699 matches
-
omor; 34% la furt; 43% la viol). O altă valoare evident respinsă de criminali este curajul (rang 19). La violatori se constată o apreciere mai mare a două valori care sînt aparent în opoziție: ascultător, supus (rang 6), respectiv curaj, cutezanță în susținerea punctului de vedere (rang 3). La hoți nu există diferențe deosebite în aprecierea valorilor față de cea pe total de deținuți, dat fiind faptul că această categorie constituie mai mult de jumătate din eșantionul total pe care s-a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
raporturi de incompatibilitate. Cărturarul ajunge la formularea ei urmând un drum pe care umanismul românesc îl descoperă în cadrul celui răsăritean ortodox. Învățăturile... sunt o „operă pedagogică, prima de acest fel din cultura română” (Dan Zamfirescu). Ambiția autorului a fost mare, cutezanța lui - de asemenea. Și nu obstacolele, virtuale, ridicate de celebritatea modelelor erau cele mai de temut, ci inamovibilitatea tiparului și a structurii literare pe care le impuneau acele modele. Textul parenetic își instalase o etichetă literară specifică, un ceremonial propriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Ajutați de ibrimi și etiopieni, egiptenii i-au alungat pe persani, în frunte cu șahul Cirus. Cambyse care îndrăzni să vadă lumina orbitoare a lui Osiris, a plătit cu lumina ochilor și viața. Pedeapsa a fost cruntă, dar pe măsura cutezanței. PEDEAPSA ASTRALULUI SUPERIOR Supremul vizită pe neașteptate Patriarhul, luând înfățișarea de om. Era insoțit de doi îngeri, având și aceștia înfățișare umană. S-au teleportat în fața locuinței Patriarhului. Acesta văzându-i le ieși în întâmpinare: -Mărite și Slăvite Doamne, fii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
-Te numesc prinț al Ardealului, Țării Românești și Moldovei-sună tunătoare vocea lui Mihai. -Măria Ta, nu vreau onoruri nici bogății. Bogăția mea este bogăția spiritului-răspunse Rafael. Voievodul asculta uimit și tăcut. Realizarea ta Mărite Doamne, nu este decât efemeră. O cutezanță. Fereșt-te de dușmani, totul se va spulbera ca fumul. Adevărata unire va fi peste trei veacuri. Rafael se așeză pe un divan stacojiu. Luminile s-au stins spontan. Două lumânări emanau o lumină strălucitoare ce părea nenaturală. Rafael privea undeva
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și dinamicului ... momente de respiro, de simplă tălmăcire în vizual a pitorescului locului, de comuniune cu specificul său”(Steliana Delia Beiu, ziarul Flacăra Iașului, nr. 12551, 1987) „Gheorghe Bălăceanu rămâne fidel esteticii concrete a vieții, ... dar șochează prin vioiciunea tușei, cutezanța complimentării tematice și puterea de comunicare a pastei. E un bun observator, un plein-air-ist de vocație...”(Aurel Leon) Bârsan Virginia 1931 Pictor Născută în data de 20 aprilie 1931, în localitatea Comănești, județul Bacău. Studii: Școala generală; Școala Populară de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
după opinia acestui autor, sunt: încrederea în forțele proprii și înclinația puternică pentru realizarea de sine; interesele cognitive și devotamentul față de profesiunea aleasă; atitudinea antirutinieră, menită să incite la analiza critică a experenței și să deschidă calea unor noi experiențe; cutezanța în adoptarea de noi scopuri neobișnuite, îndepărtate și asumarea riscurilor pentru îndeplinirea acestora; perseverența în realizarea produselor, proiectelor, precum și disponibilitatea de revizuire continuă a proiectelor pentru optimizarea lor; simțul valorii și atitudinea valorizatoare. Concretizând aceste caracteristici de personalitate pe copilul
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Durendal ce sfârtecă și taie/ Măcelu-n sarazini este cumplit/ De morți pământul s-a acoperit/ Și peste tot doar sânge se arată"), sunt, în fața iubirii, lipsite de orice inițiativă: Nici spada și nici brațul ce răpune,/ Nici scutul, zalele, nici cutezanța/ Nu pot să-l apere de mreji, scoțându-l/ Când i-a-ncâlcit și inima, și gândul..." Intenția parodică transpare cu claritate atunci când autorul simte nevoia să se detașeze net de înaintașii săi. Pentru că aceștia, din pudoare sau prea mult
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
totală a subiectivității pentru ca, odată instruit în limba necunoscută a materiei concrete, să poată fi îmbrățișat „un posibil gălbenuș al existențelor”. Gând îndrăzneț ca acela al lui Dionis care se visează Dumnezeu și se prăbușește. S. nu se pedepsește pentru cutezanța lui, și în altă elegie, a opta, una din cele mai frumoase, creează o țară nouă, Hiperboreea, locuită de ideile pure și uriașe, un fel de peșteră platoniciană unde sunt primiți și poeții: „Hiperboreea, zonă mortală / a mai-marilor minții / șoc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Liga ortodoxă”, la 30 iulie 1896, Ion Theo (prescurtarea i-a fost sugerată de Al. Macedonski) debutează în poezie, tăios, cu acuzatoarele strofe din Tatălui meu; le urmează compuneri când instrumentaliste, când parnasiene, când purtând amprenta elegiei eminesciene. Macedonski elogiază cutezanța cu care tânărul „rupe” tehnica versificării, însă acesta nu suportă amestecul „peniței” patronului său literar și părăsește cenaclul macedonskian. Colaborează totuși la sateliți ai „Literatorului”: „Revista modernă” (1897) și „Viața nouă” (1898, semnând Ion Th. Arghezzi). Leagă prietenii trainice (nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
susțin volumul. Cântare omului e sociogonie în imagini și odă libertății. Secvențele principale ale acestei alcătuiri simfonice relevă treptele cuceririi și afirmării umanului din om: ridicarea din pulbere pe verticala demnității și a cunoașterii, botezul nemărginirii, bătălia minții pentru adevăr, cutezanța prometeică, inventivitatea, munca. Semnificativ, fiecare pas înseamnă ruperea unor împotriviri, rezistențe, inerții. Pentru A., omenescul se câștigă în lupta dusă cu limitele și opreliștile: „Tu ți-ai învins pământul, mormântul și destinul.” Odei i se alătură o complementară abordare problematizantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
cu puteri supranaturale, care acționau obligatoriu asupra zeilor. Acesta este dealtfel, caracterul esențial și specific al magiei față de religie, al incantației față de rugăciune. Una reprezintă o supunere și o cerere umilă a omului față de spiritele superioare, pe când cealaltă semnifică o cutezanță și o acțiune a omului de a supune cu forța zeitățile voinței sale. Toate imnurile din cartea a treia se termină prin cuvântul magic Hakama (în vechea limbă accadiană), care s-a tradus în asiriană prin "amanu" și de unde vine
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
este un pom răsădit lângă izvoarele apelor), deus absconditus (Dumnezeu care se ascunde), Dumnezeu nu poate fi cunoscut de către om, Dumnezeu este numai un gând, o concepție, poetul îndoindu-se de existența Lui, De la credință la tăgadă, de la resemnare la cutezanță. Ipostazele psalmistului 1. Un protejat al divinității; 2. Poetul se simte chinuit și confuz, singur; 3. Poetul se răzvrătește și-l acuză pe Dumnezeu de inconsecvență, de înstrăinare față de om; 4. Însetat de absolut, poetul îl caută pe Dumnezeu; 5
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
personajului) și alta clasică (echilibrul compozițional). Caracterizarea Persidei Persida este fiica Marei, una dintre cele mai reușite figuri feminine din literatura română, înzestrată cu voință, luciditate și dragoste, stăpânire de sine. Este o fire sinceră, voluntară, delicată, pură, cu multă cutezanță și "calmă resemnare". Portretul fizic: "Înaltă, lată-n umeri, plină, rotundă și cu toate acestea subțirică s-o frângi din mijloc; iar fața ei ca luna plină, curată ca floarea de cireș și albă, de o albeață prin care numai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
degrabă a provocării fără control a imaginii pentru ea Însăși și pentru ceea ce atrage ea după sine În domeniul reprezentării ca perturbări imprevizibile și metamorfoze: căci fiecare imagine te silește, de fiecare dată să revizuiești Întreg universul”. Și totuși, oricîtă cutezanță ar pune poetul În acest demers, situînd obiectele - cum cerea și André Breton - „față În față Într-un mod brusc și surprinzător”, automatismul raportărilor nu e total, spontaneitatea aparentă ascunde adesea exercițiul rafinat-manierist al artificiului asociativ, iar motivarea punerii În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
au dezvoltat o civilizație maritimă și comercială care s-a extins și în regiunile noastre. Înfruntând furtuni, înscrise chiar în numele Mării Negre, grecii s-au aventurat pe apă spre țărmurile noastre, iar pe fundul apei, zac amfore ca mărturie a acestei cutezanțe. Sub patronajul lui Hermes, au fondat prospere polisuri pe litoralul vest pontic (Histria, Tomis, Calatis). Negustoria pe mare era singura cale de urmat a acestui popor. A fost nevoit să-și valorifice șansa accesului la Mediterana, în absența unor soluri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în Galiția de unde ne-a anexat Ținutul Cernăuților și, suplimentar, Herța 39. d. Între rivalitățile turco ruse În nord, printr-o acțiune îndrăzneață, Petru Rareș a crezut că va putea recupera Colomeea de la polonezi, dar a pierdut Pocuția. În sud, cutezanța l-a făcut să pretindă redobândirea Chiliei de la turci, dar l-a costat Bugeacul. Oricum turcii nu aveau de gând să se mulțumească doar cu Chilia și Cetatea Albă, pe care le cuceriseră chiar de la Ștefan cel Mare. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de subzistență (devenind Hg I2). Cealaltă parte a oamenilor străvechimii s-a îndreptat spre Scandinavia. Adaptați la asprimea tundrei, au continuat să ia urma mamuților, vânându-i până în nordul îndepărtat (transformându-se în Hg I1). Pe aceste tărâmuri de gheață, cutezanța a meșteșugit un destin pentru om la lumina aurorei boreale. Păstrându-și îndeletnicirile vânătorești, adică un mod de viață mai violent, grupul avea să opună rezistență năvălirii indo europene de mai târziu (Hg R1b)98. Aflați într-un stadiu de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Păun, Gherasim Luca, Gellu Naum): „Pe dunele verzi de calcar va ploua astănoapte/ Vinul păstrat până azi într-o gură de mort/ trezi-va ținutul cu punți, strămutat într-un clopot/ O limbă de om va suna într-un coif cutezanța.// Și-așa vor veni într-un pas mai grăbit și copacii,/ s-aștepte o frunză cu glas, adusă-ntr-o urnă,/ solia coastei de somn trimisă mareei de steaguri./ Scăldată în ochii-ți să fie, să cred că murim împreună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
această cruzime excesivă a lupului, chiar dacă, în unele texte, acesta este considerat animalul sacru al lui Apollo 2. Oricum, în Metamorfozele sale, Ovidius îl prezintă în două ipostaze extreme. Mai întâi, în lup este transformat trufașul rege Lycaon, care are cutezanța de a-l pune la încercare pe însuși stăpânul zeilor. Povestește chiar acesta: "Am dat semne c-a venit un zeu. Poporul porni să se roage. La început Lycaon râse de rugăciunile pioase. Îndată, își zise, voi afla dacă este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
există, încă de la Plinius, în multe bestiare) și notând că singura scăpare a reptilelor este fuga, autorul reține ca o trăsătură a crocodilului curajul împotriva celor lași și ezitarea în fața celor care îl înfruntă fățiș: "Acest animal este plin de cutezanță împotriva celui care se teme de el, dar fuge din fața dușmanului care îi ține piept"22. O ipostază care se potrivește cum nu se poate mai bine scenei tensionate din Istoria ieroglifică. Deocamdată, scena vânării propriu-zise este dramatică, alertă, nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un consum energetic foarte mare, solicita mobilizarea tuturor potențelor energetice și dirijarea lor spre actul și procesul creativ. Combinatorica creativă se înfaptuiește pe fondul unor fenomene psihice dominatoare, cum ar fi: pasiunea, succesul, interesul, curiozitatea, voința (capacitatea de efort), curajul (cutezanță), dorința, ambiția, etc. Creativitatea se desfășoară din punct de vedere psihofiziologic, pe un tonus cerebral ridicat, care generează și întreține starea de continuă concentrare, dirijată de voință. O voință puternică este generatoare de potențe creative: “Aproape fiecare dintre noi poate
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
îngrozitoarea veste. Îi vine însă ideea salvatoare să istorisească despre un alt flăcău, care, dând dovadă de bravură, își pierduse viața pe câmpul de bătaie. Entuziasmată de faptele eroului căzut și mâhnită că iubitul ei nu a arătat, pasămite, aceeași cutezanță și spirit de sacrificiu, Tinca va suporta mai ușor șocul aflării adevărului, podidită de mândrie că Ștefan a avut moarte de erou, o „moarte roditoare”. În ea se trezește, aproape că înăbușind sentimentele firești, „românca”. Finalul, în această piesă ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
lor, al mamelor. Așadar, iată că amorul aici, În satul de munte nu era chiar atât de grav cenzurat. Însă, dacă o fată mare năștea un prunc din flori, cu greu se mai mărita. Victimă a propriei slăbiciuni și a cutezanței flăcăului, fata suporta rușinea satului. Despre avorturi și anticoncepționale În acea vreme nu se știa. Totuși erau și foarte multe situații când flăcăul spăla rușinea fetei luând-o În căsătorie la timp, altfel, era socotit de sat o fleandură. Soacra
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sec. al - XIX - lea. Revenind la incidentele de la Tatar - Bunar, amintim episodul din ziua de 12 septembrie 1924, când 27 de oameni ai Internaționalei Comuniste, purtând măști pe figură au pus mâna pe Nikolaevka (localitate din jud. Ismail). Au avut cutezanța, fiind bine înarmați, să-l împuște pe primul gospodar al localității și să incendieze primăria. Acțiunea a continuat cu întreruperea oricăror legaturi telefonice cu exteriorul a acestei localități și apoi racolarea altor elemente care aveau idei socialiste din alte sate
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
matematicii. Din aceste considerente remarcăm noutatea și actualitatea temei în peisajul preocupărilor filosofice de la noi și nu numai. Este o temă care aparține filosofiei matematicii aplicate, domeniu mult timp ignorat în România și nu numai aici, de aceea remarc și cutezanța proiectului la care domnul Târziu s-a angajat. Abordarea este desfășurată pe cinci capitole: 1. Statutul special al matematicii; 2. Pierderea statutului special; 3. Încercări de salvare a statutului special; 4. Aplicabilitatea matematicii; 5. Răspuns la problema aplicabilitățiii. După propria
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]