821 matches
-
rezultat decât contactul buzelor cu pielea proaspătă, răcoros catifelată a obrajilor ei înfrăgeziți de frig, am îngrozit-o aprobând din tot sufletul uciderea marelui istoric. Vizitând-o acasă - desigur nu în cămașă verde, cum nici la Blaga n-aș fi cutezat să mă înfățișez în „uniformă“ -, l-am cunoscut în sfârșit pe venerabilul ei părinte, refugiat și el cu familia la Sibiu. Înainte de căderea zăpezii, fusesem la București, la o mare manifestație legionară (la Parcul Carol), prezidată de generalul Antonescu în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
al femeilor din Constantinopol, și-a întârziat câtva timp apariția la seratele curții ieșene pentru a lua în taină lecții de dans. Mai apoi, a început să dea primele probe ale iscusinței dobândite astfel, mulțumindu-se însă cu contradansul și necutezând să abordeze mazurca, despre care medicul îi spusese că ar fi vătămătoare sănătății. Lucrurile acestea se petreceau la 1834. În 1840, Dacia literară va publica, în chip de Supplément musical, un Quadrille pour le pianoforte sur des thèmes moldaves composée
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
celuilalt: imitația respectuoasă este pe cale de a părăsi terenul, cea competitivă îi ia locul. În sânul vechiului regim, spațiul de manifestare al imitației competitive era, practic, anulat de normele stricte ale ceremonialului. Ce boier de starea a doua ar fi cutezat, bunăoară, să-și lase barba să crească în voie, într-o vreme în care portul ei era apanajul celor de starea întâi, de la agă și spătar în sus? „În ziua când cineva îmbrăca caftan de boier mare, era trimis acasă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
modă. Coțcarii care mișună în comediile deceniului 5 și dau chiar titlul uneia dintre ele sunt un produs marginal, dar elocvent al nivelării aparențelor sociale. Cu vreo 20 de ani mai devreme, cine s-ar fi gândit - necum să fi cutezat - să se îmbrace în straie boierești și să se dea drept agă sau spătar? Odată cu adoptarea hainelor egalității, asemenea inițiative devin posibile și îmbietoare. 9 La moartea tatălui său, Ion Ghica lua asupră-i lichidarea unei datorii a defunctului față de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
stricat toată sistima de arhontologhion și, pe nesimțite, au urcat pe toți ăia până la dânșii...“ Prin 1855, într-o biserică din provincie, între două cucoane se stârnește ceartă și bătaie. Motivul? „Cea dintâi, care nu era decât o simplă cetățeană, cutezase să se ducă la mir înaintea celeilalte, al căria bărbat era clucer mare“ (G. Baronzi, Misterele Bucureștilor). B.P. Mumuleanu, bun observator al moravurilor, desenase scena mai devreme cu trei decenii: „Apoi când este la mir, / Nu mai caut caractir, / Ci-ntâiere
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fu prima scriere ce apăru pe orizontul României tipărită cu alfabetul simplificat“. Inițiativa lui Heliade, susținută de colegul său Daniel Tomescu, va aprinde mânia mitropolitului Grigore, în același timp președinte al Eforiei școlilor: „«Cine sânteți voi - începu a striga -, să cutezați a strica limba românească și a vă atinge de legea și de credința pravoslavnică? ce sânt eresurile acestea? [...] unde mai e Alfa și Omega, daca voi, nelegiuiților, ați lepădat pe omega? S-a dus și legea, și credința de când s-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
nou. De obicei, cu litere latine se culege titlul propriu zis, celelalte elemente (subtitlu, localitate, redactor) rămânând deocamdată în veșmânt tradițional. Aspectul de ansamblu devine astfel extrem de sugestiv: e ca o livadă la începutul primăverii, în care unii pomi au cutezat să înflorească mai devreme, vestind sosirea noului anotimp. Mersul tranziției alfabetice, cu inegalitățile și ezitările lui, se răsfrânge concomitent în ținuta publicațiilor periodice, în practica școlară, în atitudinea oficialității. Deosebiri se fac remarcate și de la o parte a țării la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de veacuri în această zonă și la obsesia bolnăvicioasă a Rusiei, din cele mai neguroase vremuri, de a ajunge la apele calde (strâmtorile Mării Negre) sau măcar să controleze gurile Dunării (din care cauză România a constituit o permanentă țintă pentru că a cutezat să bareze calea extinderii Imperiului Țarist), spunând că nu-i nimic nou sub soare non nova, sed nove; mai mult, obiceiul de a stăpâni zonele de interes (căile navigabile) a constituit, de multă vreme, o practică a Marilor Puteri, mereu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a făcut rost, fapt este că i a oferit Maricăi ca dar de nuntă o blană somptuoasă și o bijuterie de preț. Dacă ne gândim mai bine, și fără spirit de comeraj, căsnicia aceasta a avut ceva emoționant și, aș cuteza să spun, chiar nobil. În rest, ar fi mai cuviincios ca cenzorii morali să-și vadă și de ale lor. Scrisorile către Boicescu au fost luate de cei mai mulți ad litteram, fără pic de umor. Ele trebuiau luate cel puțin cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
În consecință, Germania era deosebit de interesată să evite ca aceste regiuni să se transforme într-un teatru de război”. Era, în fond, un avertisment al Berlinului, prezentat Moscovei și pe care, fără nici un fel de îndoială, aceasta n-ar fi cutezat să-l ignore. În cursul veacului XX, cabinetele de la București, în mai multe rânduri au amenințat (ori chiar au trecut la fapte, ca în 1916) cu distrugerea zonei petrolifere drept replică la pericolele ce se profilau din partea unor agresori probabili
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
la stat, / Mare la sfat / Și viteaz cum n-a mai stat” - și natură este preponderent lirică. Acțiunea se precipită dramatic odată cu apariția lui „Manea, slutul și urâtul, / Manea, grosul și-arțăgosul”, pornit pe cruntă răfuială cu străinul care a cutezat să îi calce meleagurile. Drept răscumpărare, Manea îi cere calul. Dispus să ajungă la o înțelegere, Toma îi întinde plosca să bea, dar Manea îl lovește mișelește și fuge. Conflictul social, caracteristic baladelor antifeudale, este convertit aici într-unul moral
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
Pester, între vii, mai în margine de drum. ...ci o Eugeniță Costea așa cum ași interpreta-o eu. Ași îndrăzni chiar să susțin că aceasta din urmă ar fi mai interesantă pentru că n-ar fi mai adevărată. După lungi discuții am cutezat să scriu așa ceva și am rămas împovărat de mustrările tuturor. Discuție asupra ochilor și fizionomiei Eugeniței. Pe cât știu eu avea ochi negri. Se pare că nu. Dar eu susțiu că are ochi negri și era așa și așa etc. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru vorbiri triviale. Poate fi găsit un motiv artistic în asemenea transcripții care nu sunt totuși transcripții literare? E o îndeletnicire puerilă pe care copiii de la școalele elementare o săvârșesc cu creta pe ziduri ca să dovedească lumii importanța lor. Ar cuteza unii din acești matatori virili ai expresiilor tari, într-o adunare la Academie, la Ateneu, ori în familie față de soțiile și copilele, mamele și surorile lor să rostească vorbele pe care le adresează poporului român și tuturor popoarelor lumii? Atari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rău că mustrarea mea atinge pe unii dintre scriitorii noștri tineri cei mai de talent. E vorba de transcrierea, frecventă astăzi, a înjurăturilor. Acest entuziasm pentru vocabulele rușinoase ar trebui răcorit. Pare a fi un fel de impotență artistică. Ar cuteza oare acești matadori virili să rostească într-o adunare la Academie, la Ateneu, ori în familie, față de copilele, surorile și mamele lor asemenea expresii? Atari repetiții fastidioase vor fi fiind oare singurele lor resurse pentru a-și agrementa stilul? S-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se naște escroc»; - și așa mai departe.../ Realitatea e că românul se naște cînd poet, cînd escroc, cînd geniu. Cum e și firesc însă, nu se naște totdeauna la fel. Sau, de ar fi să stabilim o regulă generală, am cuteza - poate - să spunem: «românul se naște îngîmfat!»” *Să te numești Sporici (Vlad Sorianu), să fii doctor în filosofie, critic literar, teatral, muzical etc. și să-l aștepți pe Genoiu ca un elev de gimnaziu pe cel mai sever dintre diriginți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
electronică de ultimă generație și minunatele jamboane ale marelui actor Samuel Weisshuber, cât timp acesta interpreta în mod atât de remarcabil monologul din actul trei. "A jindui omenește" se precizează mai departe "este o stare tipic umană" și dacă am cuteza să condamnăm o stare tipic umană, ar însemna să jignim întreaga omenire. De data aceasta, onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan s-a aflat într-adevăr într-o situație extrem de complicată, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
după ce neamul românesc a jertfit 800.000 de eroi, se răzvrătește și se răscolește din nou această chestiune a revizuirii. Ca animatoare și inspiratoare a conștiinței naționale a poporului nostru, vom sta alături de fiii neamului românesc, contra oricărui care ar cuteza a se atinge de integritatea pământului sfânt, unde zac străbunii noștri, fiindcă oriunde călcăm pe acest pământ se găsește cenușa străbunilor noștri. Nu vom tolera călcarea acestor hotare, care sunt intangibile și idealul nostru nu va putea fi sfărâmat, pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
nu de sovietici. Mihai Antonescu mi-a spus că în zilele de 19-20 august trupele noastre cedaseră în derută; ministrul ar fi vrut chiar ca Nanu să spună acest lucru ambasadoarei sovietice, ca o dovadă că noi dorim pace! Am cutezat să-i spun că o asemenea mărturisire, adversarului cu care negociezi, e o enormă greșeală. Adaug că faptul că mi se încredința această misiune mie, tânăr curier care trebuia să facă două zile până la Stockholm și risca chiar să nu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
familiei ei, pentru a ne petrece sărbătorile de iarnă și trecerea în noul mileniu la Washington. Din acel moment, într-un timp record am început să ne pregătim pentru această călătorie la care nici în visele cele mai îndrăznețe nu cutezam a ne gândi. Pentru Liviu în mod special a urmat o perioadă extrem de precipitată deoarece Dana i-a sugerat să ia cu el câteva lucrări cu care să testeze „piața” americană... Pentru mine au fost mai mult emoțiile și amintirile
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pentru greci patria și raza de activitate era marea, nu uscatul”. În legătură cu aceste împrumuturi, se face precizarea că ele „au în românește fonetismul vechi al elementelor latine”: a amăgi, urgie, mărgea, a mângâia, spân, azimă, zeamă, broatec, a căsca, a cuteza, mic, mutră, martur, papură, proaspăt, trufie, farmec etc., multe dintre ele neacceptate ulterior ca grecisme. Apropierile dintre română și albaneză au în concepția lui S. Pușcariu mai multe explicații. Mai întâi sunt abordate „cuvintele moștenite de la strămoșii noștri daco-geto-traci” pentru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
comportă valențe estetice, direcționând efortul muscular către preocupări artistice. Nu întâmplător, fecioara deține secretul rezistenței, de la cântecul măiestru la dans nefiind decât pasul de la static, la eliberarea motorie: „Juca atât de frumos, atât de năpraznic, încât nici unul din cei care cutezau să joace cu ea nu rezista atât de mult. Au fost fii de principi care au picat jos morți, alții au părăsit curtea bolnavi de piept.. .”. Încercare voinicească cerută de împăratul din Arian al Mic I(30) face săritul peste
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu începuturi de căsnicie, că așa erau atunci unele pelicule, dulci provocatoare, după ce am ieșit de la spectacol, cu toate că mă socoteam a fi îndrăzneț, de data aceasta m-a m dovedit un mare timid. Rușinos, mi-am dezvăluit gândul și am cutezat: —Lenuțo, știi ceva, aș vrea să ne căsătorim... Asta sunt care mă vezi, dacă mă vrei, mi a răspuns e a, nu mai mult curajoasă. Ce am mai discutat noi atunci, nu mi mai aduc bine aminte, sunt anii trecuți
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu sau Liviu Rebreanu și... câțiva autori englezi de-a doua mână, la modă atunci, dar și Stendhal, e drept, și Balzac. Dar... la Balzac și mai ales la uriașa sa putere de creație și construcție nu cutezam să ridic ochii! Balzac e, de altfel, dominant și unic - chiar printre cei mari! -, prin acea „ambiție”, acel orgoliu supradimensionat în cazul lui, orgoliu de care a râs chiar și Papa literaturii franceze a secolului al XIX-lea, Saint-Beuve, acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
le știam pe de rost cu zecile, fără să le fi învățat vreodată dinadins. Ele priveau îndeaproape viața mea, da, asta era, îmi vorbeau și se învățau pe de rost de la sine. Îmi plăceau atât de tare, că nici nu cutezam să cercetez cum sunt făcute. Mai cred și azi că ceea ce le e propriu acestor doi autori nu-ți poate dezvălui nici o privire, oricât de atentă. Apoi am început să decupez cuvinte din ziare. Mai întâi asta m-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
satul. Veneau de la oraș. Proaspăt școliți, tinerii supraveghetori își începeau cariera într-un sat prăpădit, distingându-se prin amenințări, interogatorii, arestări. Satul avea 405 case și în jur de 1500 de locuitori. Toți umblau cu spaima în oase. Nimeni nu cuteza să vorbească despre asta. Chiar dacă nu pricepeam, fiind încă un copil, substanța fricii, sentimentul fricii mi se încuibase în creier. Toți din familia mea erau vătămați. Bunicii, considerați „exploatatori“, fuseseră desproprietăriți de ogorul lor și de prăvălia de coloniale. Peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]