1,380 matches
-
constatat și în analiza preistoriei și istoriei poporului lui Dumnezeu; în plus, pare imposibilă problema datării și evaluării celorlalte izvoare, precum unele fragmente profetice, Psalmii și textele sapiențiale, în jurul cărora, deși există un consens de principiu (cu unele excepții) asupra datării postexilice, dezbaterea este departe de a ajunge la concluzii irevocabile. c) Constatăm foarte des deosebiri importante între conținutul, restrâns, databil înainte de exil și masa mare a izvoarelor mai recente, ceea ce dovedește că, în Israel, cultul nu a fost dintotdeauna la
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
suprimarea sanctuarelor locale, totul este centralizat la Ierusalim; și în cazul samaritenilor se poate constata un proces asemănător. În orice caz, Paștele, unit inseparabil de sărbătoarea Azimelor, continuă să-și păstreze caracterul eminamente familial. 10.3. Calendarul Mai rămâne problema datării și a calendarului. Am văzut că Paștele se celebra în noaptea (probabil cu lună plină) zilei de 15 nîsăn (vechiul ’ ăbîb), considerând că ziua începea pentru evrei din seara precedentă (pentru noi noaptea dintre 14 și 15 a lunii), fiind
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
găsim interesant un fragment din papirusul numit „pascal” din Elefantina (Cowley 1923, Nr. 21, p. 60), datat în anul al cincilea al domniei lui Darius II, regele Persiei, adică anul 419 î.C. Între altele, importanța sa rezidă în chiar datarea sa precisă, atestându-ne practica de atunci, de la sfârșitul secolului al V-lea, a acestor sărbători, în vreme ce datarea altor fragmente, oricât s-ar discuta, va fi mereu problematică și aproximativă. Din păcate textul are lacune considerabile ce pot fi restaurate
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
anul al cincilea al domniei lui Darius II, regele Persiei, adică anul 419 î.C. Între altele, importanța sa rezidă în chiar datarea sa precisă, atestându-ne practica de atunci, de la sfârșitul secolului al V-lea, a acestor sărbători, în vreme ce datarea altor fragmente, oricât s-ar discuta, va fi mereu problematică și aproximativă. Din păcate textul are lacune considerabile ce pot fi restaurate în parte cu ajutorul multelor paralelisme și repetiții. Din fericire cea mai mare parte a datelor și a celorlalte
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
probabil la sfârșitul său. Deci, pe bună dreptate, aceste două sărbători pot fi așezate în contextul marilor sărbători de toamnă. b) Izvoarele biblice concordă asupra faptului că sărbătoarea recoltei dura o săptămână (Dt 16,15; Lev 23,14). Dar în ceea ce privește datarea exactă ne confruntăm, ca și în alte cazuri deja examinate (cf. 10.2.c), cu importante și uneori insurmontabile dificultăți. Dacă plecăm de la premisa că, din rațiuni evidente, o festivitate agricolă nu poate avea o dată fixă datorită caracterului său mai
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
calendarul lunar oficial fixându-i-se data în noaptea cu lună plină care urmează după exact șase săptămâni de la celebrarea Paștelui și a Azimelor. Unicul contra-argument al acestei explicații este discreția izvoarelor. c) Iată însă ceea deducem din izvoare: imprecizia datării sărbătorii se datorează, în mare parte, tocmai caracterului său agricol care trebuia să permită o anumită flexibilitate în stabilirea cronologiei. În Ex 34,22 data este stabilită „la întorsul anului”, în ebraică tĕqûfat haššănăh (rădăcina năqaf „a întoarce”), adică la
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ca sărbătoare principală. Originea sa trebuie căutată în „diaspora” iudaică orientală; în iudaismul palestinian este atestată începând cu prima jumătate a secolului al II-lea î.C. (2Mac 15,36 menționează „ziua numită a lui Mardoheu”); totuși e plauzibilă o datare mai veche și în Occident; la evreii orientali se ajunge la datarea în secolul al IV-lea î.C. Sărbătoarea nu are o importanță deosebită în Mișna, deși afirmă că era celebrată în mod regulat; același lucru îl atestă și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
iudaismul palestinian este atestată începând cu prima jumătate a secolului al II-lea î.C. (2Mac 15,36 menționează „ziua numită a lui Mardoheu”); totuși e plauzibilă o datare mai veche și în Occident; la evreii orientali se ajunge la datarea în secolul al IV-lea î.C. Sărbătoarea nu are o importanță deosebită în Mișna, deși afirmă că era celebrată în mod regulat; același lucru îl atestă și tratatul Mĕgillăh dedicat Cărții Esterei. d) Est 9,17 ș.u. ne
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
că ritualul ar proveni în întregime din acestea (nu întâmplător, conform 1Reg 8,1 ș.u., templul lui Solomon a fost inaugurat la începutul toamnei; cf. 6.2.b). În rest, conține unele elemente care ne permit să afirmăm că datare sa este probabil mai veche (cf. Ps 30; Ag 2,15-18; Zah 7,1-8; și după unii, Ier 36,9 care menționează că este celebrată în luna a noua și este însoțită de un post). Există indicii ale celebrării sale
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
textul este deteriorat și unii comentatori îl citesc mašḥît, „exterminator” (cf. Is 66,22 ș.u.). În Ez 45,17 „principele” trebuie să ofere în această zi un sacrificiu special (cf. Is 46,3). c) În stadiul actual al cercetărilor, datarea acestor texte, Dtr și profetice, pe care tradiția biblică le prezintă ca anterioare lui Ezechiel, este ipotetică, astfel că singurul punct de plecare relativ sigur îl constituie cele două texte citate din Ezechiel. Le vom analiza mai întâi pe primele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
2,11-14 Paul scrie că l-a dojenit pe Petru pentru că, după ce a mâncat cu păgânii, apoi s-a ferit și a stat deoparte. Un alt precept, care deosebește ebraismul, interzicea consumul de lactate împreună cu orice fel de carne. Chiar dacă datarea sa nu este sigură, e vorba de o interzicere relativ recentă în comparație cu celelalte. Are la bază porunca biblică din Ex 34,26 și Dt 12,21: „Nu vei găti iedul în laptele mamei sale”, probabil o uzanță atestată în Ugarit
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
interpretare, datorate stării fragmentare a documentului, complexității limbii sau ambelor motive. Chestiunea că publicarea anumitor texte ar putea deranja credința creștină este o prostie, susținută în speranța de a vinde lucrările despre acest subiect; același lucru este valabil și pentru datarea textelor în perioada originilor creștine, toate probele (caligrafice, materiale, carbon radioactiv C-14) contrazicând această părere. 17.3. Samaritenii În iudaismul mijlociu coexistau și alte grupuri, între care primul era constituit de samariteni (Crown 1989); aceștia au supraviețuit până astăzi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de Artă al României - București Nr. inventar: 15925/B280 Tip: Sacos Autor: Anonim Scoală: Atelier din Moldova Material: broderie cu fir din argint; argint aurit și mătase colorată și perle pe suport din catifea Tehnică: brodare Dimensiuni: h = 129 cm Datare: 1637 1638 Ordin de clasare: 2821 din 10.10.2003 Tezaur 53 Sacosul Sfântului Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei ce a fost donat în anul 1638 de către sfânt împreună cu o bederniță. Acest sacos se păstrează astăzi la Muzeul Național de Artă
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
la dispoziție, deși numeroase, sunt sporadice și lipsite de continuitate în timp, astfel încât, pe baza lor, se poate cu greu obține o desfășurare cronologică precisă a concepțiilor religioase și a practicilor de cult. La aceasta se adaugă multe controverse cu privire la datarea textelor biblice; adesea specialiștii avansând propuneri ireconciliabile între ele, cu largi oscilații în datarea textelor biblice. După părerea mea, fără să privilegiez schema povestirilor biblice - după cum, de exemplu, se întâmplă în Albertz (2005) - toate aceste dificultăți de ordin istoric fac
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
baza lor, se poate cu greu obține o desfășurare cronologică precisă a concepțiilor religioase și a practicilor de cult. La aceasta se adaugă multe controverse cu privire la datarea textelor biblice; adesea specialiștii avansând propuneri ireconciliabile între ele, cu largi oscilații în datarea textelor biblice. După părerea mea, fără să privilegiez schema povestirilor biblice - după cum, de exemplu, se întâmplă în Albertz (2005) - toate aceste dificultăți de ordin istoric fac aproape imposibilă tratarea religiei lui Israel și Iuda în epoca monarhică într-o ordine
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de temple și palate, organizator al cultului și al statului. Până acum câțiva ani măreția domniei sale părea confirmată de descoperirea porților de intrare și a palatelor unor orașe imponente precum Hazor, Ghezer și Meghido. Recent însă, pe baza unei noi datări a ceramicii, aceste edificii au fost datate în secolul al IX-lea î.C. (Finkelstein, Silberman, 2002, pp. 195-203), punând astfel capăt oricărei certitudini cu privire la măreția regatului lui Solomon. La moartea lui Solomon, „separarea” regatului unit în două părți, Israelul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
loc în secolul al XII-lea î.C. în toate zonele coastei mediteraneene orientale. Autorii care susțin ipoteza provenienței meridionale a cultului lui Yhwh sunt înclinați să considere antice mai sus-menționatele texte biblice, dar, recent, alți comentatori s-au opus datării antice a acestor texte. Cea mai veche mărturie arheologică indubitabilă a cultului israelit al lui Yhwh este inscripția de pe stela regelui moabit Meșa (secolul al IX-lea î.C.). În această inscripție regele Meșa amintește la început dominația lui Israel
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fost scos la iveală în apropiere de fortăreața Arad, în Negheb. E un templu în care se pot identifica mai multe faze de dezvoltare, utilizat pe durata mai multor secole (circa secolele al IX-lea - al VII-lea î.C.). Datarea fazelor arheologice prezintă anumite incertitudini (Herzog, 2001), astfel că este dificil să urmărim cu siguranță cronologia diferitelor distrugeri și reconstruiri ale templului. În orice caz, structura templului a rămas substanțial aceeași, fiind formată dintr-o încăpere dezvoltată pe lățime, cu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
presupusa carte „găsită” în timpul lui Iosia. Întorcându-ne la Dt 12 care conține porunca centralizării cultului, el pare să fi suferit o serie de reelaborări ulterioare care, după unele studii exegetice moderne, ar fi fost terminate doar în epoca persană. Datare târzie a Dt 12,2-7 e confirmată de faptul că teologia sanctuarului unic, și în consecință suprimarea tuturor sanctuarelor cu excepția celui din Ierusalim, exprimă ideologia religioasă „separatistă”, asemănătoare celei din Cărțile lui Esdra și Nehemia, unde cei reîntorși din exilul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
însă, unii savanți au criticat ipoteza menționată anterior susținând că porunca împotriva reprezentării divinității ar fi o inovație religioasă ce datează după epoca regală (Uehlinger, 1995; Niehr, 2003). Această reorientare modernă a studiilor a început, fie datorită recentei revizuiri a datării textelor biblice, fie din reanalizarea unor texte biblice inserate într-un context arheologic mai precis. Cât privește textele biblice, tendința actuală de a data redactarea finală a Pentateuhului în epoca postexilică face dificilă susținerea tezei aniconismului originar în epoca nomadă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cea a lui Aelred Codi (1969) sau ale altora înainte de el, nu ar mai putea fi redactate astăzi, fie datorită creditului istoric excesiv acordat de aceste opere povestirii biblice, fie datorită imposibilității actuale de a ajunge la un consens cu privire la datarea textelor biblice. În orice caz, înainte de a recunoaște neputința de a aduna destule informații despre cultul practicat în Israel și Iuda în perioada preexilică, voi căuta să prezint câteva date ce pot fi considerate realiste despre vechile lor practici de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Hinom, găsite în repositorium-ul unui mormânt mare demonstrează că această formulă de binecuvântare era probabil întrebuințată ca amuletă cu rol de ocrotire și urare, nu numai în viață, ci și după moarte (asupra funcțiunilor amuletelor cf. Cap. 5, pp. 92-94). Datarea acestor două lame de argint este controversată, fiind datate de unii în secolul al VII-lea î.C. (Gabriel Barkay), de alții în secolul al VI-lea (Ada Yardeni), iar de alții la începutul epocii persane (Angelika Berlejung) sau chiar
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
În același timp, tocmai în această perioadă, aproape ca o compensare față de eliminarea tuturor divinităților mai mici care formau consiliul de curte al lui Yhwh, s-a dezvoltat tendința construirii unei angelologii și demonologii complexe. Un indiciu cu privire la o posibilă datare cronologică a genezei acestei tendințe religioase ne este furnizată de apariția tradițiilor iudaice cu privire la personajul Enoh, în care putem găsi reflecții abundente despre îngeri și puteri supraomenești: dacă forma finală a Cărții veghetorilor (1Enoh 1-36) și a Cărții Astronomiei (1Enoh
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante rezultate ale acestor ani de investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incintă romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romană timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
deși nu s-au putut încheia atunci, au identificat o parte dintr-un baptisteriu cruciform (adâncime 0,50 m) al unei bazilici creștine fără criptă. Descoperirea altor numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.), toate ornamentate cu semnul crucii, determină datarea acestora după începutul secolului IV. La aproximativ 1 km nord de Axiopolis, pe un platou înalt de pe malul drept al Dunării, în dreptul insulei Hinog, cu prilejul efectuării unor lucrări agricole, s-a descoperit un cavou funerar. Săpăturile întreprinse de arheologii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]