1,698 matches
-
că fiul meu de 50 nu-mi mai asigură la 80 pâinea cea de toate zilele la propriu. De acum trebuie să o fac singur și nu-mi pot permite 40 zile de doliu. Sunt multe de spus referitor la cutume. Dar parcă tot este mai util ca, la mormânt, preotul să prezinte calitățile celui plecat și să îmbărbăteze ci rămași să-și aline suferințele prin munca suplimentară, adică preluarea atribuțiilor celui pleca. Și asta de îndată. Altfel nemuncind ziua vor
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
oferi odihna veșnică meritată după ani și ani de muncă. Nu tu pomenire, nu tu miluire, nu tu colivă legănată ci simplu, îmbărbător pentru cei vii după o rugă fierbinte pentru decedat. Ce interese au oare preoții Ortodocși să urmeze cutume care nu-și mai au rostul în zilele pe care le trăim? Papa Catolic parcă începe o muncă de actualizare a liturghiei. Pe când și Sfântul Sinod Autocefal de la noi? Apropo, am plătit taxa pentru pomenirea timp de 40 zile a
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
la adresa prezentului iresponsabil față de o astfel de moștenire, care ar trebui sa fie sacră. Scriitorul Marian Malciu prezintă sistemul economic de exploatare judicioasă a acestor bogății în conformitate cu nevoile omului, dar și cu respectarea ecosistemului natural. Face dese trimiteri la vechile cutume economice ale formațiunilor românești existente dintotdeauna în teritoriu, scoțând permanent în evidență continuitatea de viață și de cultură bine structurate a românilor în aceste ținuturi. Nu rareori, în aceste pagini, găsim în subtext sentimentul că ne aflăm în Moldova arhaică
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
personal pe care-l etală cu discreția unei ființe educate. Ieșim din Sibiu.O cheamă Roaa și numele ei se pronunță aproape identic cu '' roua'', Roaa și „roua„ ce rezonanță! Are 26 de ani și studii universitare. Îmi vorbește despre cutumele musulmane. Neostentativ. Înțeleg și respect. Trecem de Sebeș și de Albă. Ne îndreptăm spre Turda .Roaa citește, eu ațipesc și tresar... 20,15. Într-un sfert de oră intrăm în Cluj. Roaa începe să se pregătească, își adună cursul, îl
ROUA ȘI ROAA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383493_a_384822]
-
Alexandru Iosup ar fi putut fi orice ar fi vrut. Pentru el, voința proprie a însemnat mai mult decât cutumele societății. A avut de ales între o carieră de succes în industria tehologiei și un drum pe calea lentă, dificilă, dar cu rezultate a cercetării. A ales ultima variantă pentru că i se potrivește mai mult caracterului său. Alexandru are 34
Românul care a devenit profesorul anului în Olanda: „Am fost un etern nemulţumit de sistemul de educaţie“ [Corola-blog/BlogPost/92848_a_94140]
-
de comunicare, înțelegere și cooperare interumană. În acest mod, considerăm că argumentăm superioritatea tezei de sorginte intelectuală românească, cea a apartenenței la o Patrie prin limbă și cultură, dezvoltată de poeții noștri în paralel sau chiar în contradicție cu alte cutume, cum ar fi cea a a apartenenței la o țară prin cetățenie, sau, și mai birocratizat, cea a apartenenței la un stat prin domiciliu, sau chiar a obligativităților prevăzute prin apartenența la o societate organizată prin plătirea taxelor care susțin
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
contemporane se manifestă și prin demoralizare față de propriul viitor, scepticismul față de rezolvarea unei probleme fără șpagă sau pile etc. Multitudinea problemelor sociale urcă în progresie geometrică pe scala indiferenței oficiale. Orașul corupe. Este cel care strică bunele moravuri și anulează cutumele, tradițiile. Dar este și un factor de progres. Problema este că orașul - în spațiul românesc - nu s-a născut dintr-o experiență proprie, din resorturi autothtone - ci dintr-una împrumutată de la alții ad-integrum: de la arhitectură și trama stradală, la vestimentație
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
ce spune? Mi-e teamă că nu le-aș găsi potrivite, Atunci care ar fi sensul lor anume? Rigide fraze. Altfel trebuia să scriu, Însă vreau așa pentru această lume, Afon, nepriceput, nepregătit să fiu. Verdictul îl voi primi fără cutume. Valea Călugărească 06 aprilie 1966 Referință Bibliografică: NU VOI CĂUTA SIMBOLURI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NU VOI CĂUTA SIMBOLURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383276_a_384605]
-
nu e a statului, rămâne o afacere privată, atâta doar că nu mai vorbim despre proprietate, ci despre cesiune, o formă mai apropiată de condiția tranzitorie a omului ca ființă muritoare... dacă dăm la o parte vălul de legi și cutume pe care existența socializată l-a transformat Într-o realitate de la sine Înțeleasă și acceptată ca firească, Într-un datum asupra căruia nimeni nu-și mai pune Întrebări, se vede cu ochiul liber cât de ridicol este ca un ins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
județul Bacău - 1968, include Balaia, Brad și Mărăști Societatea românească a străbătut un drum lung de la domnia bunului plac, a arbitrariului, la domnia legii. În epoca medievală, pe lângă legile scrise - pravile -, raporturile dintre membrii societății erau reglementate de norme și cutume care alcătuiau dreptul nescris, „dreptul românesc” (Jusă Valahicum), care, în secolul al XIX-lea a pătrunsă și în dreptul scrisă (Codul lui Caragea). Dintotdeauna, puterea în stat a fost preocupată de două laturi esențiale pentru asigurarea funcționării statului: aplicarea măsurilor financiare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Îl pregătisem cu o seară În urmă, două Rilke-uri și un eseu apocrif, atribuit lui Ortega, pe tema etapelor și a profunzimii sentimentului național, și i-am lăsat pe Fermín și pe tata adînciți În dezbaterea lor despre obiceiuri și cutume. Era o zi splendidă, cu un cer albastru de sărbătoare și cu o briză proaspătă ce mirosea a toamnă și a mare. Barcelona mea preferată a fost dintotdeauna cea din octombrie, cînd sufletul ei iese la plimbare și cînd devii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
trebuit să treacă, Cum trece spre victorie o oaste, Autostrada poeziei noastre ... Căci Geniul nostru nu putea să-ncapă Decât în lumea cea sublimă și săracă. Profilul tău de coafură, chipul tău Cumpănă dreaptă face staturii de Luceafăr ... Ai înfruntat cutume, și lume, și destin - Îti mulțumesc că l-ai iubit pe Emin ! Mai ales acum, când, dincolo de fire, Se mai aruncă-n draga lui icoană Cu bulgări de nesimțire. Tihna lutului Cu chei de lut deschid lacăte de lut; M-
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
construcția discursului epico-liric cu rimă și ritm. Adică V. Rață este un discipol al clasicilor, ceea ce arar se întâmplă cu poeții prezentului. Face excepție accidental, spre exemplu, doar atunci când ispita unei zile de iarnă îi dă ghes să treacă hotarul cutumei: “Ninge.../ Ne cuprinde/ feeria/ steluțelor zglobii/ care se zbenguie/ în jurul nostru/ făcându-ne o favoare/ uluitoare,/ fără nicio trucare./ Noi/ le aplaudăm/ în doi.” (“Ninge”); sau, pentru a formula un jurământ iubitei, etapizat cronologic: “La început - / o zi,/ o săptămână
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
prin cei care mor înainte, Zadarnic veciei trimitem semnale, În cosmosul rece, tu ești fierbinte. La pol - bucuria, la altu-ntristarea, O axă ce trece ca duhul prin lume, Sângele nu poate umple o mare și totuși în sânge păstrăm doar cutume. O sete ce nu se vrea potolită, O zi va veni, cum vine-o iubită și uiți de orgolii, lași ura deoparte, în spatele porții, să latre, să latre. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Irespirări / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IRESPIRĂRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361422_a_362751]
-
treaptă, Hotările ce s-au dat, Compromit un magistrat: Fie cel de la Recurs, Fie cel de mai de sus, Fie cel de la Apel, Fie cel mai mititel! Ș-atunci astă inconsecvență, Seamănă a delicvență Ori a incompentență! Ori aceste mari cutume, Va trebui atunci, pe bune, Cineva să și le asume! Și atunci din astă pasă, Cineva să plece acasă, Ori pentru delicvență, Ori pentru incompetență! Gabriel Todică - 04.04.2015 Foto: „Dream of Gilgamesh”, tablou de Elena Moskaleva (Rusia) Referință
JUSTIŢIE DREAPTĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362935_a_364264]
-
prin acțiunea solidară a populației în care primarul venetic dar „membru” a rămas ca de obicei indiferent. Aviz tuturor comunelor care sunt conduse de primari aduși din mari orașe pe criterii politice și nu au habar de preocupările obiceiurile și cutumele vieții sătenilor. Alegeți întotdeauna cel mai bun gospodar local în fruntea primăriei precum ați ales un gospodar Sas și Luteran să conducă întreaga țară. Ne-ar trebui un șef de guvern gospodar nu unul mincinos din principiu cât și schimbare
VALENTIN VOICILĂ EROUL REVOLUŢIEI LA ARAD de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363271_a_364600]
-
si pluralismul politic reprezintă valori supreme, in spiritul tradițiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revoluției din decembrie 1989, si sunt garantate. Un „stat național” este locuit de o populație de cetățeni de diferite culturi marcate prin limbă, obiceiuri și cutume dar care se supun legilor statului de drept. Folosirea termenului de „ETNIE” este un slogan naționalist șovin. El trebuie principial desființat. Paragraful (3) înșiruie drepturile și libertățile fără a le condiționa de obligațiile care revin cetățenilor români. Obligația, care depășește
VALENTIN VOICILĂ EROUL REVOLUŢIEI LA ARAD de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363271_a_364600]
-
fără să vrem, ne punem întrebarea: este sentimentul de afecțiune, adică dragostea, consecință a cunoașterii binelui ori a răului? Fără a face trimitere la Sfânta Scriptură (știind foarte bine că Dumnezeu nu a produs răul), ci doar la viața socială, cutumă, norme și legile care o guvernează, reușim să găsim un răspuns convingător? Firesc, în funcție de cultura generală a fiecăruia, de experiența sa de viață, de cunoașterea și implicarea sa în viața religioasă, răspunsul va înclina spre bine ori spre rău, fiecare
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
fost sau sunt. Am închis ușa... am deschis sufletul apoi simfonia simfoniilor a plans peste un oftat de râs. Mă recunoști? Am sufletul într-o clepsidră nisipul se fărâmă-n sticlă iar urma ce se cerne de pe urmă a devenit cutumă. Știu, nu înțelegi! Se rup prin mângâieri poteci, prin care soarele ne spală cu a luminii ei petală. Referință Bibliografică: Urma de pe urmă / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1084, Anul III, 19 decembrie 2013. Drepturi de Autor
URMA DE PE URMĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363454_a_364783]
-
Prea de zâmbetele ce-n inima-ți valsează, Și-n culorile-ți vi chipul îți desenează. Dar zâmbetul tău îmi trezește regretul, Că n-am iubit cu patimă eu marafetul, Că-ntre nimicniciile judecaților strâmbe, Mi-au nimicit între nimicurile cutume, Izvoarele vieții bune.. Referință Bibliografică: buchetul de zâmbete... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BUCHETUL DE ZÂMBETE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362279_a_363608]
-
împușcați în mămăligă, p. 9), «într-un eclectic / spațiu-timp» (p. 11), cu „ozeneu“, ori cu „verde bicicletă-rablă“ (nu fabricată de vreun alt poet, ca, de pildă, Al. Macedonski, cel născut la patru ani tereștri după Eminescu), câteodată, „rebel“ / „ieșit“ «din cutume» (p. 14), împins chiar «de o tristețe arogantă» (p. 12), bineînțeles, pe când e locuit (tot „arogant“) de «un demon cam perfid» (posedat, p. 13), „cu privirea-i hoață“ «prin cuante non locale» (când visez, p. 15), permițându-și, la petrecerea
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
dată, salonul în care se desfășoară evenimentul a fost frumos decorat cu tablourile pictoriței Cătălina Drăgulin. Despre vernisajul expoziției, dar și despre artistul-pictor conferențiază scriitorul Mihai Antonescu în deschiderea ediției: „Cătălina Drăgulin nu vine să adauge frumos și valoare vechilor cutume - așa cum vedem la alți contemporani, ci regândește frumosul și valoarea după calapodul propriilor idei, până a deveni la rându-le cutumă.” Daniel Vorona urează „bun venit” invitaților și publicului. Sunt prezenți scriitori, artiști, jurnaliști, actori, oameni de radio, oameni de
SERBĂRILE REVISTEI „VAMA LITERARĂ” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361179_a_362508]
-
despre artistul-pictor conferențiază scriitorul Mihai Antonescu în deschiderea ediției: „Cătălina Drăgulin nu vine să adauge frumos și valoare vechilor cutume - așa cum vedem la alți contemporani, ci regândește frumosul și valoarea după calapodul propriilor idei, până a deveni la rându-le cutumă.” Daniel Vorona urează „bun venit” invitaților și publicului. Sunt prezenți scriitori, artiști, jurnaliști, actori, oameni de radio, oameni de cultură și artă, dintre care enumerăm: Florin Ciocea, Florian Silișteanu, Iacob Voichițoniu, Marcel Ion Fandarac, Dorel Istrate, George G. Daragiu, Adelina
SERBĂRILE REVISTEI „VAMA LITERARĂ” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361179_a_362508]
-
a discuta un preț de negoț sau a trata căutând un numitor comun ori un compromis convenabil mai multor tabere, în vreme ce derogarea, însemnând excepția de la prevederile unui act normativ, se referă la favoarea suspendării unei obligații legislative, statutare, sau de cutumă. Dar, demonstram eu, oricât de diferite ar fi ele, supuse agresiunii unor manevre politice de proastă sau rău intenționată calitate, în realismul lucid al opiniei publice ajung să capete aceleași virtuți de alarmare: „Ni se pregătește ceva!” - „Ăștia negociază... Desigur
EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (4) AGRESAREA ROMÂNILOR PRIN AGRESAREA SENSURILOR POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367802_a_369131]
-
majorități în Parlament ori să numească oamenii pe funcții și „derogarea” de la Constituție și legi în administrarea banului public? Să fie o sperată negociere a partidelor și candidaților lor cu electoratul pe marginea programului lor și derogarea de la nenorocitele de cutume politicianiste care au dus țara înapoi cu un secol si jumatate? Să așteptăm continuarea...”. Dar continuarea vine din însuși textul acestui menționat articol care înceacă să evoce „mutațiile de psihologie electorală” demonstrate cu această ocazie de „electoratul care se trezește
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]