583 matches
-
care să ajungă în memoria tuturor concetățenilor noștri, după ce a dispărut de pe bancnote. Ici, colo, scandaluri în presă, ședințe solemne, întîlniri între brâncușologi, mai un timbru, mai o carte poștală și-am făcut-o și pe-asta. Nu iau în deșert cele sfinte, dar plimbarea unor moaște o dată pe an are mai mare impact la public decît un an întreg de manifestări culturale omagiale. N-aș vrea, Doamne, ferește, să ne trezim în acest an că îi vine cuiva ideea să
De la un an Caragiale la altul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15599_a_16924]
-
fragmente de jurnal oscilând între inept și scabros (,Eu sunt o toaletă publică. Oricine poate veni în mine să stea cât ar sta în șezut pe colacul veceului, să se cace și să se pișe cât le vine, să-și deșerte stomacul plin de fantezii de tot felul, să-și șteargă apoi curul cu pleoapele mele, cu ceafa mea. Nu mă pot abține să nu înghit tot, în speranța că așa nu le va mai veni niciodată să se cace, că
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
contextul aglomerării Șoselei Colentina care continuă Podul Tîrgului de Afară. Așadar, Oborul era "afară"! Inima orașului, de la care el a început să se extindă, era Curtea-Veche, încît Craii lui Mateiu Caragiale, după ce luaseră cină pe Covaci, și-au primit că deșert porecla în "buricul tîrgului". Locurile bucureștene nu lipsesc din titlurile unor ficțiuni, ceea ce ne face să credem că autorii le consideră o atracție în sine pentru potențialii cititori: Craii de Curtea-Veche, Calea Victoriei, Foc la Hanul cu Tei (de I. Peltz
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]
-
desfăcut cu totul și prin gaura aia i s-ar fi vărsat afară toate măruntaiele. Lichidul era de un galben superb, care mă făcea să mă minunez cum de exista ceva atât de frumos colorat ascuns în corpul uman. Îl deșertam în fântâna din curte, motiv pentru care băiatul cu harpa avea mereu degetele de la picioare ude. Bunicul era în chinuri toată ziua. Cel mai rău se simțea chiar înainte de revărsatul zorilor. Gemetele lui, amestecate cu orăcăitul saltelei, colcăiau neîncetat prin
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
milei spațiul înlumină/ uitate plăsmuiri. Cine-a orbit-o/ fecunda unduire opalină?/ Pe scara de incendiu Riga Crypto/ a scos pe Enigel, eucalipto,/ «în humă unsă» răbdătoare lină./ Îmbracă-i somnul. Cumpăna tresare/ starea pe loc caverna orbitoare/ a runelor deșartă înnodare./ Cetește: «viro con go e o lig»/ și joacă-l pe califul să-pă-lig/ spre conul de infern în sărbătoare“ (Aură - variantă). Ceea ce personalizează Manuscrisul de la Înviere între celelalte cărți dintr-o impresionantă bibliografie lirică, deschisă în urmă cu peste
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
așa încât ai sentimentul că vorbele ei se scurg din gură direct în poșetă. Iar apoi încheie convorbirea, scoate firul din ureche, scoate telefonul mobil din poșetă, îl închide, îl înfige în nisipul nevăzut de vorbe pe care tocmai le-a deșertat și trage conștiincios fermoarul. Imaginea unui tânăr cu ten măsliniu care citește preocupat din manualul de învățare a limbii olandeze pentru străini și roade capătul creionului ca pe o bomboană gumată. Tânărul scoate tot timpul creionul din gură și subliniază
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
aici și până la unicele documente pe care le deține un timișorean despre dezastrul provocat de bombardamentele anglo-americane din vara anului 1944, au trecut ani de trudă care i-au adus satisfacții, dar și tristeți. Bucuriile le împărtășește, doar necazurile le deșartă cu greu și cu sufletul neîmpăcat. Are 70 de ani bătuți pe muchie și locuiește într-o modestă casă în cartierul timișorean Fabric. Agoniseala lui de o viață o poți cuprinde dintr-o privire. Dar bogăția lui sunt cărțile rare
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
posibil în istorie: oștirile otomane ajung aproape de zidurile cetății Timișoarei. Un grup de oșteni de origine tătară împinge o catapultă cât mai aproape de metereze. Unul dintre ei dezleagă extrem de prudent un sac, îi deschide gura schimonosindu-se de greață și deșartă conținutul în lingura catapultei. Brusc, brațul instalației se destinde și zvârle hoitul infectat cu ciumă bubonică dincolo de ziduri. Ciuma Ciuma (pesta) e numită și „moartea neagră“ și face parte din bolile „pestilențiale“, fiind o boală infecțioasă și epidemică foarte gravă
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
banii pe care-i câștigă, nici măcar un sfanț, de aceea mi-a cerut obiectul de care avea nevoie și banii nu-i sunt de folos. Mă întorc îndată.” Când s-a întors după câteva minute și-a scos haina. Eu deșertasem între timp pungile și pusesem fiecare lucru la locul său. „Ai ajuns la timp?”, am întrebat-o. Eram destul de curios să aflu cum se petrecuseră lucrurile. „Da, probabil că stau până la ora închiderii. Am intrat, am cumpărat un pachet și
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
te fac să-ți uiți viața cu necazurile-i de fiecare clipă și te adorm într-o blîndă și mută admirare. Visare a sufletului, care-ți adoarme durerea subt un văl de uitare, găsești pe costișele-i singuratice, în fînațurile-i deșerte, în pădurile acelea care nu cîntă decît pentru ele... O poezie fără nume care te cuprinde, pe care o respiri cu aerul, dar care n-ar putea fi tălmăcită în nici o limbă omenească, ceea ce marele poet a numit "voci interioare
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
dictaturi clar-obscure". Sau: "șerpi strivindu-și testiculele de luna ruginită/ printre pulpe de cristal însorite în timpul concepției/ cu lumina viermilor de mătase prin vulvele fremătînd". Formația medicală a poetului se rostește și în pasaje încă mai elocvente: "mașinile de morgă deșertau sacii de plastic pe caldarîmurile reci pe admiterea mea la medicină/ pe zilele lungi pînă seara printre cadavre reactanți/ chimici și modele fiziologice de excitare electrică a picioarelor/ de broască răstignite pe greața insuportabilă/ adevărați actori profesorii de la medicină defulîndu-se
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
Iisus Hristos S-a întrupat pentru noi oamenii ca să nimicească toată fărădelegea și să ne asigure puterile necesare spre a intra în viața cea veșnică. Pentru că n-a socotit o răpire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci s-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor și la înfățișare aflânduSe ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce (Filip. 2, 6-8). De aceea se nevoiau martirii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
eram într-o mașină ba eram mașina miresme de vinete prăjite îmi suceau capul dintr-un film în altul muzici de viori mă apăsau pe inimă curgeau prin mine seve de eucaliptuși conduceam prin drumuri desfundate pante-pantere aproape verticale apoi deșert apoi junglă simțeam cum mi se termină dorința apăsam trăgeam suceam împroșcam poemul tăcea ca o umbră îmi îndreptam spatele exact așa cum zic chinejii tu să fii drept apoi umbra poate să fie strâmbă să nu-ți pese sentimentul că
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
e alchimic, în orice se preface, și nu știi, mereu în altceva, se preschimbă, de pildă, în alb, și-amintirea unei țări străbune, cu nechezat de cai în noapte, mistere-ntrezărite pe jumătate. În alb se transmută memoria solului vechi, se deșartă de sunet, devine lăuntru pur, sfidând auzul. El, omul-muzică, este-acum muzica fără sunet. În viitor, instrumentiști aruncă partitura, la repetiția pentru Oedip, strigând: Asta nu-i muzică! Dirijorul explică: E una din fețele geniului. Pământul țării-i filosofic, te poate
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
expresie și caustic în tentă psihică. Un înveninat al cărui ștaif spiritual se revarsă într-un pitoresc argou oltenesc. Iată cum sună, în varianta lui Pandrea, o meditație asupra sensului vieții: „Materialistul vulgar spune: să-ți umpli și să-ți deșerți zilnic mațul gros, să-ți storci lichidul seminal regulat și cît te țin curelele. Idealistul vaporos proclamă: să alergi după năluci cu denominațiuni glorioase. Religiosul zice: am venit să împlinesc voia lui Dumnezeu. Mandarinul suspină: sensul prezenței mele în lume
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
a găsit Dumnezeu plăcere în ce faci tu acum. 8. Hainele să-ți fie albe, în orice vreme, și untdelemnul să nu-ți lipsească de pe cap. 9. Gustă viața cu nevasta, pe care o iubești, în tot timpul vieții tale deșerte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare, în această vreme trecătoare; căci aceasta îți este partea în viață, în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. 10. Tot ce găsește mîna ta să facă, fă cu toată puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
timp în timp, Jordan scotea pe gură un mic norișor de abur gălbiu, după care scuipa abundent într-un vas alb de faianță, atașat la jilț. în același vas erau colectate unghiile și părul căzut al grafului. Slujitorul Rufus îl deșerta la câteva zile, în timpul nopții, îngropând conținutul în locuri tainice, undeva pe dealuri, pentru ca nimeni să nu poată folosi secrețiile grafului la farmece necurate. Alături de jilț, lungit pe mozaicul vegetal, stătea un enorm buldog, privindu-l fix pe Bătrân, gata
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
vine și fără lumină în ochi, îl îngrozi pe Patruțâțe dezvelind din niște zdrențe murdare un bulgăre de pilitură de aur năclăită în sânge închegat. Temnicerul își ținu promisiunea. Îl scoase pe Zlota din ocnă în butoiul în care se deșerta murdăria din hârdaiele din celule. Drumul pe jos până în târgul de baștină dură aproape un an. Lihnit de foame, obosit și înfrigurat, cu trupul vlăguit și rana piciorului infectată, se furișa prin târguri, hărțuit de hăitași. învățase în ocnă semnele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
stins și îndepărtat, ca atunci când închizându-ți ochii îți lași urechea sărutată de gura sidefată și netedă a unei cochilii. Zlota își dădu duhul abia când capul i se desprinse de trupul butoiului, rostogolindu-se în colb. Jandarmii cărară și deșertară în patru vânturi putreziciunea cu duhoare pestilențială, la un capăt de țarină care numai rodi nimic niciodată. Călcâiul de aur și capul cu gura căscată fură zdrobite într-o piuă și aruncate într-un puț părăsit din care, spun oamenii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
întins sub razele de soare. Sârmele se umpleau de rufe. Apoi a scos baniți, ciuvee, butoaie, un fund de sac de sare și alte oale care mai erau în beci. A tras capacul, l-a închis cu o lacată, a deșertat câteva roabe de gunoi strâns de la vite, a întins pe bagdadie iarbă secerată cu o zi înainte, a întors spatele și a plecat la treburile ei. Nopțile aveau să fie de acum înainte pentru ea așa cum erau pentru toți
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
o veți stăpîni, 35. cel cu casa să se ducă să spună preotului, și să zică: Mi se pare că este ceva ca o rană în casa mea." 36. Preotul, înainte de a intra ca să cerceteze rana, să poruncească să se deșerte casa, ca nu cumva tot ce este în ea să se facă necurat. După aceea, să intre preotul și să cerceteze casa. 37. Preotul să cerceteze rana. Dacă vede că pe zidurile casei sunt niște gropișoare verzui sau roșietice, părînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
impasibil; nu era el omul care să facă mărturisiri, și cu atât mai puțin unor străini pe care fusese cât pe ce să-i căsăpească. Prin urmare, chiar că nu-și putea Închipui de ce credea fantele acela c-o să-și deșerte inima În fața lor. La drept vorbind, oricât de mult ar fi vrut să afle ce mama naibii era toată tărășenia aia, căpitanul Începu să se gândească dacă n-ar fi mai bine s-o ia din loc. A intra pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
exclamă Ioanide. Merită să închinămun pahar în cinstea cavalerismului tău! Cei trei bărbați ridicară paharul, dar, cum Hagienuș vărsă puțin vin pe pavajul cavoului în fața gurilor mormintelor, de sufletul morților, ceilalți doi repetară și ei gestul, și după acest ritual deșertară câteșitrei paharele pe gât. Peste câteva zile, Smărăndache răspândea în toate cercurile cunoscuților vestea că Ioanide și Hagienuș au făcut orgie cu femei într-un cavou din cimitirul Bellu la miezul nopții. Întorcîndu-se în oraș cu camionul, Ioanide își cheltui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
2 fețe de ghete, 8 așternuturi, 1 iapă, 3 scoarțe de lână, 3 perne, 95 pogoane porumb a se arenda, 8 flanele, 4 rochii, 1 șervet, 49 pogoane fân a se arenda, 3 zăbune femeiești, 1 zăbun bărbătesc, 3 vase deșerte pentru vin, 2 pieptare de postav, 1 pereche pantaloni femeiești, 4 1/ 2 pogoane pârloagă, a se vinde rodul, 2 brâie roșie, 1 pereche cioareci, 3 plapome, 1 mintean, 1 polcă femeiască, 1 manta și 6 coți materie. P. Agent
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale lui Schelling, Fichte, Schleiermacher etc. Era necesar să se purifice atmosfera științifică de miasmele unei frazeologii în care cuvinte abstracte lipsite de cuprins și neînsemnînd aproape nimic pretindeau a rezolva problemele universului. Însă tocmai această critică meritoasă a frazeologiei deșerte a descoperit și contradicțiunea constantă între ideile noastre și formele civilizației, ne-au descoperit necesitatea de a trăi în mijlocul unor instituțiuni ce ni se par mincinoase și ne-a făcut pesimiști. În acest conflict pierdem adeseori bucuria de a trăi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]