609 matches
-
o funcție practică : ele îi ajută pe cei mai vîrstnici să-i țină pe cei mai tineri într-o stare de ordine și de supunere. Pe tot parcursul anului, invocăm venirea lui Moș Crăciun ca să le reamintim copiilor noștri că dărnicia lui va fi pe măsura cumințeniei lor ; iar caracterul periodic al împărțirii darurilor servește în mod util la disciplinarea revendicărilor din partea copiilor, la reducerea la o scurtă perioadă a momentului cînd au cu adevărat dreptul să pretindă cadouri. Dar acest
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
vreo opt-nouă. La examene, pe studenți îi apuca groaza când nea Fane nu mai apărea. Băieții făceau atunci echipe care scotoceau prin cârciumi. Acolo unde îl găseau, îl arestau și-l aduceau la catedră. Ajuns aici, împărțea note mari cu dărnicie. E adevărat, era o plăcere să înveți după cursurile lui concise, dar bogate în exemple. În „căpșorul lui îmbibat cu rachiu”, cum se exprima un fost coleg de catedră, toate erau bine orânduite. Cel mai mare păcat al lui Ștefan
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
adolescenților. Ce învață copiii și tinerii de astăzi ai satelor și de la cine? - se întreabă întunecat de mâhnire Dumitru Dascălu. Să se îmbrace dezmățat, să vorbească și să se manifeste violent și necuviincios, după modelele oferite ostentativ și cu condamnabilă dărnicie de posturile de televiziune; Să stea în barurile și cârciumile care au inundat satele, deschise zi și noapte, cu ceștile de cafea, cu pachetele de țigări și cu paharele de tărie, umplute mereu, ascultând manele și discutând în termeni pe
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
traume psihice. Lecția, gândea el, trebuie să fie nu numai un mijloc de dobândire a unui cuantum de cunoștințe noi de către elevi, ci mai ales un prilej de a le transmite învățătura cealaltă, sufletească pe care le-o oferea cu dărnicie Domnu’ Trandafir elevilor săi. Învățătura sufletească la care face referire Sadoveanu era educația, latura afectiv-educativă a actului didactic în ansamblu, realizat prin lecții. Lui Dumitru Dascălu i s-au limpezit și câteva idei călăuzitoare asupra modului cum trebuie realizat un
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
amicul său. Cu pași mărunți și nesiguri s-a îndreptat într-acolo. Ca un făcut, și aici era lume multă, nerăbdătoare să prindă un loc în tramvaiele care soseau. Între timp, soarele trecuse bine de cumpăna zilei încălzind cu multă dărnicie aerul și asfaltul. Lui Dumitru Dascălu i se făcuse cald și îl încerca o stare de oboseală, mai ales în picioare, și de ușoară amețeală. A început să caute cu privirea un loc unde s-ar putea așeza să se
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
neuitat. Florile de tei, culese la timpul optim de maturizare, erau folosite de poet, după un ritual bine știut, pentru prepararea ceaiurilor pe care le savura cu gânduri de respect și recunoștință pentru copacul miraculos ce i le oferea cu dărnicie. Păstrez în memorie un fapt aparent banal dar plin de semnificație pentru ceea ce însemna dragostea lui Mihai Munteanu pentru natură, și pentru întregirea portretului personalității lui. Într-una din frecventele mele vizite la Cordăreni, îi spuneam amicului meu că mi-
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
bogata bibliotecă pe care și-a alcătuit-o ca pe un edificiu cultural de-a lungul întregii vieți îl definește ca intelectual rasat și ca tezaurizator de valori spirituale. Citea și adnota cu pasiunea însetatului de cultură și împărtășea cu dărnicie înțelepciunea izvorâtă din preaplinul spritului său pătrunzător și creator, din bogăția sa sufletească. Cei ce au avut fericitul prilej de a-l contacta și de a sta de vorbă cu el nu îl vor uita niciodată. Dispariția lui intempestivă a
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
chemării sale pentru scris, înzestrat cu un spirit pătrunzător și luminat, susținut de un suflet împătimit pentru ceea ce face. A scos 17 volume de poezie și proză pe cheltuială proprie, dintr-o pensie modestă, pe care le oferea cu o dărnicie și dragoste greu de imaginat: rudelor, instituțiilor culturale, colegilor de breaslă, foștilor elevi, prietenilor, cunoscuților, consătenilor, tututor celor ce doreau să-i cunoască opera, scrisă cu har și înțelepciune. Am fost martor la multe asemenea acte de binefacere și îi
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
porniri ce ne sărăcesc. Iertarea este o „trambulină” subiectivă de transgresare a răului, de aureolare pozitivă a lui, de Înaintare către pace, regăsire și Îmbogățire. Este un mod de a ne descoperi și a ne Împăca cu noi Înșine. Înseamnă dărnicie, generozitate, expansiune, chiar dacă aceste acte nu se văd și nu primesc o expresie exterioară. Este o stare interioară prin care legea divină devine o lege personală. În urma acestui act, supranaturalul coboară În noi și În relația cu celălalt. Iertarea presupune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
în timp ce știința cultivă cunoașterea creației, a universului fizic și social, credința religioasă cultivă relația cu Creatorul și Mântuitorul lumii, oferind omului și creației semnificație și valoare eternă. Religia învață pe copil și pe tânar recunoștința față de părinți și față de binefăcători, dărnicia și hărnicia, sfințenia vieții, valoarea veșnică a ființei umane, sensul prim și ultim al universului, binele comun și frumusețea sufletului profund uman, cultivat și îmbogățit prin idealuri nobile și virtuți. Educația religioasă invită la reflecție la evidențierea eului, la autocunoaștere
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
toate"264. S-a conformat și a scris un volum care ilustra un adevărat program politic și istoriografic, teza fundamentală regăsindu-se chiar în succesiunea unor titluri-rezumat de genul: "Păreri puțin lămurite despre Unirea Românilor. Ea nu a răsărit din dărnicia vreunei puteri lumești, ci dintr-o tainică și îndelungată pregătire istorică. Temeiurile ei sunt adânci și nesguduite"265. Relatarea sa începea cu invocarea momentului apoteotic: "1 Decembrie 1918 ziua în care s-a vestit lumii prin hotărârea Adunării Naționale din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sârgu incios presa vremii (în cazul volumului de față: Românul și, uneori, Trompeta Carpaților, iar pentru anii de după 1888 îndeosebi Adevărul), presă care i-a oferit cronologia corectă a întâmplărilor relatate, informații și documente, la care el a adăugat cu dărnicie și făcând dovada unei memorii prodigioase (dacă nu cumva a beneficiat și de unele însemnări personale), amintiri dintre cele mai diverse, cartea sa, pentru perioada la care se referă, 1871- 1914, consti tu indu-se, într-adevăr, într-o cronică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-i da din toată inima, fără să-i pară rău, că la din contra, n-are parte din lucrul primit. Să nu-ți ponegrești darul tău sau pe al altuia, că superi pe Dum nezeu și-ți ia pomana făcută. Dărnicie Dacă apuci copilul, după ce s-a născut, trei zile în șir de mîna dreaptă, el va fi darnic. Deget Să nu te uiți la altul cînd se pișă, că-ți crapă degetele. Se crede că dacă-i îngălbenesc cuiva degetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae [Descrierea statului Moldovei vechi și de astăzi], redactată între 1714 și 1717. Este cea dintâi monografie exhaustivă a Țării Moldovei, pentru că depășește prin complexitate scrierile lui Miron Costin. La C., legendarul despre bogățiile și dărnicia fabuloasă a pământului se conjugă cu obiectivitatea științifică în probleme de geografie fizică și economică, istorie, etnogeneză, ocupații, legi, moravuri ale locuitorilor, ritualuri fundamentale, mitologie. Toate acestea sunt conținute în Pars prima, geographica și în Pars secunda, politica (istorică). Pars
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
6), un punct de vedere se poate spune apropiat de cel utilitarist occidental. Nu acesta, însă, este scopul principal al posesiunii din partea celui avut, ci întrebuințarea ei pentru ușurarea celor necăjiți. Numeroase sînt sentențele care exprimă acest lucru, de pildă: "Dărnicia este virtutea celor bogați, bogăția este virtutea celor darnici" (331, 2); sau: "nu este mai mare păcat decît lăcomia, nu este mai mare virtute decît dărnicia" (326, 13); sau: "singurul nenoroc al bogăției este că nu caută pe omul bun
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ei pentru ușurarea celor necăjiți. Numeroase sînt sentențele care exprimă acest lucru, de pildă: "Dărnicia este virtutea celor bogați, bogăția este virtutea celor darnici" (331, 2); sau: "nu este mai mare păcat decît lăcomia, nu este mai mare virtute decît dărnicia" (326, 13); sau: "singurul nenoroc al bogăției este că nu caută pe omul bun" (332, 10). Și ce usturătoare este săgeata îndreptată împotriva celor ce nu reușesc să se degajeze din strînsoarea avuției: "Omul este sclavul avuției, avuția însă nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acestora poate ajunge prilej de răutate și, în astfel de cazuri, îndeamnă pe creștini la a oferi acestora o sumă mică pentru a scăpa de circul pe care-l fac unii dintre aceștia când cer milostenie: „Negreșit nu-i folositoare dărnicia acestei slujiri celor care alcătuiesc cântece plângărețe, ca să moaie inimile femeilor, nici celor care fac din infirmitățile trupului lor și din răni prilej de neguțătorie. Acordarea de ajutoare acestora ajunge prilej de răutate. Lătratul unora ca aceștia trebuie potolit cu
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
băieți, atâtea echipe câte cutii erau. Lunile de primăvară ale Bucureștilor sunt pline de tot felul de chete. Societăți de toate categoriile și naturile strângeau bani pentru tot felul de scopuri mărturisite sau nemărturisite. Îndeosebi societățile feminine au abuzat de dărnicia oamenilor, așa că lumea era sătulă de întreprinderi de asemenea natură. Unde mai pui lipsa de încredere a românului în toți acei care administrau un ban public; îl determina cu greu să mai dea un ban pentru orice operă, oricât de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
restricții. Ceea ce a îngăduit cenzura sălbatică să apară în presă afară de ziua întâi-sunt numai frânturi incoerente și neesențiale din mărturii și pledoarii. Cât privește ordonanța definitivă și rechizitoriul, s-au bucurat de cea mai largă publicitate, iar prin zelul și dărnicia Ministerului de Interne sau răspândit broșuri galbene, pline de venin, până în cel din urmă sat. Tipărind această carte, nu avem intenția să convingem neamul românesc de nevinovăția lui Corneliu Codreanu. Adevărul, cu toate opreliștile lui oficiale, a pătruns în mijlocul neamului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mea de cunoștințe în materie de geografie mi-a folosit totuși. Sprijinit doar de voință și speranță, am străbătut pe jos peste 700 de km prin păduri, câmpii sau ogoare, prin arșiță, vânt sau ploaie, fără hrană în afară de ce, prin dărnicia naturii, găseam ici și colo. Cu toate greutățile întâmpinate, în ultima zi a lunii iulie am ajuns în Austria, unde m-am predat poliției. Aveam să constat ceva uluitor. Cunoscând din țara noastră comportamentul milițienilor, mă așteptasem la mustrări, vorbe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și distincții, între care: Premiul „Eminescu“ pentru exegeză - Suceava, 1994; Premiul „Lucian Blaga“ pentru exegeză - Colocviul Internațional „Lucian Blaga“, Cluj, 1998; Medalia „Mihai Eminescu“ - București, 2000; „Distincția de vrednicie“, acordată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei (I.P.S. Daniel) „pentru râvna și dărnicia arătate față de biserică“, 13 octombrie 2000; Premio Internazionale „Padre Pio“ 2003 Insieme, conferit de Libera Universita Catolica Internazionale „Padre Pio“ și Accademia Internazionale di Scienze ed Arti „Padre Pio“ - Italia; Medalia „Padre Pio“ (26 aprilie 2003); Ordinul „Meritul Cultural în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
plecarea sa din Roma, își dădu seama că fusese cuprins de neîncredere. Îi păru foarte rău că primise ducații și se întreba dacă n-ar fi bine să scape de ei. În cele din urmă, hotărî să-i risipească cu dărnicie celor care-i ieșeau în cale și care, firește, erau săraci. Așa și făcu, iar când a ajuns în Veneția nu mai avea la el decât câțiva bănuți, de care avu nevoie chiar în acea noapte. 41. În timpul drumului spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
bine, echipajul era împrăștiat care pe unde, nici urmă de îngrijorare sau iritare, conform stării zilei. Ne-am îmbarcat, în fine, și am demarat. Și de această dată ne-am minunat de frumusețile pe care natura ni le etala cu dărnicie, în timp ce lăsam în urmă bătrânele meleaguri moldave. Păduri, dealuri împodobite cu pășuni sau livezi, sate frumoase ne întâmpinau la tot pasul. De data aceasta am folosit cealaltă variantă de drum, drum ce s-a dovedit a fi unul asfaltat. Pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
aveau o libertate mai mare de mișcare din partea gazdelor noastre. Adică... ieșeau în oraș cam de câte ori voiau! De fiecare dată se întorceau cu câte o curtă, o carte sahaj nouă, cu fructe, dulciuri... Și de fiecare dată dădeau dovadă de dărnicie. Observație răutăcioasă: cu toate că formam toți o mică familie, austriecii, circumspecți, își păstrau permanent banii asupra lor, în niște borsete mascate de curte. Recunosc: în sinea mea, am fost critic la adresa lor. Indienii - cei mai umili! - era evident că voiau să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
comună? În această operă doar cel care știe cât a dat fiecăruia, poate să discernă ceea ce unul poate sau nu să facă. De fapt, nu doar favorurile cerești sunt darul lui Dumnezeu; ci și bunurile pământești și materiale provin din dărnicia divină, fapt pentru care cu atât mai mult El ne va cere cont de acele bunuri, pe care El ni le-a dat „nu ca să le posedăm, ci ca să le împărțim...“. Deci, trebuie să ne folosim corect și cu înțelepciune
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]