1,641 matches
-
ca ea să fie în toate ajutată! Îmi doresc să fi cea mai superbă mireasă Cum Tu și ești blânda de vița cea aleasă, Zâmbitoare ca o floare, o splendoare, Mireasa cotropitoare în splendoare..! De-ți mai ajung pe-al cutei negre gânduri, Tu dintr-o piruetă voalată le și scuturi, Precum crengile se curăță de frunze uscate, Prin curaj și iubire inunzi fețe încruntate..! Cum ți-e trona imaculată și strălucitoare, Cu mina necalculată te bucuri ca un soare, Să
MINA NECALCULATĂ .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383367_a_384696]
-
readers, and also to have a full time job and many other activities, it is a real challenge. Despite this I love to write for you, to tell you all the things that cross my mind, I love to receive cute messages from you, when I am asked for an advice and I can give it to you, when I meet new persons but we act like we’ve known each other for a long time. You are all șo wonderful
Challenging shooting () [Corola-blog/BlogPost/92317_a_93609]
-
să vorbesc cu tine! -Spune, dacă te pot ajuta cu ceva, o fac cu plăcere. A privit-o în ochi, încercând, să pătrundă dincolo aparențe, chipul frumos al femeii era brăzdat de îngrijorare, fruntea curată dintr-o dată era plină de cute, teama, grijile și noaptea nedormită își pusese amprenta. -Șerban nu a fost acasă în această noapte. -Ți-a dat telefon, a lăsat un bilet? -Nu! -Acum unde este, a venit? -Tocmai când ieșeam pe ușă, el intra. M-a salutat cu
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385338_a_386667]
-
dar bine legat, cu părul deschis la culoare cam rărit în creștet. Ochii săi albaștri îl cercetau pe partenerul de conversație cu căutătura luptătorilor sau boxerilor care se privesc nemișcați înainte de a evolua pe saltea ori în ring. Omul avea cutele nasului adânci și colțurile buzelor trase, de parcă ar fi zâmbit ironic fără contenire. Mergea legănat, balansându-și brațele pe lângă trup. Deși era vară, purta costum. Într-o singură zi, ceva mai călduroasă, apăruse într-o cămașă albă cu mâneci lungi
VLASIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383119_a_384448]
-
îndărătnicie. Schimbam deseori păreri cu dânsul, în convorbiri ocazionale, își susținea opiniile cu înflăcărare, tunând și fulgerând împotriva retardaților ăstora, zicea, care nu înțelegeau frumosul. Se înfuria din te miri ce, părul albit căzându-i atunci pe fruntea brăzdată de cute adânci în dezordine, odată, de pildă, din pricina faptului că directorul fabricii nu știa ce e acela un bideu. Îl rugase să-i proiecteze o casă, și când ajunseseră la instalațiile sanitare, directorul îl întrebase ce e cu obiectul acela ciudat
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
there. For, I was telling myself, what matter the evenings and mornings, the coffee - with or without milk - the endless train stations, or the visits to the hair-dresser? A homeless dog stopped to look at me, his gaze confused and cute and canine. I shewd him off, feigning throwing a stone, but he did not run too far, seemingly used to these old tricks. He lifted his hind leg, and relieved himself against the wheel of a black Porche Cayenne, exactly
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
Deschide. Nu putea șovăi. Poate că era nevoie de autoritatea lui pentru binele public. Se grăbi să-și pună bereta cu văl lung și să-și tragă pe degetul arătător inelul de aur cu stema crinului, apoi Își netezi grijuliu cutele hainei ce imita toga romană, precum văzuse la statuile din Santa Croce, și ridică zăvorul. — Ce vrei, nemernicule? Întrebă pe un ton aspru. Dinaintea lui apăru un bărbat scund și bondoc, cu o cămașă din zale de fier care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
prăvălie de spițer, pe aici, prin preajmă. Unde e ? exclamă poetul retezându-i calea și ațintindu-și asupra lui ochii injectați de sânge. Clericul păli. Îi fixă perplex veșmintele, iar apoi chipul răvășit. Dante Își potrivi bereta pe cap și cutele hainei, Înainte de a-și repeta Întrebarea, aproape strigând. — Acolo... pe stânga. Taman În spate la Fontana della Morte... bâigui omul, indicând direcția cu o mână tremurătoare. Dante se Îndreptă Într-acolo, satisfăcut de efectele pe care Însemnele autorității sale le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lui Manfredi, Beatrice. Ultima moștenitoare a lui Frederic al II-lea. Chipul prințului Bisericii părea din piatră. Se ridică dintr-o dată cât era de Înalt, măsurându-l de sus din priviri. Dante se așeză mai comod În jilț, potrivindu-și cutele hainei. Glasul lui Acquasparta deveni strident, pierzându-și orice urmă din aparenta sa bonomie. — Nu există nici o fiică! Manfredi, bastardul, a avut numai patru urmași și sunt morți cu toții. — Și dacă legenda ar fi adevărată? Poate că tocmai asta aflase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un unghi crescător, pe măsură ce se Înaintează către occident. Bătrânul avea sarcina de a măsura acea deviație, pentru fiecare grad de longitudine. Acum, rezultatul muncii sale zace În arhivele Serenissimei, Încă o armă În războiul Împotriva necredincioșilor, răspunse Veniero cu o cută de amărăciune pe buze, ca și când amintirea acelei aventuri i-ar fi deșteptat o emoție dureroasă. Sau poate că numele patriei pierdute era cel care Îl chinuia. — Zile și nopți de trudă și de jale, consumate pentru o căutare nesăbuită, adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
aplecați peste bord, aruncând pradă peștilor tot amarul și toată fierea pe care o adunaseră în cursul acelor năcăjite zile de când umblau să fie repuși în drepturi. Cu osebire Barzovie-Vodă, ca un om căruia fosta domnie nu-i sporise numai cutele necazului pe frunte, ci și inelele de osânză în jurul mijlocului, icnea din toți rărunchii, blestemând în gând bătălia de la Kulikovo (1380î unde tătarii, în loc să se alieze cu rușii spre a-i bate mai târziu pe turci, au fost înfrânți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
niciodată. — Eu sunt obișnuită - șopti Cosette. Am cunoscut, de-a lungul nu prea liniștitei mele vieți, tot soiul de gângănii, care de care mai demne de luat în seamă: pureci vienezi, de Schonbrun, cu spatele verzui închis, care ies din cutele hainelor numai la mirosul parfumului de trandafiri, pureci de stepă, tătărăști, care se pot ține o vreme pe urma unui cal în galop, păduchi turcești viețuind mofluzi prin haremuri și murind imediat ce-i scoți la nord de Stambul, țânțari roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se-nfurie preacuviosul Metodiu. Episodul 150 SIGNORA MAXIMA Deodată, desprinzându-se din mulțime, o femeie nespus de maiestuoasă, ce păstra încă în proporțiile cu totul uriașe ale trupului ei urma unei frumuseți devastatoare, se apropie de călugări. Nu era grasă; cutele pe care le făcea rochia masiv croită mărturiseau prezența unor mușchi activi; pieptul peste măsură de bogat avea aceeași direcție cu privirea, adică paralel cu solul; coloane să fi fost în însorita Grecie și gambele ei n-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
semnalmente, după ce mărturii? Ce fizionomie umană ar putea avea poemele unei fete Îndrăgostită În egală măsură de Stravinski, de Rimbaud și de Nietzsche și cum ar arăta uimirea acelor poeme și ochii lor clipind stingheriți sub reflectoare și-n ce cută a obrazului și-ar ascunde complicitățile? Iată, nici n-am Început Încă să mă gîndesc serios la posteritate că mă și apucă o lehamite și o plictiseală fără margini; cum se furișează viermele mic În carnea fructului, cum proliferează la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
erau și mai albe decât restul corpului, mai ales sus, înspre coapse. Și nu avea genunchii aspri, ca ai celorlalte fete din vale, groși și întunecați la culoare. Ai ei erau fini și albi și nu aveau decât o singură cută foarte mică. După ce-a tot venit vreo lună la magazin, am vorbit cu ea într-o zi. De fapt, ea a intrat în vorbă cu mine. Eu stăteam doar după tejghea și mă uitam la ea. — Aveți Modern Romance
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
îi bătea prin păr și o auzeam cum respiră mirosul de pini. Mi-am pus brațul în jurul ei. S-a uitat la mine și i-am văzut în întuneric buzele umede și purpurii. În lucirea lor am văzut luna, printre cutele mai întunecate. S-a uitat la mine altfel, cum nu o mai văzusem până atunci, și am știut ce să fac. Am sărutat-o. Capitolul opt Apoi Jo Lynne a plecat. Bunicului ei îi era mai bine, așa că maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cred că e real. Mama era întinsă pe jos, iar din gură îi curgea sânge. Cursese pe trepte, fiindcă așa era podeaua înclinată și asta era ceea ce simțisem eu între degete. M-am uitat la mâna mea. Aveam sânge între cutele degetelor și începea să se usuce unde era mai puțin. Mi-am șters mâinile de pantaloni și m-am dus la ea. Mă înspăimântam numai uitându-mă la ea. Am crezut că a murit, dar când m-am aplecat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
întâmpla chiar minuni în această lume cenușie a nordului! Prin geamul aburit al porții, Dudu o zări chiar pe Nina coborând scările sprintenă, poate pentru că nu-i plăcea liftul vechi. Era puțin cam palidă și între sprâncene îi apăruse acea cută plină de farmec, dezvăluind o neliniște din adânc. Portarul care vedea totul și pe toți, ca un cerber plin de simțul răspunderii, îi strigase din pragul ușii întredeschise a micului său apartament: - E cineva care vă caută, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
simplu pentru că lucrul acesta îmi făcea plăcere. Era ceva încurajator, ceva comic, autoadmirativ și încă ceva greu de definit care mă flata în modul în care mi se adresa acest omuleț gras, cu picioare scurte, cu basca lui nostimă, cu cutele gâtului său aidoma unor lanțuri de bicicletă puse unul peste altul, cu ochii lui șireți și veseli. Era primul om mai în vârstă, deci primul om „mare“, care mă vedea și mă înțelegea din perspectiva prin care voiam să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și-i priveam de foarte aproape ochii mici, alungiți. O clipă, ochii aceștia plini de o suferință întunecată mă priviră, apoi, probabil, neputând să-și rețină lacrimile zgârcite de bărbat, se ascunseră după pleoape în timp ce între sprâncene se adânci o cută îndărătnică. Imediat ce ochii i se închiseră, auzii un glas necunoscut, tânguitor. - Vadimă Tuă Dragul meuă Tu singur-singurel mă crezi. Și pentru prima dată, simțind cum mâini puternice de bărbat mă prind pe după umeri și mă strâng, pentru prima dată, lipindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de înaltă, care mai avea și roți de automobil. Coșul trăsurii era serios știrbit în partea unde stăteam eu, aripile lăcuite erau împânzite de crăpături, iar balamalele ușilor năpădite de rugină. Iag purta un costum de un cenușiu-deschis, cu niște cute pe mâneci lăsate, probabil, de geamantan. Pe cap avea tuflită o panama albă cu o panglică tricoloră. Fața lui galbenă avea niște pete roșii sub ochi, de parcă fusese pișcat de urzici. Părul deschis, sprâncenele și colțurile ochilor lui erau pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
trebuie să o savurez cu plăcere, parcă așa spuneai că se face, nu-i așa? Ba da, așa-i. Maricel strânse cele două halbe goale și se apucă să îndepăr teze niște firimituri imaginare de pe masa lui Cristi. Îndreptă o cută rebelă a feței de masă și schimbă scrumiera. Credeți că se va întâmpla ceva cu domnul comandat Pop? întrebă el într-o doară, ca și cum subiectul nu-l interesa de loc ci, numai așa de dragul conversației, se interesa. Toma se distra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fel au procedat și cu mine, pentru că mi-am pierdut cunoștința și nu îmi mai amintesc nimic. Unde ne aflăm? întrebă inspectorul după mai bine de un minut, răstimp în care se străduise să-și amintească și el cele petre cute în pădure. Habar n-am. M-am trezit aici, cu mâinile legate la spate. Cred că suntem undeva în clădirile de la Pinforest, dar nu sunt sigur. Ascultându-l, Cristi își dădu seama că nici el nu-și poate mișca mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să-și abandoneze zîmbetul parțial. Dar, dacă Îți par mai tînără, cu atît mai mult trebuie să mă tutuiești. Cum spuneți dumneavoastră, domnișoară Clara. Am observat pe Îndelete mîinile ei deschise ca niște aripi În poală, talia fragilă insinuîndu-se pe sub cutele de alpaca, desenul umerilor, extrema paloare a gîtului și linia buzelor, pe care aș fi doit să o mîngîi cu vîrful degetelor. Niciodată pînă atunci nu avusesem prilejul să observ o femeie așa de aproape și cu atîta precizie, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
faptul că Îmi petreceam mai mult timp printre muzele prinse În vechi tomuri decît În compania unor fete În carne și oase, care mereu mi se păreau la ani lumină de fantasma Clarei Barceló, Însă În clipa aceea, studiind fiecare cută din anatomia acelei eleve, pe care n-o puteam vedea decît din spate, Însă pe care mi-o imaginam În trei dimensiuni și perspectivă alexandrină, mi se făcu o poftă ca de lup. Ia te uită, e Daniel, exclamă profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]