806 matches
-
lui D. Cantemir (văzută ca un repertoriu „prețios” de date, Istoria... avea să-i sugereze lui N. Iorga o replică, târzie și valahă, la Descriptio Moldaviae), după cum umanismul stolnicului Cantacuzino rodește în discursul ce reface pertinent, concis, argumentația privind originea daco-romană a poporului și evoluția, în plan istoric și lingvistic unitară, pe teritoriul celor trei state românești. Păstrând formal anonimatul asupra cărturarului pribeag, scrierea se va difuza în Principate, apoi și în Transilvania (unde Gh. Șincai folosește textul în Hronica românilor
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
pământul dintre Dunăre și Marea Neagră, este singurul teritoriu al României situat, din punct de vedere geografic, în cadrul peninsulei Balcanice. Locuit în antichitate de către geți, a fost locul unde s-au întâlnit civilizațiile elenă și romană, precum și primul teritoriu locuit de către daco-romani unde a pătruns creștinismul propovăduit de către apostolul Andrei. La sfârșitul secolului al XIV-lea teritoriul a intrat pentru scurt timp sub autoritatea domnitorului Țării Românești, Mircea cel Bătrân (1386-1418), a cărui titulatură includea printre teritoriile stăpânite "amândouă părțile peste toată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întrebat dacă nu se teme de urmări dacă va fi judecat, dar el a dat din mâini a lehamite: „și ce-o să-mi ia dom’ șăf, praful dă pă tobă?”. Avea dreptate cioropina! Și aceștia, acum sunt mesagerii civilizației noastre daco-romane, în Europa... Când mergeam la serviciu, cam de două ori pe săptămână, trenul era cutreierat de la un capăt la altul de un grup de țigănci cu figuri amărâte. Care spunea că are paralizată o mână, care un picior, una zicea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
dominanta Daicoviciu. Mi-am petrecut mult timp la cetățile dacice de la Costești și la Sarmizegetusa romana, fericită că fugim de încărcătura slavă a trecutului mioritic. Hunedoara nu e Clujul. Acolo, trecutul încărcat nu e cel „iluminist”, ci mai ales cel daco-roman, dar și medieval. Am trăit în castelul lui Matiaș Corvin verile, când o făceam pe ghizii puiandri ai clasei muncitoare în curs de culturalizare. Este o vreme pe care tu nu ai prins-o. Eu eram puberă și apoi adolescentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care trebuia să ajung și preotul căruia trebuia să mă spovedesc. M-am pomenit dintr-odată, peste ani, că voiam să-i demonstrez acelui Matvei de demult că și eu am suflet, că și eu am tăria spovedaniei, deși sunt daco-roman, nu slav, cum mă învățaseră în primele clase și cum mă dezvățaseră mai târziu, în anii de liceu, cărțile pe care trebuia să le rumeg pentru a-mi face cât mai luminos falnicul drum în viață, deschis de socialismul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Mirajul datorat „moștenirii Momuloaiei”, cum spune însuși Caragiale, care-i permite o lungă călătorie cu familia prin Europa, fără griji de ordin material. 2) 1906 - Cercul vicios, care încheie perioada de calm din viața scriitorului la Berlin. 3) Un Tacit daco-roman cu agitații și frământări materializate în producții literare demascatoare ale regimului opresor - culminând cu acel rechizitoriu vitriolant - „1907, din primăvară până în toamnă”, publicat în ziarul vienez „Die zeit”, sub pseudonimul „Un patriot român”. 4) Comedia politică - anul 1908. 5) 1909
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
curentul general al unei izèri neterminate sau, incepand o altè izare, care, la rândul ei, va fi abandonatè undeva pe parcurs, În ciuda existenței unei limbi comune, poporul român încè nu s-a format, am rèmas, indiferent de ceea ce cred istoricii, daco-romani în conștiințè și slavoni în credințè, avem o limbè românè, dar nu avem un popor român, avem o țarè geograficè, un cadou istoric numit România, dar încè nu avem o conștiințè de țarè! Iar astèzi, nu facem decât sè sperèm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
au ajuns până la Elba, zice: «Am liberat pământurile noastre din Bielorusia și Ocraina, cele pe care trufașul Leah ni le răpise!» - Dar cu Basarabia? Ce-a zis de Basarabia? - Mai bine nu-ți spun - ce, n-avem noi, proștii noștri, daco-romani, să ne facem sânge rău și cu proștii-proștilor altor neamuri: Ucrainenii? - Atenție la ce spui: ești tu sigur că n-avem măcar un strop de sânge ucrainean? - Tocmai de-aceea și spun așa: Domnule: nu există proști mai proști decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
simte românește”»..); deci: vinovații! - pentru că, o dată, vorba tatei: „cunoscuseră”, mult Înainte, nenorocirea dinspre Răsărit, iar a doua oară: de-a dreptul periculoși: cum Îndrăznesc ei, niște... rusificați, să se ridice În două picioare, În mijlocul Bărăganului de patru labe neaoșe (acestea daco-romane!) și să strige că-i doare? - ce, parcă numai pe ei Îi doare lovitura de ciomag ori de gârbaci?, pe toți ne doare, dar nu mai facem atâta caz - apoi noi suntem Români, măi frate: rezistenți, nu există alt neam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dăm șahului un telefon - cu aviz - să-l rugăm să caute prin arhive... Dacă aflăm că suntem persani? - Mai bine scriem scrisori-persane, pentru viitorime, decât să telefonăm... Cine știe ce mai aflăm - și dacă ni se strică jucăria? Ce dracu: suntem noi daco-romani? Curați? Neaoși? Suntem! - Mie nu mi-ar strica nici o jucărie, zice tata. Să nu le fie cusupărare lui Traian-și-Decebal... - ... de-jos-și-de-pe-cal... - ... dar eu nu mă simt fruct al dragostei curate dintre doi bărbați. Sângele meu... dacoroman vine de la țânțarul de tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Caragiale, de nu la Sinaia? Mă rog, se putea și-n republica Ploieștilor, ori, și mai aprig, la Berlin, acolo unde ni s-a dăruit cea mai intensă jubilație epistolară a senectuții, cea mai ghidușă voluptate a îmbătrânirii din literele „daco-romane“. Dar Sinaia este un nod vital în codul hedonismului caragialian. Sinaia Peleșului, a lui Carmen Sylva, Alecsandri și Claymoor, Sinaia trenurilor de plăcere și a seratelor muzicale, a mamițelor, domnilor Goe și „drumului prăpăstios către strada Furnica“, dar în special
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
romanizare). În anul 271, administrația și armata romană s-au retras la linia Dunării din cauza năvălirii populațiilor migratoare. Populația va supraviețui tuturor valurilor migratoare, și peste aprox. 1000 de ani vor apărea primele formațiuni prestatale românești (vezi crezate și voievodate). daco-romani - populație dacică romanizată (vezi romanizare). Decebal, rege dac (87-106 d. Hr.) - a fortificat cetățile și a întărit armata în fața pericolului roman. A fost un mare general și a condus cele 2 războaie împotriva armatei romane condusă de împăratul Traian. S-
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Uniunea Europeană. dreptul de proprietate - dreptul unei persoane sau al unei instituții de a deține un bun în stăpânire și de a decide cu privire la bunul respectiv. Drobeta - așezare pe locul orașului actual Drobeta-Turnu Severin. A fost cucerită în timpului primului război daco-roman. Romanii au construit aici un puternic castru și podul peste Dunăre care, după cinci secole, încă mai putea fi văzut. Ecaterina Teodoroiu - vezi Teodoroiu Ecaterina. Elena Cuza (1829-1909) - născută Rosetti, soția lui Al. I. Cuza. A primit o educație înaltă
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
litoralului Pontului Euxin (vezi Pontul Euxin, marea colonizare greacă), întemeind cetăți pe litoral, dintre care cele mai importante au fost Histria, Tomis și Callatis (vezi Histria, Tomis, Callatis). Pe parcursul istoriei, grecii au stabilit relații de colaborare cu localnicii (geți/daci, daco-romani, iar mai târziu cu românii din Țările Române (vezi Țările Române). Influența lor a fost foarte mare, din punct de vedere economic, politic și cultural. Grigore Ureche (1590?-1647) - primul cronicar moldovean, fiu de boier cu studii în Polonia. A
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
cercetate până în 1972, în necropola de la Piatra Frecăței, reflectă atât persistența culturii și civilizației romane în această provincie de graniță a Imperiului și pătrunderea elementelor barbare în Imperiu. În epoca romano-bizantină, Dobrogea a exercitat o puternică influență culturală asupra populațiilor daco-romane, carpice și a triburilor în migrațiune (sarmați, goți etc.). 3.3. Inventarul mormintelor Tipul de mormânt cel mai frecvent folosit de romani a fost cel în grotă simplă, singurul adaos fiind țiglele așezate sub schelet, pe o latură a acestuia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ne mărturisește că în zona Buzăului existau comunități amestecate, creștini și păgâni, care locuiau în aceiași localitate. Necropolele birituale se mențin și la sfârșitul primului mileniu, când tendința de renunțare la incinerație este tot mai vizibilă. Caracterul latin al creștinismului daco-roman este vizibil chiar din terminologia de bază păstrată în limba română: biserică (basilica), a boteza (baptisare), creștin (christianus), cruce (crux), a cumineca sau a împărtăși (communicare), Dumnezeu (Domine Deo), Florii (Florilia), înger (angelus), Paște (Pascha), Rusalii (Rosalia), păgân (paganus), Sfânt
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Transilvania, cunoscute sub numele de Ipotești-Cândești și Bratei-Biharea. Cele trei culturi regionale, cu numeroase elemente de unitate, au format, potrivit unei sintagme, o adevărată „provincie culturală romano-bizantină”, cadru ideal pentru definitivarea etnogenezei românești. Ca o retrospecție istorică, toate elementele culturale daco-romane, apoi romanice, au contribuit decisiv la accelerarea procesului formării poporului român, al cărui apogeu cultural, în perioada secolelor VI-XI, a fost cultura Dridu. CAPITOLUL III SITUAȚIA ETNO - DEMOGRAFICĂ ȘI CULTURALĂ DIN BAZINUL BÂRLADULUI ÎN SECOLELE VI-VII Cercetarea arheologică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ocupată chiar de Podișul Central Moldovenesc. 1. AȘEZĂRI La finele culturii Sântana de Mureș, petrecut conform noilor teorii, emise de unii specialiști, la jumătatea secolului al V-lea, se constată apariția unui nou orizont cultural, bazat pe elemente de factură daco-romană și cunoscut ulterior sub denumirea convențională de Costișa - Botoșana - Hansca. De la început, autorii cercetărilor de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au considerat aceste descoperiri ceramice ca făcând parte dintr-o nouă etapă, în evoluția materială autohtonă, ulterioară culturii Sântana de Mureș, fapt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bratei și Bezid (Transilvania) sau la Dinogeția (Dobrogea). Tipul de locuință și cel de cuptor, găsite la Botoșana, s-au menținut în toate descoperirile specifice din țară; astfel, se poate afirma că autohtonii și-au păstrat structura veche, de tradiție daco-romană. În privința tipologiei ceramice aceasta reflectă reminiscențe daco-romane, prin menținerea unor forme mai vechi, precum vasul-borcan, cel mai răspândit recipient din spațiul românesc, cunoscut și păstrat ulterior, datorită evoluției sale, sub denumirea de oală. Spre deosebire de recipientul amintit, tipsia, prezentă în inventarele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dobrogea). Tipul de locuință și cel de cuptor, găsite la Botoșana, s-au menținut în toate descoperirile specifice din țară; astfel, se poate afirma că autohtonii și-au păstrat structura veche, de tradiție daco-romană. În privința tipologiei ceramice aceasta reflectă reminiscențe daco-romane, prin menținerea unor forme mai vechi, precum vasul-borcan, cel mai răspândit recipient din spațiul românesc, cunoscut și păstrat ulterior, datorită evoluției sale, sub denumirea de oală. Spre deosebire de recipientul amintit, tipsia, prezentă în inventarele siturilor, provoacă teorii diferite, îndeosebi legate de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
balanța se înclină spre mediul slav și să nu le folosim ca un criteriu cronologic sau etno-demografic. Prin corelarea condițiilor fizico-geografice cu densitatea siturilor arheologice (98), descoperite în bazinul bârlădean, a rezultat o continuitate de locuire autohtonă, în vechile vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor slave. Similar perioadelor anterioare, băștinașii au preferat să se concentreze pe zonele din preajma unor râuri (bazine hidrografice), în apropierea unor păduri, pe terenuri fertile, văi, în depresiuni, ce s-au constituit în microregiuni mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple cruci sau encolpioane/engolpioane). Moștenitori ai lumii daco-romane, autohtonii au fost receptivi și la elementele civilizației bizantine, de la care au preluat unele obiecte de port (fibule, catarame, mărgele), iar prin schimburilor comerciale s-au folosit de moneda măruntă, din bronz, care nu poate fi atribuită venirii slavilor, un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trăsături îi conferă un aspect grosier, așa cum se observă la exemplarele de la Negrești, Gura Idrici, Dodești - Vaslui și Oncești - Bacău (pl. XXVIII/1-5). Descrierea tipurilor de vase și a variantelor acestora (vasul borcan și tipsia) denotă păstrarea trăsăturilor de tradiție daco-romană și perpetuarea principalelor recipiente cunoscute din Antichitate. În privința categoriilor ceramice, se produce o disproporție, prin scăderea ceramicii lucrate la mână. În schimb, multe dintre vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative, de la ceramica făcută la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din inventarele siturilor arheologice a căpătat un aspect mai fin, deoarece era executată cu grijă, la mână și la roata de turație înceată (ultima dominând cantitativ și fiind întrebuințată aproape în toată perioada amintită), evoluând din formele vechi, de factură daco-romană. La capitolul viață spirituală, nu se remarcă imixtiuni alogene în credințele și practicile religioase autohtone, situație ce se oglindește și în cazul obiectelor izolate, care sunt produse local, nefiind de origine slavă sau aduse de membrii triburilor respective. În privința dinamicii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Trăsăturile comune privind dispunerea așezărilor, modul de construcție a locuințelor, cultura materială, sunt tot atâtea argumente care susțin cele menționate. De asemenea, pătrunderea alogenilor nu a determinat schimbarea modului de viață local și nici nu a înlăturat elementele de tradiție daco-romană, care s-au păstrat și s-au transmis generațiilor următoare. Între Bazinul Bârladului și restul spațiului Moldovei se observă numeroase asemănări și puține diferențe, raportul dintre cele două zone geografice fiind interpretat și ca o paralelă etno-demografică și culturală. Exceptând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]