803 matches
-
de «posibilitatea de a ne vedea În liniște de treburile noastre, scutiți de o nedreaptă și putredă Întocmire socială, departe de superstiții și discriminări rasiale». D-sa uită Însă că această «liniște» și aceste «scutiri» s-au câștigat prin lupta dârză de zi cu zi și se Întăresc În luptă Împotriva celor care ne pândesc dreptul la liniște. Că R. Petrescu - care e atât de bine informat, Încât scrie negru pe alb, că ultima Întrunire a Biroului Informativ al Partidelor Comuniste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
I-ai regăsit și zâmbetul de-atunci: Stahanovistul Craveț e ostașul ce străbătând prin lupte grele, lungi, victorios ne-a liberat orașul! La noi În țară pilda lui crescu. Prin ea treci astăzi peste grele piedici În lupta pentru pace dârz stai tu Alături de ostașii sovietici». Scoțând În lumină amănuntul caracteristic privitor la strungarul care a ajuns fruntaș În muncă, datorită exemplului oferit de tovarășul său sovietic, poetul s-a detașat de poezia generalului pe care o practica acum un an
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încă generale, subliniază În poezia Pășim tovărășește conținutul nou al dragostei, care devine mai plină, mai adâncă, prin muncă comună, prin țelul comun. Vintilă Ornaru În Baladă bunicului meu reconstituie imaginea bunicului, muncitor ceferist, cu vorba sfătoasă și cu inima dârză și neîmpăcată, căzut eroic În lupta dușmanilor Împotriva poporului. (Ă). Ion Serebreanu vorbește și el În câteva strofe despre copilăria de altădată, despre mizeria Îndurată din cea mai fragedă vârstă. Iar Dragoș Vicol În poezia Îndoiala redă izbutit șovăiala mijlocașului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncii creatoare a omului nou. Ele reprezintă În imagini artistice rolul partidului prin cuvântul și fapta fiecăruia, din ruine se Înalță uzine și orașe noi, din câmpii pustii cresc construcții uriașe, o lume nouă, a oamenilor liberi constructori și apărători dârzi ai viitorului”. După acest preambul, Flacăra revine, curând cu o amplă cronică literară, În două părți, despre „primul roman al marilor construcții din țara noastră”, dovedind cum talentul plus devotamentul partinic al autorului reușesc să demonstreze „creșterea conștiinței socialiste (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sunt ale capitaliștilor și joacă așa cum le cântă stăpânii fabricilor, minelor și băncilor. Numai muncitorimea poate împiedica războiul. Ea e aceea care este sortită să se măcelărească în caz că nebunia din 1914 se va repeta. Internaționala socialistă a început o luptă dârză pentru dezarmare, pentru înfăptuirea păcii definitive. Ea cheamă la luptă pe toți muncitorii, pe toți exploatații, pe toți asupriții, pe toți cei cu conștiința liberă. Femeile socialiste sunt în fruntea acestei lupte. Femeile muncitoare din România se alătură surorilor lor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
integrale ale femeilor române. „Asociația pentru emancipare”, mână-n mână cu „Uniunea femeilor române”, a luptat cu devotament, pentru această cauză și a obținut izbânda finală. Astfel, oricât s-ar fi răspândit versiuni unilaterale, atribuite unor singuratice centre, această campanie dârză a celor două mari organizații feminine, purtată cu atâta energie în congresele ce au avut loc de la întregirea neamului, nu se poate contesta. D-na Elena C. Meissner, prezidenta generală a „Asociației pentru emancipare”, cât și D-na Maria Baiulescu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prezente. Frontul Popular lărgit, alături de presa democratică - expresia opiniei publice - formează zidul de rezistență al democrației contra loviturilor fasciste. * Aproape în toate țările amenințate de fascism, femeile au ieșit din indiferența cu care de obicei, priveau faptele politice, luând atitudine dârză, antifascistă. Din inițiativa câtorva femei, s-a format și la noi o secție a Blocului pentru apărarea libertăților democratice. Faptul nu surprinde. Nicăieri astăzi, mintea nu mai rătăcește spre forme vagi și inexplicabile, ci se îndreaptă tot mai des, spre
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de mândrie pentru țara noastră, în care a început în sfârșit să domnească libertatea și dreptatea. Dar suntem pătrunse și de marea răspundere precum și de puterea care ne stă la îndemână de a contribui ca țara noastră să fie o dârză luptătoare pentru pace, de a contribui la făurirea unei vieți de pace, lumină, sănătate și propășire pentru părinții, soții și copiii noștri. Dragostea și grija noastră de familie, de vatră și de țară ne va ascuți mintea și ne va
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
luptă imensa dragoste pentru om, iubirea fierbinte pentru Uniunea Sovietică și pentru patria pe care Armata Țării Socialismului a scos-o de sub jugul german, credința nestrămutată în victoria socialismului (...). Împreună cu Ganna Lichta se găsește redactorul Max Venta, figură frumoasă de dârz luptător, de agitator care știe să ducă în mase învățăturile partidului și să învețe de la mase cum să-și ducă mai bine munca sa. Emil Botta nu a reușit să găsească întotdeauna cele mai convingătoare atitudini în acest rol, care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
deprins Ca o oaie blând să pască cetini, Parcă vrea s-ajute dinadins Veșnic unei rime la „prieteni”. Creanga-n arbori freamătă arar, Nimeni nu te-ascultă niciodată, Dragostea o cauți în zadar, Fetele la geamuri nu se-arată. „Vrere dârză” - limbă-nțepenită, „Crâncen gând” - baloane de săpun! Cu uscata, vechea recuzită Stihuri noi, zadarnic, nu se spun. Poezii cuminți, gândire-nceată Chiot gol, elan contrafăcut! Pasărea măiastră niciodată Nu se-ntoarce-n sbor înspre trecut. Dimineață. Lumea-n drum spre muncă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
divine petrec monseniorii, Act de acuzare și Un om și un frate sovietic de Eugen Frunză, Lidice, Fântâna din Coreea de Eugen Jebeleanu, An-Son-Mi și Baladă de Veronica Porumbacu etc. (...). Dacă stilul maestrului este de o clasică sobrietate, ponderat și dârz, el stârnește tot atâta de mult avânt ca și exprimarea patetică din poemele lui Dan Deșliu, în care elanul se îmbină cu justa alegere a expresiilor puternice și combative: sau ca și pasiunea ce străbate versurile învecinate cântecului popular ca
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sălcie pe care ți-o lasă poeziile chiar de la întâia lectură te determină să le cercetezi mai îndeaproape (...). Citești din nou poeziile și într-adevăr te convingi: Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul - flacără pe creste Dârz și simplu, zi de zi Făurar al țării-aceste. sau: Toi înainte, înainte Cutează gândul bărbătesc. sau: Nu-i ușor mersul drept către țel etc. Poetul nu se poate mulțumi să afirme: «Mi-e drag omul nou care zi de zi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
problemă de teoria literaturii, în rezolvarea căreia se prăbușesc din redacții lucrări valoroase: Ți-așează „măiestria”-n dreapta Și-n stânga, gândul... Dar se poate Ideia ici, iar colo fapta, Apartamente separate? În fața acestor «criticaștri», îndeamnă pe tânărul poet: Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică indignarea pasională a poetului, revolta sa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dai (...) Uite-mă-s în prag de Cincinal. Ce mai chiot trag de pe canal! Peste-o mie de gospodării Colective... Ih! Ce bine mi-i! Combinat, hidrocentrale... Vis... Nici să crezi că-s fapte toate. Și-s (...). Nicolae LABIȘ - Fii dârz și luptă, Nicolae! În: lașul Nou, nr 8, dec. 1950 -Te văd scriind la fizică-n odaie. Ești un elev fruntaș, măi Nicolae, Spre muncă și știință avântat; Doar ai carnet de U. T.M. - ist înflăcărat. Hai, vin, tovarășe, alăturea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Și-ți spune: -„E aproape biruința”. Din Wall-Street îți vor moartea căpcăunii, Vor sânge Forestal-ii și nebunii. Dar nu pot să înșele iar popoare, Nu pot să-ntunece al vieții soare, Nu pot să-mbrace-n negre straie; Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în vârstă de 14 ani, din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
multvisat. Veghează Stalin din Kremlin. Ne-nvață Eu, becuri, tu poeme. Iar oțel Avem destul și știm ce-i de făcut cu el, Când vorba e să ne-apărăm o viață. (...) Tu-n versuri mai departe munca du-ne Fii dârz, fii iscusit, cum suntem noi. De vor șacalii lumii alt război, Cu-această viață plină-i vom răpune! Miron Radu PARASCHIVESCU - Legământ partidului. În: Viața românească, nr.4, apr., 1951 De-ar fi să-ți număr anii, niciodată N-ași
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Socialism pe rupte!) Nădușește ședințarul Amețit de lupte. Las’ să plouă cu rebuturi Și potop de-ar fi, El îți scoate din servietă Ordinea de zi. Secătura Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul flacără pe creste, Dârz și simplu, zi de zi Făurar al țării-aceste. Dar urât mi-e cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură, Lung la vorbă, scurt la faptă: Chiulangiul „secătură”! 54. A.E. Baconsky - Pe scurt. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 5 (42
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e viață, scurt! El n-a suflat la timp în supă. Acuma suflă și-n iaurt). Să calci prin smâcuri cu plevușcă Sau ardă-ți capul printre aștri, Ce te doboară și te mușcă Nu-i critica...Sunt criticaștri. Tu dârză fruntea ți-o aține - Nu te-ntrista de-a lor oprobru. Să-ncerci mereu să faci mai bine Să fie nou. Să fie propriu. Cu Gorki am să-nchei desigur Ce critic minunat era Spunând că scrisul nostru-n friguri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
șef de pădurari. Din cauza unui incendiu, familia se mută la București, unde copilul face clasele primare, fiind înscris apoi la Liceul „Cantemir Vodă”. La șaptesprezece ani părăsește școala și își câștigă existența ca învățător suplinitor la țară, în cătunele Vârteju, Dârza, Ciorogârla. Abia în 1913 avea să-și ia, la „Sf. Sava”, diploma de absolvent. Licențiat, în 1921, în limba și literatura franceză, începe un lung șir de peregrinări ca profesor - Pitești, Mizil (aici obține definitivatul), Piatra Neamț, Buzău, Oltenița, Suceava. La
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
spre cameră sau la femeia În roz, așa că s-a uitat În ambele părți, când la una, când la alta, astfel Încât privirea ei părea furișă și speriată. Harry Își luă poziția de televiziune, spatele mai drept, pieptul Înainte, o privire dârză și onestă drept spre cameră: Acest loc este Într-adevăr spectaculos. Aici făcu un gest către o grindă pictată cu migală. Absolut Încântător. Nu avem nimic asemănător la noi În țară. Nimic atât de vechi sau, pur și simplu, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tremurați înaintea Mea?" Eu am pus mării ca hotar nisipul, hotar veșnic, pe care nu trebuie să-l treacă. Și chiar dacă valurile ei se înfurie, totuși sunt neputincioase; urlă, dar nu-l trec. 23. Poporul acesta însă are o inimă dîrză și răzvrătită; se răscoală, și pleacă, 24. și nu zic în inima lor: "Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru care dă ploaie la vreme, ploaie timpurie și tîrzie, și ne păstrează săptămînile hotărîte pentru seceriș. 25. "Din pricina nelegiuirilor voastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
înțelesul vorbelor rostite, ar fi lungit conversația și ar fi creat atmosfera neprecisă ce nu i-ar fi explicat nimic, ar fi obosit-o și ar fi făcut-o să redevină așa cum o știam. "Cînd?" Răspunsul sosi tot așa de dîrz: "De-acum înainte". Reluai teoriile vechi: Vom fi cei mai buni prieteni, ne vom vedea cât mai mult, mândri de îmbogățirile spirituale care vor spori zilnic, disprețuind regulele moralei obicinuite"... "Și e potrivit pentru mine asta?" Într-adevăr, era potrivit
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să păstreze exclusiv în mâinile sale conducerea rebeliunii anti-migueliste. Saldanha era un bun militar care învățase în Brazilia vocabularul liberalismului; sărac, avea un anumit complex de inferioritate față de aristocratul Palmela și față de întreaga lui clasă socială. Ducele de Terceira - mediocru, dârz, ambițios - adunase, în insulele Azore, o armată de aproape trei mii de oameni, pentru izbânda revoluției. La sosirea lui Don Pedro în Europa, se începe cu febrilitate pregătirea războiului civil. Anglia și Franța îi dau tot ajutorul. Sub un pretext
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
întinderilor arse și a așezărilor omenești sărace și murdare. În dreapta, peste priveliștile strălucitoare, codrul albastru al Grumăzeștilor. Și spre miazăzi, triști în singurătatea înălțimilor, munții mari ai Horaiței. Stăteam jos pe o pelerină întinsă, cu care biruisem iarba înaltă și dârză. Nu se auzeau decât greierii și cosașii, țârâind a secetă, cei de aproape stăruitor și provocant, cei de departe discret și tainic, ca fâșâitul trist al unor beldii 1. Câteva clipe se amestecă și toaca măruntă a unei căruțe nevăzute
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu uimire, că Sheba nu învățase niciodată să conducă. „Totdeauna mă duce cineva, mi-a spus ea veselă, nu vreau să par îngâmfată, dar sunt genul de persoană pentru care oamenilor le place să facă lucruri.“) Sue dusese o luptă dârză, dar, până la urmă, ea pur și simplu nu putea să-i dea Shebei ce îi dădeam eu. Ea avea pe cap iminenta progenitură, micul cuib dezgustător de amor cu Ted, pur și simplu nu putea fi tot timpul cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]