduseră dispărut. Abătuți, fără pofta de a mai scoate un cuvânt, de parcă s-ar fi dărâmat cerul
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
cu presupusul despre proveniența acestora... Apariția lui în faptul serii a aprins satul. De mare ce se stârnise vâlva, hăuiau ulițele pe unde trecea. Cum prindeau de veste că se apropie, câinii și celelalte dobitoace, cât și orătăniile de prin curți porneau să se zbuciume pe limba lor, de ți se ridica părul măciucă. Ațâțată, curioasă, lumea - cu mic, cu mare -, se cățăra pe garduri și prin pomii de la stradă sau ieșea buluc la porți, cu gura căscată și ochii zgâiți
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
nici clinchetul glasului de madonă a singurătății. Rămân doar gândurile spuse pe jumătate, dantelele clovnilor, mătura vrăjitorelor, bibliotecile cartoforilor și cei ce trimit prin poștă dragostea pe care o refuză aproapelui. Doamne, tu calci pe ape cu pasul deținutului prin curtea închisorii, în cuptoarele anului pâinea se face scrum și vinul răscumpărării e de-acuma pe drumul oțetului. Și dacă ai măsura teama ai vedea cum se leagănă capetele balansoarului pe întunecate coridoare de spital, ca niște balize în mare. Și
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
cap, să dai cu sare-n urmă, să ștergi și să uiți iarăși și iarăși... Bineînțeles că Mariana regretă că nu se vor mai vedea, iar domnul Carsky a plîns. Mariana l-a luat de mînă și au coborît în curtea fabricii, în spatele unei hale, într-un loc mai izolat, ferit de priviri curioase, unde Mariana l-a lăsat pe domnul Carsky s-o sărute de rămas bun. Domnul Carsky nu îndrăzni să-i ceară mai mult decît acel sărut pătimaș
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Trăiesc și ele. Bărbații lor, bunicii noștri, au murit de mult, că erau bețivi. Îi cam plăcea, săracul, să tragă la măsea. Dumnezeu să-l odihnească!" Așa zic toate. Apoi ies să caute ouă de prin cuibarele din tufele din curte; să ne dea ceva la pachet. Sunt tare darnice bunicile astea le noastre. Și tare singure. Da' nu se plâng niciodată. Nici dactăr Nicu n-ar putea să le ajute. Dar'mite noi. Așa că le vizităm o dată pe an: ajungem
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]