2,290 matches
-
la casa lui. De la 12 ani încep să se prăsească. De aia te-au dat să fim împreună! - Sunt a ta și rămân a ta pe vecie. Jur în fața icoanei că o să cred în Isus Cristos, că o să țin toate datinile și obiceiurile creștine, că, dacă vom scăpa de aici o să merg și la Biserica Ortodoxă. Dar mă lași să trec și pe la Sinagogă? - Da! și poți să te rogi și în credința ta, în care ai fost crescută. - Învață-mă
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > DARUL DE CRĂCIUN (2) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Au fost primiți cu multă prietenie și, după salutul creștin, potrivit datinei, s-au îmbrățișat călduros și s-au sărutat pe obraji. Eugen nu știa ce să creadă. De câțiva ani nu-l mai văzuse pe tatăl sau atât de prietenos cu cineva! Mai apoi întâlnirile se succedau în nota obișnuită. Sosirea
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419114120.html [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
de anatemă contra ilustrului Ioan Vodă Cuza, pentru secularizarea averilor. Ei, domesticii de aici, îndobitociții în cele slugarnice, au făcut toate aceste nevolnicii. Râd de noi și cei din Zimbawe..” Mircea Chelaru mai vorbește de: steag, cântec, port, limbă și datină, ca elemente ce nu ar trebui niciodată negociate. Ca apoi să “tragă concluzii restrânse, pentru ceea ce urmează”, într-un “Epilog”, deloc liniștitor: “tinerii fac recurs la istorie și se trezesc furați de propriul viitor”, “maturii sunt sufocați de insecuritatea zilei
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
folclorist) care spune că până Poetului Victor Burde este „adânc muiata în simțăminte și trăiri lăuntrice dintre cele mai profunde, iubirea, sub diversele ei ipostaze: iubirea-iubire, iubirea de mama, iubirea de neam, iubirea de toate ale lui - cântec, port și datini, de Dumnezeire și de întreaga să creatură, ocupând locul principal în temele abordate. Și alături ei, toamna, toamna vieții, cu întregul alai de sentimente pe care ea îl generează.” Distinși și merituoși confrați ce au avut onoarea de a scrie
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1399450711.html [Corola-blog/BlogPost/350666_a_351995]
-
depărtare-albastră, pe fruntea munților beteagă, cununi de cetini plâng în glastră. Coboară soarele-n chindie, uscând de lacrimi o păgână, nemuritoarea noastră glie, răcnește crunt pe sub țărână. Se scurg izvoarele de patimi, sărută ciob de pribegie, sub tricolor păzim azi datini, căci ce-i român,e pe vecie! Cutez să-ți scriu pe-o rană dacă, iubirea ce ți-o port din pântec, de m-oi întoarce-acasă maică, voi scrie dorul meu pe-un cântec. Un curcubeu îmi poartă gândul, strivind
CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1457775412.html [Corola-blog/BlogPost/352660_a_353989]
-
străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini străbune Strânge-ți fiii de prin lume, Hai, veniți cu toți acasă La baștina cea frumoasă, Nu mai găsiți pe pământ Sat mai frumos și mai sfânt. Și căsuța părintească Cu dor o să vă-ntâlnească. Referință Bibliografică: Satul meu / Iacob
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1492781973.html [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
fi Moș Crăciun!’’ continuă și în acest an. Vizitatorii pot dona jucării și cărți, care vor ajunge la copiii nevoiași, în speranța ca sărbătorile acestora vor deveni mai frumoase. Spectacole Pe parcursul evenimentului vor avea loc spectacole susținute de ansambluri de datini și obiceiuri din diferite zone ale țării, grupuri de copii, grupuri de colindători, cântăreți de muzică populară, artiști consacrați, trupe cunoscute și coruri celebre: Dinu Iancu Sălăjanu, Maria Dragomiroiu, Ovidiu Komornik, Cornelia și Lupu Rednic, Nicolae Voiculeț, Ducu Bertzi, Elena
De 1 decembrie, Primăria Capitalei dă startul sărbătorilor de iarnă! by http://www.zilesinopti.ro/articole/14195/de-1-decembrie-primaria-capitalei-da-startul-sarbatorilor-de-iarna [Corola-blog/BlogPost/96797_a_98089]
-
Bucură-te, Pană smulsă Îngerului din subsoară, Bucură-te, Miresmare de-ntâlnirea tăinuită, Bucură-te, Luptă dreaptă cu Arhanghelul plinită, Bucură-te, A fi pocalul plin cu tainică lumină, Bucură-te, Fluviu sacru, roditor de apă lină. Bucură-te, Vestitorul datinei reînnoite, Bucură-te, Iubitorul zărilor nemărginite, Bucură-te, Doinitorul satului foșnind de frunze, Bucură-te, Adoratorul fecioriei glicofiluze, Bucură-te, Sol din ceruri pajiștilor înflorite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite. VI Născutul cu căiță, insemn prevestitor, Ursit a-ți duce
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sabina_maduta_1402414017.html [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
pe cel iubit era semn bun că se puteau căsători. Dincolo de aspectul lor, mai mult sau mai puțin credibil, în contextul modernității noastre, aceste credințe reprezintă o importantă dovadă de continuitate a elementului dacic, un document istoric excepțional în domeniul datinilor și credințelor populare, pentru că vorbesc despre cum au gândit și trăit moșii și strămoșii noștri. Dragobete, tinerețea veșnică Apoi, a urmat o perioadă în care Dragobetele a fost asemuit cu un tânăr voinic, chipeș, înalt, care în fiecare toamnă cădea
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/De_dragobete_iubeste_romane_stefan_popa_1392374142.html [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
Ești un tărâm binecuvântat de Dumnezeu, dar și de martirii tăi. Iartă-ne Doamne și tu Românie! Dezamăgiți și intimidați de dușmanii tăi, ai noștri de altfel (din exterior și interior) Ne-am cam pierdut reperele și ne-am lăsat datinile și obiceiurile. Strălucește tu Românie! Sclipește tu! Bucură-te, tu Românie! Ai cu ce și cu cine... La mulți ani soră și frate român! Profesorul Constantin Simion a spus: Atunci cănd rostim Bucovina „colț de rai, ne vine in minte
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
extrem de importante în viața omului, astfel timpul fiind descris în modul următor: „Năluci sunt serile de-atunci./ Azi stăm la sobă, lângă prunci./ Spunem povești cu zmei și zâne./ Ne par acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
sobă, lângă prunci./ Spunem povești cu zmei și zâne./ Ne par acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant, scriitor, poet, eseist, publicist) este omul de creație și știință care contribuie esențial în dezvoltarea culturii naționale. Iar operele literare
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
sincer, am părăsit-o doar cu trupul, sufletul mi-a rămas acolo și acolo va trăi mereu!”...Prin poezie comunic cu “Glia Părintească” și sufletele apropiate ei, cu toți acei compatrioți care apreciază identitatea și dragostea de țară, cultura și datinile noastre, simt și judecă în spiritul neamului nostru” (Mihail Janto). Toni Klein (Mexic, medic, poet, prozator) pasionat de versul dragostei, cântă fenomenul iubirii prin lumina nopții și a zilei, prin dimineți și seri, astfel, făcând comparații extraordinare între ființe și
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
-i fie respectată ultima dorință! Trâmbițele sună, clopotele răsună în clopotnițe. - În onoarea celui care ne-a călăuzit pașii în luptă pentru apărarea acestor meleaguri să continuăm ospățul până în zori, iar de mâine dimineață ne vom ocupa, conform tradiției și datinii acestui neam, de înmormântarea sa. Să-l ducem în camera de veghe și pe rând să-i aducem înlăcrimați întreaga noastră recunoștință! Să sune trâmbițele și să bată clopotele în continuu trei zile și trei nopți ca să răsune ecourile din
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
ardea de ospăț la așa pierdere? A doua zi întregul ținut al Vâlcelelor află de moartea lui Valdescu și de la boieri la țărani îl plângeau cu regret. În a treia zi, la înmormântare, se strânse mulțimea ca să-l conducă, după datina străbună, pe ultimul drum. Au mai trecut câteva săptămâni și viața în principat își reluase cursul normal. Totuși, unii dintre boieri se întrebau ce va urma, temându-se de vreo năvală vrăjmașă care să pustiască ținutul. Într-una din seri
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Bucur (istorie), Tiberiu Lambescu (geografie). Într-un alt plan de preocupări se înscrie și efortul dascălilor școlii, de a fi adevărați depozitari ai valorilor morale și cultural-orale, continuatori ai tradițiilor de seamă ale satului, ai portului și limbii frumoase, ai datinilor străbune, ai jocului strămoșesc. Căminul cultural a fost locația care a polarizat aproape permanent energiile creatoare ale dascălilor, în multe din sferele activității cultural-artistice care caracterizează o comunitate dinamică, cu un dezvoltat simț al cumpătării și al creației materiale și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
celor care după revoluție au tras-o cu bună știință în faliment. Dintre toate acestea doar stânca numită Țurțudan mai veghează asupra acestor meleaguri. De fapt întreaga Valea Lotrului cu localitățile Brezoi, Malaia, Ciunget și Voineasa constituiau un ansamblu de datini, obiceiuri și tradiții populare, cu colinde de sărbători, dar și cu păstori ce doineau din fluier sau caval purtându-și turmele de mioare pe culmile munților Lotrului și Căpățânii până la golurile alpine unde vara se întind covoare roșii de bujor
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Un_plai_de_vis_din_nordul_olte_ion_nalbitoru_1370942491.html [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
existența autorului. Impresia mea, la citirea acestei opere, a fost aceea a vizionării unui film alert, explicit, colorat, intens-sugestiv, deci antologabil. O redare... artistică a unui “documentar ocupațional”, cu personaje umane și animale, surprinse cu extremă naturalețe în contextul practicării datinilor, în anumite momente de relaționare, în timpul folosirii uneltelor specifice câte unei munci tradiționale șamd. Totodată am perceput-o ca pe un “documentar” literar despre oameni deținători și transmițători de înțelepciune, despre educația, evoluția și adaptarea lor la evenimente politice aparținând
IMPRESII PERSONALE DESPRE CARTEA „FĂRĂ VOIA MEA” DE MIRCEA GORDAN de CORNELIA COCIŞ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_cocis_1481774239.html [Corola-blog/BlogPost/368390_a_369719]
-
legi de import ca fiind “legi ale demagogiei”. Ce sunt acestea și cum ar trebui să arate niște legi... “nedemagogice”? Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puțin dictate și născute din necesități reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol. Cum s-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/interviu-cu-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
filmul «Armonii și ritmuri milenare», care a impresionat prin ineditul și prospețimea cântecelor și jocurilor noastre populare, ca și prin transpunerea lor cinematografică. Tot la Dublin, în 1973, am obținut «Premiul Special al Juriului» pentru filmul «Rapsodii de iarnă», prezentând datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou. Paralel cu activitatea de realizator TV am fost referent de specialitate pe probleme de etnografie și folclor la Centrul Național al Creației Populare. Am scris articole de specialitate în reviste ca «La Romanie
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411876317.html [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
Crăciun și Anul Nou. Paralel cu activitatea de realizator TV am fost referent de specialitate pe probleme de etnografie și folclor la Centrul Național al Creației Populare. Am scris articole de specialitate în reviste ca «La Romanie d’aujourd’hui», «Datini» și altele. Cunosc foarte bine creația noastră populară spirituală, ca și toate muzeele etnografice din România și destul de bine folclorul altor popoare (de care m-am ocupat, de asemenea, la TVR)», mărturisește în schiță biografică de bun simț, realizatoarea Theodora
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411876317.html [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
fariseism, crocodilism, celebrism, idealism, futurism, piz...ism, vizualism, ezoterism, intertextualis(t)m) În comunism aveam un ism comun Capitalismul l-a făcut un capital Din care iese, ca slănina-n fum, Mai afumat salamul lui de cal! Și, îngropați în datini, proverbe și zicale, Să respirați trecutul visînd la un prezent, Din care ies rateuri de-a dreptul epocale, În timpul vostru sacru și sufocant latent! Dar ce-ați putea să puneți în loc de acest „ism”? Sortiți sînteți de-a pururi să vă
CE FEL DE COMUNISM A FOST COMUNISMUL ÎN ROMÂNIA? de IOAN LILĂ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Ce_fel_de_comunism_a_fost_comunismul_in_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/343186_a_344515]
-
unor traficanți de idei, colportori de principii, expresi și citate de un fetiș rar pus în scena vieții de fiecare zi a românilor, care ne-au intoxicat și ne-a înstrăinat, prin simbolistică și semnificații, de cele ale rânduielilor și datinilor pământului nostru ... Păcat, deci cogito ! Referință Bibliografică: Nuntă sâmbetistă în California (XVI) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 359, Anul I, 25 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_xvi_.html [Corola-blog/BlogPost/371104_a_372433]
-
Buică frământă cuvintele ca pe aluatul de pâine înainte de a fi așezat în forme și aluatul crește sub mâinile ei, pufos și aromitor. Ce ar fi lumea românească fără „Bucuriile sărbătorilor de iarnă?” Autoarea reînvie tradiția oltenească, cu regretul că datinile s-au cam pierdut: „Nu mai sunt sărbătorile așa cum le le-am trăit noi, cei mai vârstnici, în copilăria noastră. Ne-am îndepărtat mult de scena în care eram participanți cu trup și suflet de copil alături de părinții noștri și
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
din această viață trebuie îngropat până la apusul soarelui. Iar dacă îl veți îngropa voi, nu aveți nici un folos, însă nouă ne-a fost scump și drag acest învățător al nostru și dorim să-i facem cele de cuviință morții conform datinii noastre. -Iată ai aici câteva daruri de aur și pietre scumpe, ilustre procurator. Dar facă-se porunca ta, ilustre! Ne vom supune de vei dori altfel. Amândoi, și Iosif și Nicodim se aplecară și rămaseră nemișcați cu capetele plecate. -Într-adevăr
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]