4,348 matches
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
GLASUL LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369989_a_371318]
-
cu ochii goi, `napoi, s-ating iubirea ce n-o mai înțeleg, căutând printre rafturile inimii, odihnindu-mă, pe-un... sentiment necunoscut, pe care, nu-l pot descrie în cuvinte. L-aș putea, însă, dansa cu tine, iubindu-te apoi, daca timp voi mai avea, fie el, doar un minut, ce mult aș vrea, s-ating iubirea, răscolind trecut. Suedia, 2016 Referință Bibliografica: Răscolind trecut / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de
RĂSCOLIND TRECUT de COSTI POP în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370063_a_371392]
-
printre meandrele timpului aș călători comorile sufletului tău spre a privi în adâncuri... ooo dacă aș putea fi un cuvânt o intrare în templu însuși ochiul cu care contemplu ori apa ori focul sau măcar soclul unei statui... norocul tău dac[ aș fi mi-aș găsi locul m-aș regăsi. de AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: EXTRAS DIN MEMORIA STRESULUI / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1596, Anul V, 15 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
EXTRAS DIN MEMORIA STRESULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370386_a_371715]
-
-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund să-mi fac Pentru trup sicriu Dar cu spirit viu! 02.06.2015 ... Citește mai mult Fă-mă, Doamne, dac!Fă-mă, Doamne, dacCu moartea să mă-mpac,Să-mi iubesc străbuniiși lupii cântând lunii!Fă-mă, Doamne
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
vizualul și audibilul comercial care zdruncină ochii și timpanele! Dar Sofia Rotaru pătrunde în inimi, dincolo de malul vital pământesc, la porțile vitalului sufletesc. Peste capacitatea duratei, aduce clipa nepărăsită de înger. E româncă, o mândră româncă descinsă din frumoasele femei dace, ca stejarul izbucnit în vlăstar, ca izvorul sporit în curgere, nesecat în zăgăzuire. Originile tatălui ei sunt găsite în vesela, harnica, buna Moldovă. Se pare că vine dintr-o familie care ar fi trăit cu fervoarea dragostei de cânt, la
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund să-mi fac Pentru trup sicriu Dar cu spirit viu! 02.06.2015 Referință Bibliografică: Fă-mă, Doamne, dac! / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370264_a_371593]
-
Acasa > Versuri > Istorie > DOR DE STRĂBUNI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de tine dac străbun Ce pe coloană viu neatins Ca-nvingător și ca învins Tu ai rămas măreț tribun! Mi-e dor de țara ta, de dor, De marii ei conducători Ce ne-au făcut nemuritori, Azi îs plasați pe-un coridor... Mi-
DOR DE STRĂBUNI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370266_a_371595]
-
PLECAȚI FĂRĂ DE CRUCI, PE CEI DIN GROPILE COMUNE, PE CEI RĂMAȘI PE LA RĂSCRUCI: CĂ VOM VEGHEA SFANȚUL DRAPEL CU CORBUL ȘI CU CRUCEA ÎN CIOC ! JURAM, PE CETE ALBE DE SIHAȘTRI, FRUNȚI SEMEȚITE DE CARPAȚI: CĂ NE VOM RIDICĂ ROMÂNE DAC ȘI BRAV ȘI-N VECI DE VECI NU VOM MAI RĂTĂCI AL CRUCII DRUM SCĂLDAT DE MĂREȚIA ȘI JERTA ACESTUI NEAM DE SFINȚI ! JURAM ! Pentru O DACIE REÎNTREGITA ! Pentru O ROMÂNIE A ÎNVIERII ! Pentru O ROMÂNIE a NOASTRĂ CREȘTINĂ ! AMIN
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
fost un popor de păstori sau de munteni, un fel de triburi, iar civilizația și latinitatea le-au dat-o romanii, prin romanizare. Nimic mai utopic, nimic mai neadevărat, deoarece romanii sunt un produs al dacilor, o ramură din trunchiul dac și prima lor civilizație au primit-o de la daci, după cum vom vedea! Nu loviți! Elementul autohton dacic a rămas pe loc, în așa-zisa Dacia Felix, care a fost “felix” pentru romani, nu și pentru daci. Când ne gândim la
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
prima lor civilizație au primit-o de la daci, după cum vom vedea! Nu loviți! Elementul autohton dacic a rămas pe loc, în așa-zisa Dacia Felix, care a fost “felix” pentru romani, nu și pentru daci. Când ne gândim la fracțiunile dace: moldoveni, blaci (valahi), letini, pelasgi, etrusci, osceni (osci), maramuri și știm că aceștia au dat civilizația lumii, te cuprinde revolta gândind cât de greșit au deslușit unii istorici realitatea faptelor. Vergiliu vorbind despre Daci, îi numește genus antiqum terrae (cel
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
popor” (Herodot, Cartea II). Dar cine sunt pelasgii? O spune Diodor Siculo: “Eu sunt pelasg, născut din pământul negru al Daciei” (Diodor Siculo a fost strănepotul Istrului și al Tisei, născut în Carpați). De la pelasgi ia numele fracțiunea de popor dac, care a ajuns mai târziu și în Italia. Pelasg a fost o divi Avem noi construcția lor de frază? Avem noi pe: uș, îs, os și verbul la sfârșit, așa cum aveau romanii? Nu, vorbim așa cum am vorbit de când ne găsim
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
A PLECAT ASEARĂ... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353401_a_354730]
-
vreo importanță. Dar acum îi observase privirea ațintită asupra lui în timp ce dansa cu Andreea și acest lucru îi atrăsese atenția. ,,Ce-o avea cu mine? E clar că are ceva cu mine, dar ce? Nu i-am făcut nimic și dac' o salut când o văd, pot spune c-o știu mai mult din vedere. Sper să n-o fi supărat-o cu ceva fără să vreau, nu-mi dau seama. E simpatică așa, are niște ochi superbi. În fine, ce-
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
dacii au avut timpul lor, și-au făcut din plin datoria istorică față de ei ca popor și față de noi ca urmași. A auzit cineva că Germania vrea să se numească Prusia ? Nu numele te schimbă, în loc de român să te cheme dac ci : gena, educația, cultura, mediul în care ai trăit și tot ce ai dat și primit cât timp ai stat pe pământ. Mai bine ne-am gândi cum să scăpăm de țigănismele și turcismele care ne-au năpădit, de excesul
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
mai ușor .... de Digerat..... L'AMICIZIA L'amore é caviale e, Torța di nozze... fragole é cremă. L'amicizia é, pane,burro Naturalmente, é meglio combinare le due cose mă, L'amicizia é piú facile da Digerire. EU ȘI EL Daca as fi constrâns să spun că-l iubesc!!! Cred că singurul răspuns ar putea fi: că el a fost el... Și, eu am fost eu... Dar, dragostea este că talismanul, Face această lume o Grădină. IO ED LUI Se mi
ILUZII PERENE / ILLUSIONE PERENNE (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353028_a_354357]
-
mică, am crezut că l-am întâlnit pe Făt-Frumos, nu mai aveam ochi pentru altul, relația era perfectă, fără certuri, fără neînțelegeri ... Citește mai mult Ce știu bărbații despre femei? Nimic.Ce știu femeile despre bărbați? Nimic.Sunt sigură ca daca as rosti în public aceste două propoziții s-ar ridică toată lumea în picioare și dacă ar avea la îndemână cofraje de ouă ar începe unul câte unul să arunce asupra mea. Dar așa e. Dacă ne-am cunoaște nu ar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/354333_a_355662]
-
Drăgan Muntean. Orăștia și Țara Hațegului sunt ocupate de o stăpână bună, fără să le supună, ci să le cânte cântece de dor, de dragoste, de credință, de patriotism, comparabile doar cu ceea ce cântau, poate, cândva, întâile și frumoasele femei dace. Cântecele Marianei Anghel vin de foarte departe și merg spre ieșirea din timp, unde începe miracolul contemplației muzicii folclorice alese și autentice. Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
muncim în echipă și cu puțină știință ce să ne spună cu exactitate ce am construit. O copie, un derivat sau exact palatul noi am clădit?! Dacă aș conduce această operație de reconstrucție, nu aș construi palatul, ci tot orașul dac, cărămidă cu cărămidă, pai cu pai, dac cu dac. Cu ce se ocupau oamenii de atunci? Ce purtau? Cum se jucau copiii? Ce sărbători aveau? Asta aș întreba știința, dar mai e mult până aș avea șansa să pot conduce
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
izvorul în cultura vremii și a fost inițiat tot din spațiul carpatin. „Zalmoxe s-a reîntors din morți după trei ani, așa cum o va face mai târziu Iisus Hristos după trei zile, și a propovăduit mesajul vieții veșnice tuturor popoarelor dace”. Cu mențiunea că nu îmbrățișez stricto-sensu susținerea potrivit căreia „Creștinismul a apărut pe cultura vremii”, în sensul în care aceasta l-ar fi generat, că ar fi fost izvorul culturii creștine, rog cititorii să mă ierte pentru că îmi permit să
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
lui Hașdeu, le îmbogățește cu cele ale lui Iulius Jungetu și Edward Gibbon și supune pseudo-teoria lui Roesler la un examen destul de argumentat și destul de critic. (Opere vol X, Ed. Academiei, București, 1989, p.701) Mirajul aurului și-a bogățiilor dace, i-a năpustit pe Hunii în frunte cu fiorosul Attila peste noi, Dacoromânii. Neputând să-și împlinească visul prin faptul că Tezaurul dacic fusese capturat de Traian și romanii lui, Hunii s-au încăierat între ei după care s-au
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DRAGOBETELE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului DRAGOBETELE Cu nume slav și suflet dac, Năvalnic și neînfricat, Din legendă izvorât Fiul Dochiei cel mult iubit, Chipeș și neastâmpărat, Înfrățit cu Eros și Cupidon, Adora al dragostei izvor. Pe fete le săruta și pe loc le logodea Cu câte un băiat din sat Pe care
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353734_a_355063]
-
Valea Ursului, Vernești, Vîsănești, Voinești, Ungureni și Zboghitești, toată această Familie de Haiduci cu preoții lor, cu învățătorii lor, cu ofițerii lor, cu elevii și profesorii lor, cu țăranii de cremene și amazoanele lor soții, cu fecioarele temerare precum luptătoarele dace, cu mic, cu mare, cu toți consătenii lor au fost o Generație a sacrificiului suprem-Poartă deschisă spre o nouă eră creștină întru mântuirea Neamului: „Dacă S-a răstignit însuși Fiul lui Dumnezeu pentru a mântui lumea, atunci cum să nu
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
și micșorează precum aura unui Sfânt: „Sfântul, spunea marele nostru filosof Petre Țuțea, are forța de coeziune a pietrei.” Pe peretele verde din jurul Cabanei sunt răsfirate pietre de diferite dimensiuni, plutind prin luciul lor, înnobilate de Soarele-bijutier, ca niște turme dace de mioare, înmărmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frunți eminesciene se așterne drumul strămoșesc și dorul lui care ne poartă. Din mreji de lună s-au țesut povești
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământa aceasta țină știind să îndrăgească tunetul, care pe altii spăimânta Dăruirea lor, cometă arzând pulsatila risipită-n câmpie, reincarnata în mac înhamă raiul la a țarii grădină leagănul carpatic al strămoșului dac Din ce au, se mulțumesc cu un strop lor le aparține aici statornicia nu-i cumperi cu marfă din shop ei sunt cei ce au clădit România iulie 1982 Elenă Armenescu ( din vol Memoria statuilor ) Dacii - Adevăruri tulburătoare - Documentar 2012
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
în versuri, în trei acte, de AL.FLORIN ȚENE TABLOUL 4. ( Sala cea mare, zisă a poporului. Pentru că reprezentanți ai altor popoare nu există la Curtea Regelui Daciei, oaspeți sunt doar câțiva bătrâni taraboști care alcătuiesc un fel de senat dac și căpeteniile oastei.Unii dintre ostași stau pe lăicere în preajma mesei, alții în picioare. Toți așteaptă intrarea, mai întâi a Dochiei, și apoi a regelui Decebal. Harphe, lăute, pe ici pe colo, surle cântă și dau semnalul stadiului la care
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]