1,599 matches
-
Acasa > Strofe > Valori > ȘTEFAN CEL MARE! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Un om ce n-a uitat a omului valoare, Și a opincilor ce cutreierau pe ogoare, De nici a răzeștilor lui național origini, Redefinind-o cutezător făr'de vini și pricini. Fost-a odată un om “mic la stat, mare la sfat”, Un om cumpătat și mare în al său voievodat, Din ținuturile străbune
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
brațe paloș și scut. Lângă speranță stă îndoiala și doar regrete țese de zor că prea adesea a-nvins greșeala în conștiința umui popor . Lângă-mplinire, fiindu-i umbră, râde eșecul hâd și trufaș, privind spre viața tristă și sumbră cutreierată de-un țel abraș. Lângă ursită chiar Domnul plânge privind cu milă tristul destin în care scrie că ne va frânge ura pe care-o trăim din plin !!! 3 februarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Lângă / Anatol Covali : Confluențe Literare
LÂNGĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361063_a_362392]
-
Acasa > Strofe > Timp > 611 COSMOGONICĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 611 COSMOGONICĂ Nedescoperit e vastul Univers, Rânduri de generații ar trebui să vie, Astrale ținuturi încă să fie cutreierate, Noi adunăm și completăm cu alte date Capricornul, Andromeda, Carul Mare, Departe neprecizate galaxii, sisteme, Rezistență vor opune multă vreme, Așteptând să-și dea o nouă dezlegare. Știința încă multor popoare, Teoreme noi vor elabora. Probleme, Exista-vor în continuare
611 COSMOGONICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361068_a_362397]
-
ne mai sperie nopțile reci cu a lor stranie brumă și cu-ale lor încâlcite poteci spre care viața ne-ndrumă. Atâta timp cât tu știi și eu cred că ne-ocrotește ursita, cu toată dragostea ce o posed am să-ți cutreier orbita. Am biruit. Stăm pe-al dragostei pisc îmbrățișați de iubire, sfidând prin zâmbet senin orice risc care-i învins de-mplinire. 18 februarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Am biruit / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241
AM BIRUIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361062_a_362391]
-
Ai citit, ai gândit și călătorit mult, dar, mai presus de toate ești recunoscător pentru privilegiul aventurii fascinante numită viață, trăită intens, pasionant, tumultuos, cu sensibilitate. Acum toate astea sunt păpădiile din zâmbetul ei, mângâiate de invizibilul dans al vieții, cutreierând cerul primăverii prin fiecare trecere. Ca visul din vis inspiri adânc sărutul ei prin tăceri. Suntem lumina, suntem pacea, suntem uimirea plăcută a zâmbetului de dinainte sau de după înțelegere, suntem ce ne-am dorit, reflecția gândului! Suntem minunați! - Lumină să
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
2011. Această vară cumplit de frumoasă, poate ultima înaintea unei morți, cutremurata în ninsoare de fluturi, topită în verde, albastru și alb. Scânteietoare în roua, diminețile se sfințesc și amiezile și amurgurile.... Cerul e-o mare, marea, un cer, orizontul cutreiera prin bleu și vernil și roz-auriu. Citește mai mult Această vară cumplit de frumoasă,poate ultimaînaintea unei morți,cutremuratăîn ninsoare de fluturi,topităîn verde, albastru și alb.Scânteietoare în roua,diminețile se sfințescși amiezileși amurgurile.... Cerul e-o mare,marea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
Mama obosită-n sfințenia de umblet S-avem cui ne închina când ne macină vreo vină. Nepământeană Icoană de început al lumii, o mare de oameni, împărați -Culoare și Cuvântul, ea poartă mântuirea prin veșnicia humii, la care ne rugăm, cutreierând pământul! Icoană-carte cu adevăruri puse-n culoare Cu legea-n puritate ca roua în Sinai; Izvor de iubire, de har deschizând cărare Ce ne urcă-n timp sufletul în rai.. În existența mea pe poteci de gând, mă întorc la
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360851_a_362180]
-
pe rând și-n dorul ei de casă ,corabia la far. Mă-ntorc la Icoana icoanelor ca la un sfânt altar, La Chipul ce-l poartă în memorie și vântul; Mă închin la El și-L port în suflet dar Cutreierându-mi Ființa și întreg pîmântul. Icoana , singură printre picturi O mână de Dumnezeu a desenat chip în suflet, Așa a pogorât Icoana preasingură-n lumină Cu Fiul milei și Mama obosită-n sfințenia de umblet S-avem cui ne închina când
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360851_a_362180]
-
Mama obosită-n sfințenia de umblet S-avem cui ne închina când ne macină vreo vină. Nepământeană Icoană de început al lumii, o mare de oameni, împărați -Culoare și Cuvântul, ea poartă mântuirea prin veșnicia humii, la care ne rugăm, cutreierând pământul! Icoană-carte cu adevăruri puse-n culoare Cu legea-n puritate ca roua în Sinai; Izvor de iubire, de har deschizând cărare Ce ne urcă-n timp sufletul în rai.. În existența mea pe poteci de gând, mă întorc la
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360851_a_362180]
-
pe rând și-n dorul ei de casă ,corabia la far. Mă-ntorc la Icoana icoanelor ca la un sfânt altar, La Chipul ce-l poartă în memorie și vântul; Mă închin la El și-L port în suflet dar Cutreierându-mi Ființa și întreg pîmântul. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Poezii de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360851_a_362180]
-
nr. 1249 din 02 iunie 2014 Toate Articolele Autorului AH, IUBITA MEA FLOARE! Dintotdeauna te-am căutat în al meu vis ca pe un fir de crin, o floare de cais... și trupul tău dorit și astăzi mă mai doare cutreierând livezi și dealuri, văile adânci, pădurile pe poale. Mereu m-am înfruptat din stele căzătoare din seară până-n zori, când se topeau în soare, că sânii tăi râvniți nu-i dibuiam niciunde, fiind osândiți să zacă-n margini de coline
AH, IUBITA MEA FLOARE! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360989_a_362318]
-
de cei adunați în jurul lui, căci s-a strâns lume ca la urs. Tragodas știa să se lase ascultat, căci povestea cu tânguirile sale, blestemând necazurile și descriind pârjolul și nenorocirile pe care le întâlnise prin sate și pe unde cutreierase. A povestit cu lux de amănunte peripețiile prin care a trecut ca să ajungă în cetate. Cei prezenți îl ascultau cu multă atenție și cu mult interes. Tragodas nimerise minunat cu nemaipomenita lui idee de a povesti ceea ce văzuse în calea
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
și peșteri, și aflați ce s-a întâmplat cu Paloș. Dacă-l aflați viu, aduceți-l de îndată la mine, iar de-l aflați mort, aduceți-i trupul la curte ca să-l înmormântăm după datina străbună! Cei mai ageri căpitani cutreierară ținuturile, dar nimeni nu-l mai întâlni după acea bătălie. Doar câțiva oșteni îl văzuseră lângă malurile Marelui Râu ce desparte Carpații în două în timpul măcelului care avusese loc în urletele și țipetele de groază ale vrăjmașului ce fugea disperat
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
în care chipul ți-l pierzica-n grupurile apei când seacă.Tot mai’în adâncuri, fără-ncetarefug printre-ale pădurii pagode.Blestemu-i crâncen, nu am scăparedecât la râpă Uvedenrode.... XI. ROSTURI, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1380 din 11 octombrie 2014. Cutreiera fără odihnă prin hătișuri, unde fiare feroce își ling rană; curajos răscolește a lor ascunzișuri, fiindcă rostul pădurii e poiana. Nu te lega de lucruri, de timp și de oameni, înșelătorului viclean nu-i fă jocul; nu rândui, încercând cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
stâncă să sameni, fiindcă rostul ordinii este focul. Asculta cum în trunchiuri de fagi urca marea, și vezi cum întregul e una cu partea; accepta că toate se-ntâlnesc, cum uitarea, fiindcă rostul lui Unu este moartea. Citește mai mult Cutreiera fără odihnă prin hătișuri,unde fiare feroce își ling rană;curajos răscolește a lor ascunzișuri,fiindcă rostul pădurii e poiana.Nu te lega de lucruri, de timp și de oameni,înșelătorului viclean nu-i fă jocul;nu rândui, încercând cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
ce-n noapte se avântă / Să cucerească timp nedefinit” (Definiția iubirii). Dar cine nu a încercat, inspirat sau nu, la un moment dat, să definească ceea ce nu e prins în nici o definiție? Când „Eternitatea freamătă-n viori”, poeta se află cutreierând poteci de vise, „cerșind amintiri”. Și da, este convinsă că „Iertarea este singurul suport” (Iertare) și îndeamnă la înțelegere și îngăduință, în spirit creștinesc. Pentru Alexandra Mihalache, conceptele de nemurire, efemer, vremelnicie, eternitate, senin, infinit, veșnicie, răsărit, îi sunt atât
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite de iarbă deasă, printre care, din loc în loc, răsăreau bolovani de piatră. Chiar dacă până la cei 27 ani, cât aveam atunci, mai cutreierasem câteva stațiuni de munte din țară și trăind pe malul mării, tot în zone turistice, unde veneau oameni din întreaga Europă, nimic nu găseam de comparat ceea ce era la noi, cu ce vedeam în acea stațiune. Lux și o mare
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
e prefațata entuziast, fiindcă era afin de viziune cu poetul, dar și inspirat teoreticește, de prietenul și colegul meu, plecat nu de mult, Ion Itu. După el, autorul nostru ar locui poetic într-un topos enigmatic și mirific, un „tărâm cutreierat de presimțiri și de închipuire” copleșit de taină - „loc auroral presărat cu piramide și cu lumi subpământene”, o „țară edenica situată undeva între Hyperboreea, Tracia, Helada, Egipt sau Babylon”. Poezia lui Râul Constantinescu, ne încredințează Ion Itu, e una incomoda
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
liniștitor, învins. În fond, toată rațiunea universalității se reduce la un fir de nisip din care odinioară a evoluat . Muntele odinioară putea fi ținut în buricul degetului. Astăzi culegem din frăgezimea pământului, istoria unei constante de sine stătătoare, ce a cutreierat alte dimensiuni ale timpului. Omul este doar bobul de nisip. El nu crește înălțimi decât foarte rar, dar adoră să culeagă rotunjimile propriilor sale margini și foarte rar, poartă cu sine amintirea unui trecut mustind de gloria trăitului, nu de
CULOAREA TIMPULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367295_a_368624]
-
el a fost „mirabila sămânță” care a crescut într-o eflorescență ce mă va ademeni și va forma gustul pentru reflecție, prietenie, intimitate și frumos. Și, nu e puțin lucru!... Bună și neuitată Doamnă Olteanu Elena, pe unde veți fi cutreierând acum „vămile văzduhului” ori dincolo de ele, rămâneți pe cerul simțirii mele Steaua Polară, ce va dăinui și-mi va orienta mereu aprecierea ori satisafacția lucrului făcut cu folos, temeinicie, stenică pasiune și neîntrecută pricepere !... Referință Bibliografică: Dascălii școli de ieri, prietenii
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
mulți. Grădina e mare, bostanii -numeroși. Mă aflam pe un velier naufragiat în largul coastelor africane, nu prea mai erau supraviețuitori, strigam în zadar. Trăim între soare și oțel. Soarele- viața, oțelul-moartea, ambele strălucesc, ambele ne hipnotizează. „Hoinari pe pământ, cutreierăm drumuri și pustiuri, uneori ne târâm, alteori mergem drept și ne călcăm în picioare”, nemuritoare vorbe spuse de un nefericit, K.H. Primejdioasă e foamea. La orele prânzului , o brișcă de nobil burlac intra vijelios pe poarta hanului să caute suflete
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
înnădesc vorba și să evit tăcerea stânjenitoare. Poate, îmi răspunsese. Vremea, se știe, nu e altminteri decât o femeie răzgâiată, cum o iei, cum o sucești, tot îți coace ea o furtună până la urmă ... Ca Lolita mea, de pildă, uite, cutreieră bazarul, cofetăriile, saloanele de frumusețe, te lasă s-o aștepți cu năduful adunat în gâtlej și, când dă Domnul să se întoarcă, o singură licărire de nemulțumire să-ți vadă în ochi, că-ți deșartă în obraz tot burduful lui
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
de cocoșel răgușit, în direcția tuturor celor patru puncte cardinale, anunțul: Brânzoaice mai avem! Caaalde! Cinci mangoți bucata! Pomaaană!... Să ne mai umplem la foale, îmi spusese, subliniind cu ostentație regionalismul, Cucaras. Că din partea Lolitei mele ... Parcă o văd cum cutreieră, din cofetărie în cofetărie, un diplomat de ici, o mascotă de dincolo, mai un parfe, mai o casată, sucuri câte încap ... Apoi, ajunsă acasă, nu mai ia nimic în gură. Mănâncă tu, Istrate, zice, că eu trebuie să țin cură
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
prăvălim, cu toate șandramalele de pe coastă, în Dunăre. Dintre toți, mai mult m-am atașat de Georgescu, la începuturile mele prin partea locului. De ce? Din două motive, unu, pentru că era și el marinar, doi, pentru că o rupea binișor pe grecește, cutreierând în tinerețea lui prin porturile balcanice. Or, mie, la început, cum ziceam, îmi venea greu necunoscând limba, că și cu Lolita mea mai mult prin semne ne-am înțeles când ne-am luat, dar și în franceză, că asta studiase
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
i-a venit ei în minte? S-a făcut profesoară de limba rusă, auzi tu? Că era la căutare după război. Îi plăcea să i se spună Anna Georgevna! Ca să vezi!... Un fotograf se chircise în fața noastră, îl mai văzusem, cutreiera plaja de la un capăt la celălalt, însoțit pretutindeni de un câine-lup alsacian năpârlit, pe care copiii se repezeau să-l mângâie spre disperarea mamelor lor. O poză de la mare, domnilor, ne îmbiase băiatul, gata să ne prindă în vizorul aparatului
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]