392 matches
-
complexă. Dialectul meglenoroman se vorbește în Grecia (regiunea Meglen și orașele Salonic, Aridea, Axiupolis), Macedonia, Șerbia, Turcia și România. Număr de vorbitori în scădere dramatică, cca 5 mii, toți bilingvi, față de cca 25 mii acum cîteva decenii. Punte între dialectal dacoromân și cel aroman. Dialectul istroroman, dialect românesc pe cale de dispariție datorită presiunii limbăă sîrbo-croate. Cca 1500 vorbitori bilingvi față de 6 mii acum cateva decenii. Se vorbește în nord-vestul Croației (Peninsula Istria și provoncia Ćićarija). Dacoromâna are o configurație dialectala controversată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cotidiană, inclusiv ucraineni și găgăuzi rusofoni, ar fi de aproximativ 10-15%). Lingviștii serioși au fost unanimi de altfel în a susține unitatea limbii române, dincolo de fireasca sa diversitate sub forma graiurilor. Cele 3 (după alte păreri 5) graiuri ale dialectului dacoromân (muntenesc, moldovenesc, bănățean, crișean și maramureșean), nu coincid, de altfel, granițelor statale artificiale și bazate pe considerente politice și geografice în Evul Mediu (graiul moldovenesc se întinde și în nord-estul Transilvaniei și în nordestul Munteniei, precum și o parte a Dobrogei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și asupra unor astfel de publicații. Ele trebuie sprijinite, inclusiv material. Și ar mai trebui să convingem pe compatrioții noștri de pretutindeni că actuala cultură română nu este numai una de poeți, eventual de romancieri și, mai ales, de publiciști dacoromâni. Ea este mult mai bogată. Are chiar și... politologi, critici, teoreticieni, comparatiști etc. Sigur: sfera lor de acțiune este, inevitabil, mai restrânsă. Dar o cultură care s-ar reduce doar la plachete de poezii (și este inimaginabil cât de numeroase
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ale lui, aflate sub ocupație străină, populația românească fiind deznaționalizată, deportată sau exterminată. Prin emigrare, comunități importante de români au ajuns în S.U.A., Canada, Australia, în unele dintre țările Americii de Sud și dintre țările vest-europene. Limba română are patru dielecte: dialectul dacoromân, pe baza căruia s-a creat limba română literară și cu care se identifică însăși limba română în zonele menționate, dialectul aromân (sau macedoromân), dialectul meglenoromân și dialectul istroromân (acesta dispărut astăzi). Ultimele trei dialecte se vorbesc în sudul Dunării
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atinge parametrii de comparabilitate cu limbile romanice literare occidentale, prin eforul conștient și tenace al cîtorva generații de intelectuali din secolul al XIX-lea. Din punctul de vedere al bazei dialectale, la crearea limbii române literare a participat numai dialectul dacoromân, dar pe teritoriul lui, în epoca veche -secolele al XVI-lea al XVIII-lea-, au existat variante literare care apoi s-au unificat printr-o prevalare, sub unele aspecte, a elementelor din zona sudică a României. O particularitate a limbii române
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru calcule complicate și precise, pentru descoperirea de materiale și pentru valorificarea intensivă a resurselor. Transhumanța și alte mișcări ale populației românești au avut însă la nivelul limbii populare efectul benefic de a împiedica diferențierea pronunțată a graiurilor, încît dialectul dacoromân, deși ocupă o arie foarte extinsă, manifestă o unitate pronunțată în toată istoria lui. Aceasta a făcut ca, în ciuda firii lor predispuse la însingurare, românii să aibă conștiința unității lor, dar această unitate a putut deveni manifestarea voinței de a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
stat numai în epoca foarte recentă, prin urmarea modelului european, iar nu prin-tr-o inițiativă sugerată de unitatea lingvistică, încît gîndirea istorică și politică a românilor nu s-a ridicat la performanțele limbii lor. Această apropiere pronunțată dintre graiurile vorbite de dacoromâni, identificați deseori cu românii în general, a fost observată de mult timp și a contribuit la unitatea relativă a limbii române literare din epoca veche și, în unele cazuri, a dus la ideea că limba literară modernă s-ar putea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
imediata apropiere a corpului suferind al bătrânei, se uitau la noi cu interes, străduindu-se să înțeleagă ce spunem și ce facem, întrucât, trăind într-o comunitate preponderent macedoneană, ei foloseau în vorbirea curentă dialectul macedoromân, nestăpânind prea bine dialectul dacoromân. Văzându-ne pe noi în genunchi, cu ochii îndreptați spre mama, cu palmele împreunate în dreptul pieptului a rugăciune, nu le-a fost greu să înțeleagă ce facem. Și-atunci, dintr-un impuls interior, printr-o mișcare de mimetism religios, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
androide, hotărâtă să scurteze, fără discernământ, capetele tuturor: "De ce? De ce? De ce?..." Două familii sărmane, umile și nefericite își trăiau frica și disperarea în semiîntunericul unui bou-vagon păzit de militari înarmați cu pistoale-mitralieră, mergând spre împlinirea unui destin necunoscut și implacabil. Dacoromânii și macedoromânii de sub acoperișul acestui sinistru ghetou ambulant și-au întâlnit comuniunea și consangvinitatea la intersecția originii lor, din trunchiul puternic, generos și nepieritor al latinității. Eram uniți și solidari în suferința noastră comună, deoarece și unii și alții aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
complexe precum sanscrita în formule de o lapidaritate algebrică. Apropo de limbi, graiuri și dialecte: ele reprezintă familia rostirii omenești, cu o subordonare strictă între ele. Cei ce susțin existența unei limbi moldovenești ridică în grad un grai al dialectului dacoromân. Ignoranța e atât de evidentă încât niciodată susținătorii acestei inepții nu și-ar fi luat examenele la Simenschy. Când e vorba de politică însă prostia nu poate să mire. Theofil Simenschy dezvăluia cu atâta acuratețe legile limbii încât era suficient
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
A devenit, de asemenea, evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană" Maria Gimbutas, „Civilizație și cultură" DESCOPERIRI CARE ÎI REDUC LA TĂCERE PE OCCIDENTALI Și astăzi se discută în contradictoriu despre originea și civilizația dacoromânilor. Chiar de către istoricii și cercetătorii români. Originea pură a strămoșilor noștri este contestată. Însă, descoperirile arhelogice vin în ajutorul nostru. Paleontologii au stabilit că omul de Neanderthal a trăit în urmă cu 100.000 de ani, iar cel de la Creo-Magnon
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
înțelegerea importanței începuturilor culturii «vechii Europe», o cultură a unei societăți de agricultori. A devenit, de asemenea, evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană"Și astăzi se discută în contradictoriu despre originea și civilizația dacoromânilor. Chiar de către istoricii și cercetătorii români. Originea pură a strămoșilor noștri este contestată. Însă, descoperirile arhelogice vin în ajutorul nostru. Paleontologii au stabilit că omul de Neanderthal a trăit în urmă cu 100.000 de ani, iar cel de la Creo-Magnon
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]
-
care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;" Această lege a
LEGE nr. 176 din 6 iunie 2013 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252317_a_253646]
-
care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278758_a_280087]
-
ramură principală a adunării de graiuri din Ardeal folosit în regiunea istorică Maramureș, care a influențat și graiurile din regiunile învecinate. Graiurile maramureșene sunt graiurile din care este alcătuit subdialectul maramureșean, unul din cele 5 subdialecte de bază ale dialectului dacoromân: muntean, moldovean, bănățean, crișean și maramureșean. Subdialectul maramureșean se vorbește exclusiv în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău, Iza și Vișeu. aparține grupului relativ fragmentat de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
de a identifica anumite particularități pentru graiurile din Crișana și Maramureș. Emil Petroviciu, într-un studiu din 1954, emite ipoteza că aria maramureșeană ar putea reprezenta o zonă distinctă. Primul cercetător care a identificat ferm cinci graiuri ale teritoriului lexical dacoromân (printre care și pe cel maramureșean) a fost Sever Pop în 1950. Însă doar argumentele lui Romulus Tudoran (1956) și Ștefan Giosu (1963) au fost de natură să câștige adeziunea lingviștilor români. Clasificările curente, datorate lui Romulus Todoran, Ion Coteanu
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
a înlocui termenul "Popular Antiquities", utilizat până atunci. La 22 august 1846, el scria în revista Athenaeum: ul românesc reprezintă totalitatea creațiilor culturii spirituale românești. Sintagma se referă la producțiile etniilor vorbitoare de limba română în toate dialectele ei (majoritar dacoromân, dar și aromân, meglenoromân și istroromân), semnalate în interiorul granițelor românești. Urmărind firul istoriei, folclorul Românilor include și creațiile atribuite etniilor premergătoare populației românești (traco-daci și presupușii proto-români, în situația în care nu există izvoare istorice care să ateste o populație
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: "Carte de cântece" (1571-1575
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
prin ale istoricilor Cassiodor și Iordanes, confuzia a cunoscut o răspândire largă. Lucrarea lui Iordanes intitulată "Getica" era consacrată istoriei goților, dar include capitole din istoria geto-dacilor. Toate aceste confuzii, voite sau întâmplătoare, reduc credibilitatea unor „regate germanice” în spațiul dacoromân după 275 (d.Hr.). O altă lucrare importantă, în care se face confuzia geto-daci → goți, este a lui Heinrich Pantaleonis, cu titlul "Cartea eroilor națiunii germane", în care regii daci sunt prezentați ca fiind regi goți. În secolul al XVIII
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Istroromâna este, după unii lingviști, o limbă distinctă aparținând subgrupului de est al limbilor romanice, vorbită de istroromâni. Alți lingviști consideră însă că acest idiom este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel dacoromân, cel aromân și cel meglenoromân. Radu Flora are o opinie aparte față de cele două grupuri, afirmând că instroromâna este un grup de graiuri ale dialectului dacoromân. În prezent istroromâna mai este vorbită în opt sate din nord-estul peninsulei Istria, în
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
consideră însă că acest idiom este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel dacoromân, cel aromân și cel meglenoromân. Radu Flora are o opinie aparte față de cele două grupuri, afirmând că instroromâna este un grup de graiuri ale dialectului dacoromân. În prezent istroromâna mai este vorbită în opt sate din nord-estul peninsulei Istria, în partea de nord a Mării Adriatice, în Croația. Acestea sunt Jeiăn (în transcrierea istroromânei de către August Kovačec Žei̯ân, în croată Žejane), la nord-est de
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
în graiul moților. Această teorie este îmbrățișată și de alți cercetători. De altă părere este Sextil Pușcariu, care afirmă originea sud-dunăreană a istroromânilor, plasând locul desprinderii lor de ceilalți români în Serbia actuală, dar admițând că erau în contact cu dacoromânii din vest. El consideră că separarea s-a petrecut în secolul al XIII-lea. Cu deosebiri în privința locului exact, teoria lui Pușcariu este adoptată și ea de mai mulți cercetători. În afară de aceste două teorii mai există și una intermediară, cea
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]