8,894 matches
-
a pus cunună De spini,ce nu o merita, Și lași se scaldă în minciună, Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să-i ferece Pe hoți,în fundul temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela Zidaru
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1438450364.html [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela Zidaru Referință Bibliografică: NEAMUL DAC,NU VA PIERI! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1438450364.html [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
rost să exagerăm angoasa Nonnei. Nici emigrarea nu mai e ce-a fost și cu atât mai puțin a devenit un fenomen de care să ne fie frică. După cum îi spune numele, vecina străbunică nu e nici ea pui de dac; este fiica unui harnic italian, venit între cele două Războaie Mondiale să muncească în Transilvania la fabrica de cherestea înființată de industriașul Feltrinelli. M-am obișnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
ține scai de mine,/ valea mă urmează docilă,/ luceafărul e-n gaura din geam, satul mă îmbrățișează cu arinii./ măceșii au ațipit,/ amurg domol, Isus trebuie să vină...Și - ca într-o sărbătoare românescă - justificând afirmația lui Mircea Eliade, că dacii își spuneau lupi, simbolic vorbind despre semnificația sa inițiatică, presupunând înfrângerea groazei față de animalul ce trebuie îmblânzit, se sugerează și eliberarea. Mircea Eliade afirma, că poporul român pare ”născut sub semnul lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, emigrărilor”. Iar în poemul
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
ce să ne spună cu exactitate ce am construit. O copie, un derivat sau exact palatul noi am clădit?! Dacă aș conduce această operație de reconstrucție, nu aș construi palatul, ci tot orașul dac, cărămidă cu cărămidă, pai cu pai, dac cu dac. Cu ce se ocupau oamenii de atunci? Ce purtau? Cum se jucau copiii? Ce sărbători aveau? Asta aș întreba știința, dar mai e mult până aș avea șansa să pot conduce o asemenea operațiune. Demult, Ștefan cel Mare
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1446314253.html [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
ne spună cu exactitate ce am construit. O copie, un derivat sau exact palatul noi am clădit?! Dacă aș conduce această operație de reconstrucție, nu aș construi palatul, ci tot orașul dac, cărămidă cu cărămidă, pai cu pai, dac cu dac. Cu ce se ocupau oamenii de atunci? Ce purtau? Cum se jucau copiii? Ce sărbători aveau? Asta aș întreba știința, dar mai e mult până aș avea șansa să pot conduce o asemenea operațiune. Demult, Ștefan cel Mare a apărat
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1446314253.html [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
poezie... DRAGOBETE Dragobetele voinic Fură fete pe colnic. Fură și le prinde-n hora Și le joacă-așa, vreo oră. Ba și două, măi băiete, Că-i frumos, și-i Dragobete. Dar și fetele îl plac Fiindcă este pui de dac; Fără băi, c-așa e datul Darul lui e sărutatul, Strânsul de mijloc subțire Că li-e tuturora mire. Fetele roșesc un pic Dar le trece, nu-i nimic. Dragobete-ndrăgostit Pe meleag blagoslovit. Haideți să-l serbam și noi Și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisoare_pentru_mama_poezii_pentr_cezarina_adamescu_1330534948.html [Corola-blog/BlogPost/359743_a_361072]
-
un Titan în miraculosul tărâm al Europei Vechi: Dacia. În lamura duhului redactorului total de la ziarul Timpul (unul și același cu zămislitorul capodoperelor lirice Luceafărul, Odă (În metru antic), Povestea magului călător în stele, Glossa, Floare albastră, Revedere, Rugăciunea unui dac, Pe lângă plopii fără soț, al nuvelei Sărmanul Dionis, toate gemene întru spirit românesc, de valoare europeană și universală, cu Avatarii faraonului Tlà, Arheus și Umbra) vibra spiritul nemuritor al lui Zamolxe și Deceneu, Burebista și Decebal, Gelu, Glad, Menumorut, Seneslau
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
mult înaintea creștinismului, grecii numeau însă Pământul Gea / Gheea / Gaia și spuneau că este Mama nostră.Între cuvântul țărână și cuvântul lut este doar o mică distanță și nuanță. Poate de aceea unul dintre riturile de înmormântare frecvent întâlnite la daci și nu numai, era acoperirea ca-davrului cu vase de ceramică sparte sau tăiate. Acoperirea cu cioburi sau culcare pe un pat de cioburi era probabil legată de aceeași concepție antropogonică a creări omului din pământ. Alte tradiții funerare străvechi presupuneau
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
Convorbiri Literare": Atât de fragedă, scrisă pentru Veronica, dar pe care o comunică și Mitei Kremnitz, cumnata lui Maiorescu, Sonete, Freamăt de codru, Revedere, Despărțire. Veronica îl vizitează la București. 1879 Apar în "Convorbiri Literare" poeziile: De câte ori iubito, Rugăciunea unui dac, Atât de fragedă, Afară-i toamna, Sunt ani la mijloc, Când însuși glasul, Freamăt de codru, Revedere, Foaie veștedă, Despărțire. 1879-09-06 Veronica Micle merge la Capitală, fiind așteptată cu emoție de către poet. 1879-09-07 Întâlnirea fusese atât de tulburătoare încât Veronica
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
fiica mea să aibă urmaș din neamul poporului peste care am domnit și căruia i-am fost credincios. Doresc ca neam din neamul nostru să-și aducă aminte că am fost principele acestor ținuturi, lăsate spre moștenire de strămoșii noștri, dacii, și vom continua să le păzim și de dincolo de moarte! - Dragul meu, să lăsăm aducerile-aminte și să sărbătorim evenimentul! Să afle întregul neam vampiric din lume că în Carpați s-a născut urmașul nostru! - zise cu blândețe Contesa. - Voi organiza
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbătorii, copiii spre împlinire. Masa de sărbători a legat pururea familia și a fost binecuvântată de Dumnezeu, precum Cina cea de taină. Se spune că strămoșii noștri daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
armonioase și a măreției puterii deusiene. În datina poporului nostru, bradul a avut un permanent și activ rol generativ de existență în viața acestuia, dar și strânse legături cu universul. Bradul îl regăsim în obiceiuri coborâtoare în timpurile străvechi, până la daci: O, brad frumos, o brad frumos, / Cu frunza neschimbată. Mă mângâi și mă faci voios / Și mă-ntărești îndată. / O, brad frumos, o brad frumos, / Cu frunza neschimbată (colind popular despre brad), dar și în riturile de trecere ale românilor
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
și să construiască împreună cu mica sa echipă adevărate minuni ale tehnicii. Puțini dintre noi știau că în pieptul său bătea cu putere o inimă dacoromână, iubea cu ardoare cultura, istoria și civilizația strămoșilor, patria română, considerîndu-se un demn urmaș al dacilor. Astfel se întâmplă că la unele acțiuni ale Academiei DacoRomâne marele inginer a dovedit, în ciuda persecuțiilor, ironiilor și chiar a unor pedepse nedrepte din partea autorităților, să vibreze la cultura zamolsiană, la spiritualitatea dacică ancestrală. Sperăm că exemplul va continua să
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1422229612.html [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]
-
regasirea de sine. Trupa a mai cântat și la la alte festivaluri precum: Stufstock, Manifest, Peninsula,Coke Live. WARCHANT: WarChant este o formație de Folk/Păgân Melodic Death Metal din Timișoara. Versurile acoperă subiecte precum faptele și cultură strămoșilor românilor - dacii, dar și cântece despre români, de-a lungul istoriei. Piesă de debut a fost intitulată "Graiul Oștirii". Toate aceste nume anunțate sunt așteptate să electrizeze atmosferă în iunie la OST FEST! Prețul biletelor este situat între 90 lei și 500
10 trupe noi la OST FEST 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2488/10-trupe-noi-la-ost-fest-2012 [Corola-blog/BlogPost/99453_a_100745]
-
se gătește după datina străbună. Cam tot ce ai învățat sau ai fi vrut să înveți de la bunici. Atelierul de olărit este găzduit de un meșter din Săcel, unul dintre ultimii artizani din Maramureș care folosește o tehnică de pe vremea dacilor. Programul Festivalului de cântece și dansuri tradiționale „Stan Ioan Pătraș” Joi, 15 august 2013 - Aniversarea de 15 ani a Ansamblului „Săpânțana” 16.00-20.00 - Ateliere de meșteșuguri, muzică și dans 16.00-21.00 - Spectacol de muzică tradițională maramureșeană 21.00-după
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
După datina străbună druidă, iată că românilor le ciocăne la ușă și le bate în geam și anul acesta, în noaptea de 31 octombrie, tradiționala sărbătoare de Halloween. Deși neam de neamul lor nu a auzit mai înainte de Halloween, urmașii dacilor și ai romanilor n-au spus nu dacă a fost vorba să adopte acest vechi "praznic" păgân. Prin urmare, când vine Halloween-ul, magazinele, restaurantele, cafenelele și cluburile din țara noastră sunt deja pavoazate cu dovleci, cranii, schelete, pisici negre și
O SĂRBĂTOARE DRUIDĂ LA ROMÂNI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1477662800.html [Corola-blog/BlogPost/342043_a_343372]
-
-ați fost cândva/pădure”. Sugerează melancolie, aduceri-aminte din tinerețe, din viața verde și fericită. E-atât de unic artistul/creatorul! Atât de unică clipa, secunda, poezia și irepetabilă ființa umană, că nici măcar cu ea însăși n-o mai poți asemăna. „Dac’-așfi în locul meu,/te-așculege/de prin gânduri,/să te-adun în țărm,/din grinduri;/ast’-așface,/să se poată,/să fiu eu, în locul meu”. Timpul își pierde dimensiunile, unificând clipa cu eternitatea. Frumoase și inedite poeme de dragoste. „Ești tot
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
rai, situat în inima vechii Dacii, se remarcă prin aerul tămăduitor, puternic încărcat în ioni negativi, prin obiective turistice, precum: Biserica „Sfântul Nicolae”, Expoziția documentară a episcopului Iustinian Teculescu, fiu al satului, cu o bogată activitate religioasă, culturală, istorică, Cetatea Dacilor, Valea Zânelor, Planul înclinat, prin priceperea și hărnicia locuitorilor în ale păstoritului, prin consecvența cu care au păstrat vechi tradiții păstorești. În fiecare an, de Sfântul Ilie sau în preajma acestuia aici se organizează sărbătoarea numită Sântilia-Nedeia Mocănească. Cu această ocazie
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
naturii, cât și dușmanii de tot felul, fie ei oameni sau animale ale pădurii. Pentru fortificarea și încercarea puterii viitorilor păstori au fost organizate concursuri de trântă mocănească și de ridicare a bolovanului, la care au luat parte puii de daci, copii și tineri din localitate. Câștigătorilor li s-au acordat premii de către Asociația Cultural-Creștină „Iustinian Teculescu”. Participanților la sărbătoare li s-a oferit un spectacol de cântece și dansuri populare românești, susținut de formațiile artistice „Junii Voineștiului” și „Ciobănașul” din
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
mea.” „Foaie verde ș-o sipică Fugi de-aici că ești prea mică.” „Foaie verde de cucută Fugi de-aici că ești urâtă.” Sărbătoarea ne-a oferit și o adevărată paradă a costumului popular de pe tot cuprinsul românesc, de la portul dacilor de care ne-au amintit costumele tinerilor și adulților din Voinești, la o varietate de costume purtate de dansatorii formațiilor „Cununa Carpaților” și „Țara Vrancei”. În câteva ore, numai patru formații au reușit să ofere o sinteză a cântecului și
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
pal, cam pe la un metru optzeci, doi metri înălțime. Pe partea dreaptă, era un simbol care reprezenta un urs și apoi, la jumătate de metru puțin mai jos, și înapoi, era o formă care amintea de steagul de luptă al dacilor, „Lupul”. Semnele erau ca un basorelief pus pe perete și cu capetele așezate în spre tunelul pe care venise. În partea cealaltă aceleași semne, însă îndreptate în sens opus dar cu diferența că între cele două mai era reprezentată o
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1490258932.html [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
îndreptate în sens opus dar cu diferența că între cele două mai era reprezentată o formație de stele. Să fie oare Constelația Orion întâlnită în legende ?! Nu își dădea seama... Privea gândindu-se la unele păreri care au circulat despre daci și despre Sfinx. Mai întinse mâna cu irizațiile parcă lipite de ea, spre peretele misterios întâmpinând aceeași rezistență, flască, dar de netrecut, resemnându-se. Gândea că va reveni cu însoțitori, pentru a găsi o explicație și se liniști pentru moment
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1490258932.html [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Burebista,întâiul rege Unit-a triburile făcândntr-un stat. E statul Dac, se înțelege Și în istoria e consemnat. Din a Panoniei câmpie, Până-n Urali,fost-al dacilor stat. Dar nu a fost așa să fie. Căci liftele păgâne l-au furat. Ei au tot smuls din tine țară Și te-au furat,iar fii ți-au ucis, Dar nu te-ai făcut de ocară, Că-n luptă
ROMÂNIA MARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1427055161.html [Corola-blog/BlogPost/341016_a_342345]
-
Dar rușii ne-au furat din hotare De-ai noștrii frați,am fost despărțiți. Dar n-o să poată nuciodată De la sânul mamei, fii să-i ia! Cauza noastră este dreaptă Și din nou Domnul, ne va ajuta. Suntem neam de daci învingători Și nu ne vom lăsa îngenunchiați! Noi vrem ca în anii viitori, Să fim alături de ai noștii frați! Sub al României tricolor O singură ininmă să bată, Căci noi suntem un singur popor, Și nimeni nu poate să-l
ROMÂNIA MARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1427055161.html [Corola-blog/BlogPost/341016_a_342345]