2,277 matches
-
stat, n-a mai voit să bată.Dar a murit cu sufletu-mpăcatCă pe Iisus se duce să Il vadă.Trupu-a rămas pe mal langă izvorși-au pus pe pleoapa de sicriu țărânăși pod i-au pus, și podului zăvorSă se-mplinească datina străbună. Crini albi i-am pus peste mormântCa voal de nuntă mamei să îi țeasăSă meargă mama la ospățul sfântSă-I fie lui Iisus mireasă.Pe vale cresc păduri de spiceși vinul nou se pritrocește-n viiVin îngerii din ceruri s-
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
ucrainean sau de altă etnie - îmbracă veșmântul sfințeniei spre a fi părtaș la marea bucurie a Învierii. Or, aici, în provincia istorică, arhetipul sărbătorii pascale este reactualizat și individualizat, păstrat cu sacralitate, dovadă a unei trăiri fidele a tradițiilor și datinilor străbune. La o sinceră reculegere, la o cuminicare sufletească cu divinitatea, ne-am reunit în oaza credinței, în Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, la Consulatul General al României la Cernăuți, gazdă a 3 expoziții pascale. Mai bine zis, ne-a
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
în tradițiile din Bucovina, referiri sensibilizate de dna Eleonora Moldovan. O impresionabilă expoziție de obiecte de cult pascale ce constituie adevărate opere de artă - ouă încondeiate, diverse cruciulițe, costume populare românești și ucrainene, brodate cu mărgele etc. - ce țin de datinile pregătirii creștinilor din nordul Bucovinei de Duminica Învierii, cu tematica „Tradiții și obiceiuri de Paști”, a fost vernisată de colaboratorii Muzeului Regional de Arhitectură Populară din Cernăuți, organizată de directorul Oleg Kuciurean și muzeograful Valentina Bordian, care sunt plăcut impresionați
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
fiecare an trimitea solii pe pământ să vadă dacă ei le mai încondeiază, iar dacă nu, să iasă și să-i ducă la pierzanie, a concluzionat că răul nu va ieși la suprafață atâta timp, cât ne păstrăm tradițiile și datinile. Cu expoziția de ouă încondeiate, incrustare în lemn, cu care a participat și la Festivalul Ouălor Încondeiate de la Ciocănești, a fost prezent meșterului popular ucrainean Vasyl Lyhovolea din Șepit, raionul Vyjnyța. Părintele protopop Ion Gorda, cu melodioasa-i voce, prin
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul. Marele Mucenic
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul. Marele Mucenic, venerat în ziua de prăznuire În țara noastră, Sfântul Gheorghe este venerat în ziua de prăznuire ca patron spiritual al Forțelor Terestre Române . În istoria creștinătății este menționat faptul că Marele
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Sfântului Mucenic Gheorghe a fost pictată pe steagul Moldovei Medievale, pe care domnitorul Ștefan cel Mare l-a dăruit Mânăstirii Zografu de la Muntele Athos, ctitoria sa. Pe acest steag se află și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe. Datini care cheamă ursitul pentru fetele de măritat În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în această zi, fetele mai obișnuiau să
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
în legătură cu fenomenele naturii erau și sărbătorile de iarnă ale românilor, ca Saturnaliile (sărbătoarea lui Saturn) și Juvenaliile (sărbătoarea tinerilor sau a copiilor), care cădeau cam în același timp. De aceste sărbători ale strămoșilor noștri români erau legate o mulțime de datini și obiceiuri vechi, pe care poporul nostru le păstrează până azi, dar le-a pus în legătură cu Nașterea Domnului și le-a împrumutat sens și caracter creștin, ca de exemplu: colindele, sorcovă, plugușorul ș.a., la care cu timpul s-au adăugat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
dorința unora de a profita de pe urma lui, respectiv animozități, acolo unde prejudecățile și autoritățile locale se tem de orice schimbare, fie ea chiar și în bine. Autorul, în același timp și personaj principal, dă dovadă de curaj atunci când se aliniază datinilor locale, adoptând inclusiv portul popular, nu din dorința de a se deghiza, ci pur și simplu pentru că recunoaște că acela este modul ideal de a te îmbrăca în climatul și condițiile de viață de la fața locului (nu degeaba costumul cu
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
pânză, cos cămăși, fac cergi și țoluri. Lemnul este cioplit cu migală și pricepere, iar copiii deprind devreme acest meșteșug. La festival se învață și cum se cos costumele populare, cum se pictează icoane pe sticlă, cum se gătește după datina străbună. Cam tot ce ai învățat sau ai fi vrut să înveți de la bunici. Atelierul de olărit este găzduit de un meșter din Săcel, unul dintre ultimii artizani din Maramureș care folosește o tehnică de pe vremea dacilor. Programul Festivalului de
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
său religios și artistic, poemele sunt mărturii creștine ale omului devotat Creatorului, tulburătoare experiențe mistice pe care autorul le împărtășește semenilor. Scrise în vers orchestrat amplu, poemele sunt adevărate fresce ale vieții religioase din zona Ardealului, oglindind totodată tradițiile și datinile care se mai păstrează la sat. Jianu Liviu Florian - poet de fibră religioasă își aduce darul său liric în această Antologie, exprimându-și simțămintele în sintagme interesante, alese cu grijă, care-i reflectă reverența adusă Creatorului. Autorul are și o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
și creștinească smerenie. Pentru istoria noastră - durată din lupte fără răgaz împotriva asupritorilor, din munca nepregetată pentru valorificarea bogățiilor pământului, s-au dăruit cu aurul din adâncimi, pentru rodirea ogoarelor și pășunilor, pentru păstrarea cu sfințenie a credinței străbune, a datinilor, a identității naționale, mereu amenințate de veneticii năvălitori - peste toate s-a așternut uitarea, nepăsarea sau reaua voință, pentru a nu rămâne în continuare pe lista localităților cu trecut istoric. Orașul Zlatna în decursul timpului, până la evenimentele din decembrie, a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
sutimi de ani - scrie Mihail Kogălniceanu - în prima frază a introducției la Arhiva Românească (1841) - de când Opitz în versurile sale, vechi de formă, dar nouă de idei, cântă numele românilor și pentru exemplificare citează secvențe privitoare la limba română, la datinile românești și la înfățișarea fizică a celor mai vechi locuitori ai tărâmurilor scăldate de apele Ampoiului.” Martin Opitz, părintele literaturii germane, care, zăbovind doi ani - 1621-1622 în Alba Iulia, la curtea prințului transilvan, Gabor Bethlem, ca profesor de interpretare a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
Ana ,,Alexiada’’,Fontes Historiae Daco-Romanae, vol. ÎI C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’ 8 Diaconu,P,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3,1970 9 Iorga, N.,,,Poporul românesc și marea’’,conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938 10,,Orașul medieval în spațiul românesc extracarpatic (secolele X-XIV). O încercare de tipologizare a procesului genezei urbane’’, ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013 11 Popescu-Spineni, N. ,România în izvoarele geografice și cartografice,Editura Științifică și
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
la două județe din Muntenia. Simeon Florea Marian ține să precizeze la început că Dragobetele era denumirea populară a sărbătorii creștin-ortodoxe de la 24 februarie „Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul”. Este însă suficient să citim mai departe care erau credințele și datinile populare de Dragobete, ca să ne dăm seama imediat că nu exista în realitate nicio legătură între sărbătoarea populară și sărbătoarea religioasă și că singurul element comun este doar data de 24 februarie. Dragobetele era deci o sărbătoare nelegată de biserică
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
ziua sau în zilele respective. În cazul de față, care este cel al unei civilizații tradiționale, ținerea sărbătorii era menită să producă efecte pe toată durata ciclului anual; iar eficacitatea ei era condiționată de respectarea riguroasă a unor reguli prescrise („datinile”); astfel, ceea ce trebuie făcut pe parcursul sărbătorii are caracterul unui ritual, trebuie îndeplinit cu strictețe pentru a produce efectele dorite; iar aceste efecte benefice urmează să se producă în planul erotic. Suntem deci în fața unui punct de vedere tradițional, în fața unei
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
cu strictețe pentru a produce efectele dorite; iar aceste efecte benefice urmează să se producă în planul erotic. Suntem deci în fața unui punct de vedere tradițional, în fața unei sărbători tradiționale, în care acțiunile celor care „țin” sărbătoarea sunt prescrise de „datini”, au caracter ritual și sunt obligatorii pentru a se obține efectele benefice. Să vedem, așadar, în ce constau aceste acțiuni rituale. Astfel, așa cum arată Simeon Florea Marian, „a face Dragobetele” însemna în principal ca fetele și băieții să fie în
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
a ritualurilor „taumaturge”, dintre care le putem aminti pe cele săvârșite de „călușari”, care se bucură de o mare popularitate în zona menționată. De asemenea, Simeon Florea Marian menționează că în comuna Roșia din jud. Gorj exista în trecut o datină de Dragobete, pe cale să se stingă la momentul când făcea relatările (1899), care consta în aceea că în ziua de 24 februarie feciorii și fetele „se îmbrățoșau și, sărutându-se, se încredințau că nu vor căuta a se supăra prin
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
martie, care constau în a aduna o anumită apă și a se spăla cu ea (o singură dată sau periodic pe parcursul anului), rostind, uneori, anumite „descântece”. Astfel Simeon Florea Marian arată că „în prima zi a lunii lui mărțișor este datină în cele mai multe părți locuite de români ca fetele cele mari să strângă apă de neauă (omăt, zăpadă) și cu apă de aceasta să se spele apoi peste tot anul, anume ca să se facă frumoase și drăgăstoase”. Potrivit unor date culese
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
se facă frumoase și drăgăstoase”. Potrivit unor date culese de Iosif Vulcan (expuse în articolul „Neaua de mărțișor”), fetele credeau că „neaua de mărțișor (...) este născută din surâsul zânelor” și „aduce pe pământ frumusețea lor”. Simeon Florea Marian menționează și „datina de a se face dragobete de dragoste”, care este tot un ritual benefic în planul iubirii, înfăptuit în felul următor: fetele mari căutau prin pădure floare de fragi și se spălau cu apa de pe ea rostind descântecul: „Floare de fragă
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
zona carpato-danubiano-pontică sub numele de Dacia, „ne apare în legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în folclor (în legendele, cântecele, colindele, credințele și datinile populare) „Dacia Augusta” din tradiția dacică, „Principiul feminin”, „divinitatea feminină” care se regăsește sub diverse nume în toate tradițiile în formă mitologică cunoscute. Întâlnim urmele acestui cult preistoric al „Mamei Mari” în aproape toate regiunile muntoase ale țării; de exemplu
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
concluzia că Dragobete este unul din numele sub care s-a păstrat în memoria populară dacicul „zeu al iubirii”, „divinitatea iubirii” din tradițiile de formă mitologică ale antichității, cu rădăcini în preistorie. Probabil, îl întâlnim în folclor, în credințele și datinile populare, sub nume diferite, de la o regiune la alta. Spre exemplu, în ceea ce poporul numește „Zburătorul”, acest „mit” fiind scos la lumină de Eminescu prin versuri superbe: „Au mai știu povestitorii/ Ce sunt, oare, zburătorii?/ Vin din rumenirea serii/ Și
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
pe care poporul o perpetua în mod pasiv, având rolul unei „memorii colective”. În acest punct și în încheiere, trebuie evidențiate o serie de observații ale lui Simeon Florea Marian, privind forța cu care poporul român ținea la credințele și datinile moștenite dintr-un trecut greu de delimitat cronologic (poate tangent cu preistoria). Astfel, vorbind despre obiceiul de Dragobete din ziua de 24 februarie, scriitorul punctează următoarele: „Dacă în aparență acest obicei nu are nicio însemnătate, în fapt însă poporul ține
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
dovleacul? - făcu uimit Iovănuț. — Dovleacul va desăvârși lucrarea - spuse Metodiu, scoțându-și botinele prăfuite din picioare. Dacă mănânci dovleac seara, rar, foarte rar reziști ispitelor. Episodul 154 îN SALA DE MESE A SIGNOREI Rămași singuri, Metodiu și Iovănuț începură, după datină, să se spele. Rând pe rând, sub frecușul energic al harnicelor mâini monahale cădeau de pe trupurile lor în apa tot mai tulbure din încăpătorul lavabou prafurile roșcate ale Pocuției, cele aspre din Țara Leșească, vântoasele ce se ridică și orbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
seama în ce măsură nu merg prea departe cu nevrednica mea curiozitate. — Nu mergi! - răspunse turcul. întreabă-mă. — Toate cele șapte neveste pe care le-ați avut erau turcoaice? - întrebă Metodiu. — Nu erau - oftă turcul - trebuie să recunosc că nu erau, deși datina străbună asta ne cere și uneori când le adunam seara pe toate să mai stăm de vorbă, mi se făcea nițel rușine văzând că bătătura mea ajunsese ca turnul Babel, strigau după catâri și după tata în patru limbi. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]