2,937 matches
-
o invitație inspirată pentru cei care iubesc istoria transformată în spectacol. Timp de trei zile festivalul cuprinde spectacole de reenactment, lupte între daci și romani, ateliere antice, expoziții, concerte dar și întreceri între voinicii și „puii de daci” din cetățile dacice din Alba. Festivalul aduce o noutate în acest an prin schimbarea regulamentului astfel încât, începând cu această ediție, evenimentul va fi organizat pe rând în toate cele cinci localități din Alba care au pe raza lor cetăți dacice. Ordinea de organizare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
daci” din cetățile dacice din Alba. Festivalul aduce o noutate în acest an prin schimbarea regulamentului astfel încât, începând cu această ediție, evenimentul va fi organizat pe rând în toate cele cinci localități din Alba care au pe raza lor cetăți dacice. Ordinea de organizare a festivalului va fi trasă la sorți. Festivalul are în acest an și o prefață istorică care va avea loc joi seara la Alba Iulia, când zeci de luptători daci și romani, gladiatori și nimfe vor organiza
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
organiza o paradă de noapte cu torțe. Parada va avea loc începând cu ora 22,00 pe traseul Cetatea Alba Carolina (Poarta a IV) - Bulevardul Transilvaniei. Vineri festivalul va debuta cu o expoziție de fotografie și o conferință despre civilizația dacică desfășurate la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, iar după-amiază manifestările se mută la Cricău, unde la Școala Gimnazială “Decebal” au loc Întrecerile generației “pui de dac”- un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană. Sâmbătă manifestările se desfășoară
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
trupa Phoenix care va concerta începând cu ora 21,00 pe scena amenajată pe stadionul din Cricău. Spectacolul va continua până spre miezul nopții cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare și dansul frumoaselor nimfe. Duminică gazdele Festivalului Cetăților Dacice vor fi Daniel Buzdugan și Mihai Morar, iar manifestările vor cuprinde întrecerile dacice între echipele de voinici ale cetăților dacice din Alba, reenactment istoric, luptele între daci și romani sau concertele în aer liber de folclor susținute de Ansamblul folcloric
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
pe stadionul din Cricău. Spectacolul va continua până spre miezul nopții cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare și dansul frumoaselor nimfe. Duminică gazdele Festivalului Cetăților Dacice vor fi Daniel Buzdugan și Mihai Morar, iar manifestările vor cuprinde întrecerile dacice între echipele de voinici ale cetăților dacice din Alba, reenactment istoric, luptele între daci și romani sau concertele în aer liber de folclor susținute de Ansamblul folcloric al județului Alba și Ansamblul Dor Cricăuan. Numărul forte al zilei va fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
până spre miezul nopții cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare și dansul frumoaselor nimfe. Duminică gazdele Festivalului Cetăților Dacice vor fi Daniel Buzdugan și Mihai Morar, iar manifestările vor cuprinde întrecerile dacice între echipele de voinici ale cetăților dacice din Alba, reenactment istoric, luptele între daci și romani sau concertele în aer liber de folclor susținute de Ansamblul folcloric al județului Alba și Ansamblul Dor Cricăuan. Numărul forte al zilei va fi susținut de trupa de cascadori condusă de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
aer liber de folclor susținute de Ansamblul folcloric al județului Alba și Ansamblul Dor Cricăuan. Numărul forte al zilei va fi susținut de trupa de cascadori condusă de actorul Ciprian Dumitrașcu. Ei vor prezenta numere de cascadorii ecvestre și lupte dacice într-un spectacol inedit intitulat Civilizații Nemuritoare. Aflat în acest an la a IX-a ediție Festivalul Cetăților Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Județean Alba. Evenimentul se desfășoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) și are ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
va fi susținut de trupa de cascadori condusă de actorul Ciprian Dumitrașcu. Ei vor prezenta numere de cascadorii ecvestre și lupte dacice într-un spectacol inedit intitulat Civilizații Nemuritoare. Aflat în acest an la a IX-a ediție Festivalul Cetăților Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Județean Alba. Evenimentul se desfășoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) și are ca scop promovarea tradițiilor și potențialului turistic al județului Alba. Desfășurat sub forma unor întreceri dacice festivalul este atât un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
-a ediție Festivalul Cetăților Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Județean Alba. Evenimentul se desfășoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) și are ca scop promovarea tradițiilor și potențialului turistic al județului Alba. Desfășurat sub forma unor întreceri dacice festivalul este atât un eveniment cultural-artistic de bun gust cât și o întrecere inedită între flăcăii a cinci localități din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăți dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu și Săsciori. ORGANIZATORI: Consiliul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
potențialului turistic al județului Alba. Desfășurat sub forma unor întreceri dacice festivalul este atât un eveniment cultural-artistic de bun gust cât și o întrecere inedită între flăcăii a cinci localități din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăți dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu și Săsciori. ORGANIZATORI: Consiliul Județean Alba, Primăria Cricău, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Apoulon - gazda Festivalului Cetăților Dacice Cetatea dacică de la Piatra Craivii sau vechiul Apoulon este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăți dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu și Săsciori. ORGANIZATORI: Consiliul Județean Alba, Primăria Cricău, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Apoulon - gazda Festivalului Cetăților Dacice Cetatea dacică de la Piatra Craivii sau vechiul Apoulon este considerată una dintre cele mai importante fortificații dacice deoarece se spune că aici s-ar fi retras Decebal din calea romanilor. Unii istorici susțin că fortificația era una dintre cele mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
raza cărora s-au aflat importante cetăți dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu și Săsciori. ORGANIZATORI: Consiliul Județean Alba, Primăria Cricău, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Apoulon - gazda Festivalului Cetăților Dacice Cetatea dacică de la Piatra Craivii sau vechiul Apoulon este considerată una dintre cele mai importante fortificații dacice deoarece se spune că aici s-ar fi retras Decebal din calea romanilor. Unii istorici susțin că fortificația era una dintre cele mai puternice dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
Săsciori. ORGANIZATORI: Consiliul Județean Alba, Primăria Cricău, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Apoulon - gazda Festivalului Cetăților Dacice Cetatea dacică de la Piatra Craivii sau vechiul Apoulon este considerată una dintre cele mai importante fortificații dacice deoarece se spune că aici s-ar fi retras Decebal din calea romanilor. Unii istorici susțin că fortificația era una dintre cele mai puternice dintre cetățile dacice deoarece era construită într-un stil unic de meșteri greci, fiind aproape imposibil
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
Piatra Craivii sau vechiul Apoulon este considerată una dintre cele mai importante fortificații dacice deoarece se spune că aici s-ar fi retras Decebal din calea romanilor. Unii istorici susțin că fortificația era una dintre cele mai puternice dintre cetățile dacice deoarece era construită într-un stil unic de meșteri greci, fiind aproape imposibil de cucerit. Cetatea se află pe o culme în satul Craiva, din comuna Cricău, la o altitudine de peste 1.000 de metri. Istoricii care au cercetat zona
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
cucerit. Cetatea se află pe o culme în satul Craiva, din comuna Cricău, la o altitudine de peste 1.000 de metri. Istoricii care au cercetat zona susțin că vestigiile cetății datează din secolele II î.Hr. - I d. Hr. În jurul vechii cetăți dacice de la Piatra Craivii se țes numeroase legende, transmise de localnici din generație în generație. Bătrânii satului povestesc că din moși strămoși știu că Apoulon era “cetatea dacilor liberi”, cea mai puternică și în care chiar Regele Decebal s-ar fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
unei viziuni religioase creștine din cărămizi disparate ale unor vechi obiceiuri și credințe, în cazul particular al poporului român s-a produs, credea Bernea, în rând cu alți oameni de cultură ai vremii, o întâlnire de spirit între vechea credință dacică și creștinism, realizându-se o sudură trainică și coerentă a unor elemente aparent disparate. Despre gândirea populară și critica modernității la Ernest Bernea - filozof al culturii românești autentice Motto: „Lumea noastră este lumea cea adevărată, este lumea bună, cu oameni
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
perindă dinaintea noastră majestuos, în „Călin (file de poveste)”, „Luceafărul”, „Mănușa (după Fr. Schiller)” sau „Scrisoarea a IV-a”[19]. Castelul medieval devine un laitmotiv prezent și în scrieri fără legătură cu „Evul miez”. Astfel, chiar și în unele poeme dacice, Eminescu face un transfer de medievalitate, de atmosferă medievală, mitică, precum în „Melancolie”, în „Memento mori” sau în „Gemenii”. Palatul dacic e mai mult gotic, regele are în preajmă „voievozi de țări și de olaturi”, nuntașii sunt voievozi și boieri
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
medieval devine un laitmotiv prezent și în scrieri fără legătură cu „Evul miez”. Astfel, chiar și în unele poeme dacice, Eminescu face un transfer de medievalitate, de atmosferă medievală, mitică, precum în „Melancolie”, în „Memento mori” sau în „Gemenii”. Palatul dacic e mai mult gotic, regele are în preajmă „voievozi de țări și de olaturi”, nuntașii sunt voievozi și boieri, iar Sarmizegetusa este de fapt Suceava[20]. Dacia e Moldova medievală, cu voievozi sau cu regi shakespearieni, iar combinația aceasta insolită
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
o infinitate de rupturi, și prin urmare, de comunicări cu transcendentul” ( Mircea Eliade). Referindu-ne la credințele locuitorilor acestor meleaguri geto-dacii, știm că religia lor era monoteista dar printre divinitățile lor unele au putut avea și roluri medicale. Unele zeități dacice aveau în seamă lor sănătatea, firesc, deoarece la toate popoarele antice medicină magică ori sacerdotala vede în boli fie duhuri rele pătrunse drept corpuri străine în organism, fie le consideră că pedepse divine. Bineînțeles că în cadrul unor astfel de concepții
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării by http://uzp.org.ro/puterea-rugaciunii-in-fenomenul-vindecarii/ [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
președintele Consiliului Național al Partidului Unității Naționale Române, membru al Partidului Conservator, cunoscător al limbilor: engleză, franceză, germană , rusă. Multe lucrări publicate, peste 200 de articole, comunicări științifice și conferințe interne și internaționale. Din lucrările Domniei sale evidențiez câteva jaloane : preemțiunea dacică - cu trimiteri la marii istorici ai antichității: Strabon, Pliniu cel Bătrân, Johannes Magnus Gothus, Pitagora, Pindar, Vergilius Maro, etc., mărturii arheologice, consemnări literare, etc. Citez: „dreptul daco-getic este unul de preemțiune. Este un drept universal acceptat și recunoscut. Și acest
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Panegiric_emotional_implini_al_florin_tene_1372758075.html [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
la dreapta soarele de aur, format dintr-o bulina centrală cu raze și la stanga semiluna de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - personajul, regele Decebal, amintește înaltă civilizație dacica; - construcția evocă cetatea medievală la adăpostul căreia localitatea s-a dezvoltat; - soarele și semiluna semnifică viața tumultuoasa a localității, important centru administrativ, economic și social-cultural al județului Hunedoara; - coroană murala care timbrează scutul, semn specific centrelor urbane, vorbeste despre unitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
SATU MARE Scut scartelat; cartierele superioare sînt separate de cele inferioare printr-o fascie ondulata argintie; în cartierul din stînga sus, în cîmp roșu, stindardul dacilor cu capul de lup în auriu, iar coama în argintiu, așezat pe un scut dacic oval în auriu pe care se suprapune o sabie dacă argintie, cu vîrful în sus, avînd gardă aurie; în stînga un buzdugan auriu cu mîner argintiu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru, o suveica argintie cu țeavă aurie încrucișata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
sânger cu șapte flori și tulpină cu patru frunze, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bordura răsucită reprezintă valorile de patrimoniu ale comunei - colanul răsucit (torques), bijuterie dacică descoperită în zonă. Albastrul reprezintă durata și credința. Inflorescența de sânger dă denumirea localității, iar numărul florilor indică numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267729_a_269058]
-
Iloaiei 101, Milcov, Milenium, Minerva, Neptun, Nordic, Noella, Oana, Partizan, Saturn, Simona, Suceava 95, Soim, Turda 200 Plus, Turda Super, Turda 167, Vultur, ZP 335 Grupa C - Amiral (UAS 1426), Andreea, Apache, Astral (UAS 2292), Campion, Caraibe, Ciclon, Colomba, Cocor, Dacic, Danella, Danubiu, Dk 386, Dk 440, Elan, Electra, Evelina, Faur, Florencia, Fulger, Fundulea 340, Fundulea 365, Fundulea 376, Fundulea 410, Fundulea 412, Granit, Helga, PR 39 K09, Lovrin 400, Marista, Monalisa, NSSC 375 YU, NSSC 420 YU, Octavian, Oituz, Olt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140203_a_141532]
-
Acasa > Impact > Istorie > CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]