494 matches
-
UNGUREANU, Dumitru (4.III.1956, Cacova, azi Neajlovu, j. Dâmbovița), prozator. Este fiul Ioanei și al lui Andrei Ungureanu, electrician. Urmează școala generală în comuna dâmbovițeană Morteni și un liceu industrial (specialitatea energetică) la București. După absolvire își îndeplinește la cerere serviciul militar în marină (1976-1978), iar ulterior lucrează ca electrician la Găești, oraș în care se și stabilește. Îndrăgostit de literatură, autoeducat, e atras de
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
a culturii”, V. valorifică cercetările de istorie, arheologie și cultură locale, comunică texte și date inedite sau care corectează unele informații despre viața și activitatea unor scriitori, oameni de cultură, cărturari care s-au născut sau sunt legați de ținuturile dâmbovițene, mai ales în volume tematice, cum sunt cele cu privire la stolnicul Constantin Cantacuzino, poeții Văcărești, I. C. Vissarion, Ion Ghica, Udriște Năsturel, I. Al. Brătescu-Voinești, Ion I. Heliade-Rădulescu, Raicu Ionescu-Rion, Ioan I. Ciorănescu, Elena Văcărescu ș.a. Contribuțiile sunt semnate de Constantin Manolescu
VALACHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290412_a_291741]
-
din jurnalul intim se vede limpede că nu cunoaște falsele drame ale snobinetelor intelectuale. Profesoara de estetică și teoria teatrului este o fire răbdătoare și dârză, are principii morale și le aplică în chip consecvent în agitata și pestrița viață dâmbovițeană. Nu e, cu toate acestea, o moralistă sâcâitoare (nici măcar în caietele ei secrete) și nu face caz de știința sa într-adevăr remarcabilă. Căsătorită cu avocatul Stelian Voinescu (Stello), o ființă petrecăreață și bucureșteană, suportă cu stoicism infidelitățile, fugile lui
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
și injustiție. Nedreptate colectivă (Aurora Liiceanu) „Meditația Transcendentală” a fost și rămâne - într-o memorie relativizată, poate, chiar de ceea ce are ea mai caracteristic, și nu de trecerea timpului - o realitate confuză, dramatică, dar nu foarte-foarte incoerentă și, până la urmă, dâmbovițeană. Actorii ei, victime - unii, azi, apatici prin lipsa unor reflexe pe care o societate normală le-ar fi format membrilor ei sau resemnați în stil românesc sau fericit indiferenți, ca formă metafizică de resemnare - sunt, în majoritatea lor, oameni în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se recomanda el însuși oficialităților a fi „de profesie agricultor și când am inspirație scriitor”), povestirile lui V., „adevărat tălmaci de suferință al plugarului răbdător” (Tudor Arghezi), au punctul de plecare în întâmplările propriei vieți aventuroase și în lumea satului dâmbovițean. Proza a trezit de timpuriu interesul lui I. Al. Brătescu-Voinești, Gala Galaction, N. Iorga, care în 1918 au susținut acordarea Premiului „Adamachi” al Academiei Române volumului Florica și alte nuvele (1916), după ce Duiliu Zamfirescu propusese, fără succes, la Premiul „Năsturel” Nevestele
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
unor colecții și serii („Romanul contemporan”, „Eseu”, „Memoria”, „Historia”), în care au apărut cărți de ținută, semnate, între alții, de Barbu Cioculescu, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George, D. Vatamaniuc, H. Zalis. Tot pe linia împlinirilor editoriale se înscriu dicționarul Scriitori dâmbovițeni (1998), realizat împreună cu Lucian Grigorescu și Steliana Păun, precum și antologia Poezia acasă. Poeți contemporani din Basarabia (2003), alcătuită în colaborare cu poetul Iulian Filip din Chișinău. Este o antologie cuprinzătoare din lirica de peste Prut, aducând bune servicii prin caracterul recuperator
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
din Basarabia (2003), alcătuită în colaborare cu poetul Iulian Filip din Chișinău. Este o antologie cuprinzătoare din lirica de peste Prut, aducând bune servicii prin caracterul recuperator al textelor și prin consemnarea unor nume de scriitori mai puțin cunoscuți. SCRIERI: Scriitori dâmbovițeni (în colaborare cu Lucian Grigorescu și Steliana Păun), I, Târgoviște, 1998; Clone, Târgoviște, 2003. Antologii: Mihai Viteazul în memoria urmașilor, Târgoviște, 2001; Poezia acasă. Poeți contemporani din Basarabia, Târgoviște, 2003 (în colaborare cu Iulian Filip). Repere bibliografice: Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit.
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
cutare poet e „galben ca o lămâie, strecurându-și sub trenchcoat o față de masă să-și facă din ea cămașe”, un altul pare „un copil de trupă timid”, în vreme ce comeseanul lui stă „încruntat într-o atitudine de neînțeles Edgar Poe dâmbovițean”; cutare actor seamănă „și cu un intendent, și cu un șef peste plasatori, și cu un oltean cu cobilița pe umeri: hai la pere! Periliii! Pergamutiliii! - cu orice, numai cu o vedetă nu”. Lumea scenei revine în Teatru în bețe
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Coman) și al lui Constantin Dumitrescu, notar. Urmează clasele primare în satul natal, fiind admis apoi la Școala Normală din București, pe care, datorită întreruperii cursurilor în vremea ocupației germane, o va absolvi abia în 1920. Învățător în câteva sate dâmbovițene și în Târgoviște, s-a transferat în 1939 la București. O vreme a funcționat ca revizor și inspector general școlar. Debutează publicistic relativ târziu, în 1926, la „Graiul Dâmboviței” (Târgoviște). Mai scrie, iscălind I. Dumitrescu-Pietrari, I. Aliniș, Secure, N. Pinten
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
asupra imaginii femeilor de tip reviste Cosmopolitan din România. Și că ele, cărțile noi, mă ajută prea puțin să înțeleg femeile între care conviețuiesc fizic, în proximitatea cartierului Berceni. Inserție. La noi până și soft-pornul se românizează. Într-un Playboy dâmbovițean din primăvara lui 2000 a apărut o pagină cu titlul și conținutul „Cum să-ți bați nevasta fără să lași urme”. Specific local, deh! Despre folosirea fundului de lemn aplicat pe ficatul cetățenei, la care se adaugă lovituri repetate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Să trăiască și să se înmulțească intelighenția americană cu toată lumea exportată din țările în care nu aveau pile, nu erau în mafii sau copii de baroni locali. Ce simplu descopăr de ce pleacă, dar și de ce rămân oamenii în democrația noastră dâmbovițeană. Mi-e teamă că, de-a lungul istoriei, noi am demonstrat că cea mai proastă variantă de guvernare este cea autohtonă. Ceaușescu era „independent” față de Moscova. Asta a făcut să prelungim comunismul stalinist în variantă naționalistă peste 20 de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cărții trimise anterior cu ocazia unei comenzi de medicamente naturiste. Afară plouă mocănește, vremea e caldă, în casă am o stare de confort moral-material, cu multă liniște și pace în suflet. La radio și TV apar ecouri nefavorabile privind „Bâlciul dâmbovițean” din Parlamentul României. Am trăit să văd și ceea ce n-aș fi crezut că e posibil să se întâmple astăzi. Am râs despre manifestările negative din parlamentul de odinioară și despre alegerile de atunci, biciuite sarcastic de Caragiale, dar am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
politic dintre Președinte și Premier. Mare rău pentru țară - adversități și ambiții nejustificate, în timp ce lumea noastră, marea majoritate, abia își poate duce existența de azi pe mâine. Ce va zice Europa despre noi? Unde e Caragiale să stigmatizeze moravurile politice dâmbovițene de parcă am fi la 1848 și nu în 2007. La orele 1630, în timp ce eram în curte spre magazie, mi-e dat să admir un fantastic apus de soare. Deasupra cerul e acoperit de nori groși, întunecați, în timp ce pe Dealul Mare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
publicisticii române, s-a mai pierdut un om de o valoare rară. Păcat! În ziua următoare am telefonat în legătură cu verificarea obligatorie a funcționării centralei termice instalate acum doi ani, iar la știrile TV pe diferite canale, vii dispute politice gen dâmbovițean. Printre altele se semnalează faptul reprobabil că noul ministru liberal al Justiției a intervenit direct pentru a stopa cursul unor dosare de corupție la înalt nivel pentru contracararea măsurilor judiciare luate de fostul ministru Monica Macovei. Nu mai au nici un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
aceasta, că a fost libera alegere a acestui guvern de pomină, împins mereu de la spate ca un elev greu de cap. Asta numai în ziua de luni. Și stați să vedeți ce-i mai fată mintea acestui simbol al democrației dâmbovițene, până la sfârșitul săptămânii! Și prietenul acela al meu, crede în continuare, că guvernul în frunte cu Boc-ul din dotare, este vinovat de toate relele din țara asta, iar eu mă iau de marinar pe degeaba... Poveste tristă... Cică într-
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
patriotului Ceaușescu, mort fără vină, la umbra propriilor idei de propășire a României, se pare că în acest an a început să se miște ceva, ceea ce demonstrează, că am început să coborâm puțin din copacul în care ne alungase fanariotul dâmbovițean ,(un fel de fiară fără suflet care are doar colți de sfâșiat destine și nu se știe deocamdată precis câte mâini de apucat are). A început să se miște, în pofida unor spurcăciuni vândute criminalilor de la putere, cum ar fi acel
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și distante, ca babele cărturărese, prin orbitele chioare ale ferestrelor. Doar de pe prispa dughenei lui Mariusache Patru-Dește (singura coșmelie iluminată acceptabil, de o reclamă șuie, de neon) străbăteau, către cei patru peregrini, niște inconfundabile acorduri muzicale sacadate, de manea neaoșă, dâmbovițeană. Descărcată și ea gratuit, de pe net! Pe Avocat îl podidi a mia oară râsul, la vederea numelui pompos al stabilimentului (nume devoalat cu ostentație, de firma-reclamă luminiscentă) și care nu se potrivea, câtuși de puțin, nici cu aspectul jalnic, prost
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
veniți la expoziția de artefacte a lui Pavel Șușară, dar și cu spanioli, italieni și francezi aduși în vizită de căpșunarii noștri - toți de-o jovială curiozitate estetică și o vitalitate românofilă de-a dreptul umilitoare pentru bietul nostru fatalism dâmbovițean. Voi reveni, căci subiectul doare. 12 august 2010 Pentru un album cu Sinaia culturală Dacă anul trecut îmi începeam cartea despre Cioran în vila Noica de la Păltiniș, la doi pași de Rășinari, unde altundeva era mai firesc să croiesc un
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Nietzsche, La Bruyère, Chateaubriand, Goethe, Chamfort, Schopenhauer, Sănancour, La Fontaine, Kierkegaard, Amiel, Cioran? Laolaltă cu Patericul, cu niscai zdravene antologii din Filocalia, sufism, budism, islamism și cu ce idei mai are Editorul, cred că s-ar închega și în context dâmbovițean un vrednic segment cărturăresc dedi cat formării (și împăcării) sufletești, armoniei interioare. Inclusiv bunei resemnări, de care vom avea tot mai multă nevoie pe măsură ce criza financiară, socială și morală, plus austeritatea și penitențele de rigoare ne vor umbri tot mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
accepte, după valuri de furie și redute pam fletare, pe Carol I. Odată aluvionate circumstanțele istoric agravante și ate nuante, diabolizarea persistentă a înseși ideii de bogăție ni se etalează ostentativ. Dependentă secular de stângismul francez, mare parte din Opinia dâmbovițeană s-a arătat adeseori gata să beregățească bogăția în numele netreb niciei, să sufoce elitarismul productiv de dragul egalitarismu lui atoatedistrugător, să scuipe și să calce-n picioare bla zoanele, indiferent dacă era vorba de boierimea conservatoare ori de burghezia liberală. Iar
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
bucureșteana imprecație macho-șoferistică față de femeile la volan, în contexte de (ne)vinovată culpabilitate carosabilă: „Du-te la cratiță, fă, fir-ai a dracu’ de proastă cu cine ți-a pus volanu-n mână!“ Urlet geamăn cu nenorocita furie proletariană a fesenismului dâmbovițean din 1990 și ceva, când cu „Moarte intelectualilor“, „IMGB face ordine“ și duhorile misologiei postceaușiste pentru care ochelarii, barba, ezitările, referințele culturale, poza lui Coposu și aplauzele pentru Vali Sterian erau una cu delictul de leznațiune și, deci, vivat ghilotina
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Crăciun“), pretutindeni ai ocazia să înțelegi în ce măsură „rezistența prin cultură“ și-a avut, în jumătatea de secol a comunismului româ nesc, o vrednică pereche în demnitatea culinară. Pot să râdă cu gura până la urechi de chestia asta campio nii neosocialismului dâmbovițean, ea rămâne o realitate cu acute rezonanțe în memoria noastră sufletească. În rest, că tot am trecut cuminte de Paști, să ne fie de bine ! 19 aprilie 2012 P.S. La dilema din titlu văd că n-am mai ajuns. Ea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în aprilie a.c. Mă bucur mult că mi prețuiește munca mea de îndrumător al său tocmai în anii în care începea să dea semne bune privind evoluția sa viitoare. La noi, pe plan intern, pe lângă veșnica gâlceavă politică cu iz dâmbovițean, se anunță reînhumarea cuplului dictatorial Ceaușescu în cimitirul de la Ghencea. În felul acesta se pune capăt speculațiilor ce s-au făcut 20 de ani - că le ar fi fost substituite corpurile și că mormântul lor ar fi fost gol. Ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cîtva surprinzătoare - mai ales pentru cititorul de azi... - face însă articolul său intitulat „Fascism“. Sebastian vede în fascismul lui Mussolini — pe atunci încă nu explicit antisemit — o benignă „nevoie de încadrare” a tineretului din Italia, în răspăr cu relativismul moral dîmbovițean. Autorul rămîne totuși un moralist „nepolitic”, un individualist ostil înregimentărilor de orice fel: „mi-e groază de orice ordine de idei, de orice unanimitate”. Un alt exemplu elocvent de atitudine nealiniată îl reprezintă poziția sa față de Panait Istrati, anatemizat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sumedenie de inși, dar și din pricina cărora i se aplecase, zbura acuma mofluz, la doar două degete de a deborda, abătîndu-se deasupra Capitalei, nu în ultimul rând pentru a-și clăti și tăvăli cerul gurii prin aroma pipărată a dialectului dâmbovițean. Avea și alte marafeturi de regulat: ungerea chichițelor și rafinamentelor cu care e deconspirat că tîrește în înșelăciune întregul pământ locuit, surparea adevărat-credincioșilor, depășirea cifrelor de plan la adorarea icoanelor, sleirea dragostei celor mai mulți, dar și încingerea unor chefulețe afurisite cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]