1,102 matches
-
sau - mă rog - milioanele de români din țară și străinătate care i-au dat voturile, plus cele câteva sute de mii care au fost împiedicate de autorități să i le dea. Prin urmare, în cazul de față (un elan al deșteptării naționale de rangul unei veritabile revoluții moral-spirituale) vechea spusă Glasul poporului este glasul lui Dumnezeu, trebuie ușor adaptată în formă pentru a putea reflecta conținutul celor petrecute în numai două săptămâni (intervalul dintre cele două tururi) în conștiința colectivă a
PRIMUL PAS SPRE NORMALIZAREA ROMÂNIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376747_a_378076]
-
George Coșbuc: „Astăzi stăm și noi la pândă/Graiul vechi să-l apărăm/ Dar pe-ascuns dușmanii cată/ Să ni-l fure să ni-l vândă/Dacă-n vreme tulburată/ Nu ne-am dat noi graiul țării/Azi în ziua deșteptării/Cum să-l dăm?” Să luăm aminte și la cuvintele istoricului Nicolae Iorga: „Acest grai românesc...s-a dovedit în stare să îmbrace orice idee, cât de înaltă, și orice sentiment, cât de fin, sub foarte multe raporturi și, mai
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
rămân grele, Iar pâinea a crescut peste mejdină, Mirosind a ploaie măruntă. Aici sub snopul de raze, în mierea soarelui, Se-ntoarce amurgul în verdele dintr-o tulpină. Așteptând, trec nodurile nopții peste zări Și cocoșii își pregătesc cântecele melancolicelor deșteptări. III Tata despică inima nucului, Tata despică inima mielului Și focul umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
și norii ce-s zburliți de interese Se credeau dați la o parte, chiar de ițele mai dese Curg pe cer purtați de ceas și au trăznete în glas, Unul rătăcit de turmă, în grădină parcă scurmă! Un cocoș dă deșteptarea că-i albită toată zarea, Treburile nu așteaptă! Harnică e mâna dreaptă! În pocalul de Lumină, ziua prinde rădăcină Și vuiește - n lumea toată, liniștea parcă-i arată... 29 august 2015 foto Mircea Bezergheanu Camelia Cristea Referință Bibliografică: Noaptea / Camelia
NOAPTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372197_a_373526]
-
pom, tu ispitit ai fost să crezi că poți cu răul lumii să te lupți; N-auzi glasul fatalității: -"Te-nșeli, fără al tău Creator, nu poți!" Fii, de vrei, credință vie Preot devenirii tale Bisericilor iubirii profet Fior al deșteptării, duhul de dreptate... Ieși din capcana morții, nu fi iluzie a iubirii, puterea-ți este Tatăl, sprijin ți-e Fiul! Nu știi cu ce-ai greșit și dacă viața te-a mințit, rămâi cu tine, iartă-ți vina de-a
NU FI ILUZIE A IUBIRII! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371750_a_373079]
-
poezie, spre relevanță, larghețe și talent de autor. În pofida faptului, că poate puțini conștientizează rolul acestor pași culturali, spirituali, totuși, cred, cu tărie, în cele expuse și de poeta Renata Verejanu la acest spectacol: “Tineretul are nevoie de poezie, de deșteptare spirituală”, si, în acest context, unul din atributele de bază ale unui tânăr de azi ar fi sentimentul ferm al organicității poeziei. Poezia e atat de vie, încât ea trăiește în prezența, dar și în lipsa noastră; cei care s-au
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
ANAMAROL, 2011 Era pe la o mie și cinci sute Când el, Basarab s-a ivit, Iar după două sute Cantemir, Istoric, scriitor, un erudit. Și după altă sută Anton Pann Cu a sa poveste a vorbei Alături de Andreiu Mureșan Care dă deșteptare odei. De-un secol Eminescu ară Cu poezia pe mărgean, Coandă și Vuia îi urmară Vlaicu și Babeș și Pârvan. Ce greu s-a-nfiripat pe drum Elita-ți mândră, Românie, A răzbătut prin foc și fum, Cu lacrimi, dar cu vitejie
DUPĂ NOI ... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369276_a_370605]
-
predominațiunea unui cler bizantin formalist care prefăcuse biserica nu în școală de bune-năravuri și de convingeri morale, ci într-o școală de amăgire a lui Dumnezeu și a conștiinței proprie prin formalități fetișiste, toate acestea au contribuit de-a amâna deșteptarea lor națională până în zilele noastre. În ziarul "Unirea" din Iași citim, în privirea situației tracoromînilor din Macedonia, următoarele: Românii Macedoniei sânt obiectul celei mai mari atențiuni a guvernului austriac, carele, prin orice mijloace precum și la orice ocazie, caută să-și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se va încărca"? Înseamnă a vorbi pentru a nu spune nimic. {EminescuOpXI 391} Dar, dacă admirăm zădărnicia acestei circulare din punct de vedere curat administrativ, să nu existe alte considerații cari să ne-o facă prețioasă? Dacă ar fi o deșteptare adresată comisiilor de recensiment atunci nu ne-am putea mira îndestul de ce n-a fost scrisă din capul locului, ci atât de târziu. Văzând însă frazele netede ale ei, cari se bat în capete făr-a zice "da" sau "ba" ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ignora interesele de clasă, dimpotrivă, dar ea se socotea singura îndreptățită să facă apel la titlurile continuității și revendicărilor naționale. Într-o filipică antiotomană, intitulată Trâmbița românească (manifest tipărit în 1769 și atribuit lui Enăchiță Văcărescu) se lansa chemarea la deșteptarea românilor, „pă vrăjmași să năvălim”; se invoca măreția de altădată a țării, când „crai aveam români de neam”: Mircea, Mihai Vodă Viteazul; „că sântem din vechii romani”. Cantacuzinii (Pârvu, Mihai și Răducanu) s-au arătat către ruși „cu mare credință
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu: Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei", Convorbiri literare, nr. 2 (38), februarie 1999. * Vasile Sporici, "Prolegomene la o concepție filosofică actuală", Antares, nr. 1-3, 1999. * Ștefan Olteanu, "Franța omagiază centenarul Ștefan Lupașcu", Deșteptarea, 1 iulie 1999. * Ștefan A. Doinaș, "Omagiu lui Stéphane Lupasco", Curentul, 9 iulie 1999. * Ștefan A. Doinaș, "Stéphane Lupasco. L'homme et l'oeuvre", Adevărul, 26 iulie 1999. * Basarab Nicolescu, "Centenaire Lupasco", Le Courrier du Centre culturel rou-main, nr.21-22
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și singura Știință mai rămîne grație-Îndurării, și prin Știință cele Trei Se-arată-n Timp și Spațiu în cele Trei Profesii, Poezia în Religie: Muzică în Legi: Pictura-n Medicină și în Chirurgie: Că omul să trăiască pe Pămînt pînă în ceasul deșteptării sale. Și din aceste Trei Științe purcede orișice-Îndeletnicire-a Oamenilor, Iară Știința-i împărțită-n Bowlahoola și-Allamanda."119 Așadar Bowlahoola, care este "Lege", este asociată cu muzica (deci implicit și cu dansul de tip primitiv, că dansul polinezian hula-hula: digestia este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ioan), „Îi luminează pe toți cei capabili să primească lumina sau Îi luminează În general pe cei care au o fire capabilă să fie luminată”. Iluminarea presupune un receptacul, un primitor, un rezonator. La nivel uman, ea conduce spre o deșteptare spirituală, o reinstituire valorică, o metamorfoză interioară directivată de razele de lumină. Iluminarea se produce prin coparticipare și comuniunea (cel puțin parțială) dintre cel ce oferă lumină și cel care o primește. Forța iradiantă a luminii se evidențiază pe un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Se țes și aici doruri gingașe, pulsează același chef de hoinăreală. Dar trubadurul care își trăiește euforiile sub bolta clară are câteodată clipe de îngândurare, care dau liricii lui un sunet elegiac. Izbucnirile de energie, alteori, îl propulsează în agora (Deșteptarea României, Hora Unirii). Înfierbântat de idealul patriotic, el se sustrage atunci intimității confortabile, pentru a se adresa cu un discurs mobilizator mulțimii, care va vibra, fără doar și poate, la rostirile poetului-cetățean. Ciclul Pasteluri, de fericită inspirație, a fost creat
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
interval finit de timp oarecare, oricât de scurt, orice eveniment anterior sau posterior poate fi teoretic determinat ca o funcție de evenimente date în cursul acelui interval". Vezi și Cunoașterea lumii exterioare, Editura Humanitas, București, p. 227. 48 Oswald Spengler așează deșteptarea omului în rândul misterelor. "Este în ordinea misterelor ultime ale umanității, a vieții libere în general și a mișcărilor ei, ca apariția eu-lui și neliniștea cosmică să fie unul și același lucru. Faptul că în fața unui microcosmos se deschide un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
director; pentru doar o lună, martie 1921, director este Ion Pribeagu. Revista, purtând subtitlul „Ilustrată-literară-artistică”, este axată în general pe spectacole de revistă și varietăți, prezintă activitatea agențiilor teatrale și își propune să ia „apărarea tuturor artiștilor [...] care au meritul deșteptării publicului nostru”, iar mai târziu să pună „baza unei organizații care să asigure liniștea bătrâneților artiștilor”. Cu excepția unei poezii inedite a lui Eminescu, Eu pe pieptul tău, extrasă din manuscrisele de la Biblioteca Academiei Române, apar poezii semnate Ion Pribeagu, Anton Gurgu
CULISA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286570_a_287899]
-
contururi alunecătoare, devenind ambiguu, polisemantic. Opt microelegii tră Una Ver este, de pildă, atât cântec de iubire, cât și poem de dragoste pentru etnie, pentru Veria natală. C. scrie și proză în dialect inspirată din viața aromânilor, publicată în revista „Deșteptarea”. A realizat, de asemenea, transpuneri din Eminescu (Luțeafirlu și alte poeme eminesciene pri grailu armânescu, 1980, Poezii, 1988, în colaborare), remarcabilă fiind mai ales versiunea aromână a Luceafărului, cuceritoare prin patina ei lexicală arhaică, ce trimite la cronicari. SCRIERI: Cerc
CUTOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286613_a_287942]
-
26.VIII.1882, Costâna, j. Suceava - 1943, Suceava), poet. A făcut liceul la Suceava, absolvit în 1900, și studii superioare (neterminate) la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți. Este înmormântat în satul natal. A colaborat la „Junimea literară”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea” ș.a., semnând uneori și Leandru. În placheta Jalea satelor (1911) predomină motivele înstrăinării și dorului de locurile natale. Versurile sunt sprințare, cu evidente reminiscențe din poeziile lui O. Goga și G. Coșbuc. SCRIERI: Jalea satelor, Suceava, 1911. Repere bibliografice: N.
COCARLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286308_a_287637]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, O mărturie excepțională, CC, 1991, 1; Monica Lovinescu, Lena Constante, „Evadarea tăcută”, APF, 1991, 1-2; Ilinca Barthouil-Ionesco, Femei în închisorile comuniste românești, CRC, 1991, 23; Tania Radu, Criza de situare, LAI, 1992, 25; Hristu Cândroveanu, Tinerețe asasinată, „Deșteptarea”, 1993, 2; Cândroveanu, „Evadarea imposibilă”, „Deșteptarea”, 1993, 4; Vlad Russo, Timpul singurătății, VR, 1993, 1; Octavian Soviany, Închisorile Lenei Constante, CNT, 1993, 44; Ruxandra Cesereanu, Doamna Gulagului românesc, ST, 1994, 6; Cândroveanu, Aromânii, 114-118; Dicț. analitic, II, 32-34; Simion, Fragmente
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
CC, 1991, 1; Monica Lovinescu, Lena Constante, „Evadarea tăcută”, APF, 1991, 1-2; Ilinca Barthouil-Ionesco, Femei în închisorile comuniste românești, CRC, 1991, 23; Tania Radu, Criza de situare, LAI, 1992, 25; Hristu Cândroveanu, Tinerețe asasinată, „Deșteptarea”, 1993, 2; Cândroveanu, „Evadarea imposibilă”, „Deșteptarea”, 1993, 4; Vlad Russo, Timpul singurătății, VR, 1993, 1; Octavian Soviany, Închisorile Lenei Constante, CNT, 1993, 44; Ruxandra Cesereanu, Doamna Gulagului românesc, ST, 1994, 6; Cândroveanu, Aromânii, 114-118; Dicț. analitic, II, 32-34; Simion, Fragmente, IV, 265-274; Săndulescu, Memorialiști, 270-276. Hr
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
dincoace de Prut după invazia sovietică din iunie 1940. C. face școala primară și liceul la București, tot aici urmează și Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1971. Este o vreme redactor la „Livres roumains”, apoi la revista aromânilor, „Deșteptarea”. Mai lucrează, ca redactor-șef adjunct, la „Universul cărții”, după care se încadrează redactor-cercetător la Biblioteca Națională. Debutează în „România literară” în 1971, cu articolul Există un baroc românesc? Publică frecvent în „Limbă și literatură”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Revue
CRAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului, Brașov,1891; Snoave, chiuituri, povestiri, Sibiu, 1925. Traduceri: R. Roth, Călătoria lui Stanley prin Africa Centrală (1874-1877), Brașov, 1886. Repere bibliografice: I. Bratu, Un preot al deșteptării noastre. Andrei Bârseanu. Omul și opera, Sibiu, 1930; George Lăzărescu, Andrei Bârseanu, București, [1940]; Mihail Robea, Andrei Bârseanu folcloristul, LL, 1960, 261-276; Bârlea, Ist. folc., 297-298; Dicț. lit. 1900, 94-95; Adrian Fochi, Centenarul unui act fundamental de cultură: antologia de
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
pantum și triolet, ba chiar, surprinzător, la odă. B. pune mult zel în poezia ocazională. Apaticul se smulge, în asemenea momente, din marasmul unei existențe tulburi, clamându-și cu o dârzenie care îl face de nerecunoscut fie oțărârea, fie încrederea în „deșteptări răsturnătoare”. Sunt țâșniri de energie care, ieșind din stereotipul „strofelor negre”, se complac în mecanica unei rostiri impersonale. SCRIERI: Frumoasele, Craiova, [1927]; Versuri, Craiova, 1934; Poezia lui Al. T. Stamatiad, București, 1937; 13 poezii, București, 1939. Repere bibliografice: Metzulescu, Literile
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
liceului românesc din Bitolia. Prizonier al armatei bulgare în primul război mondial, și-a transpus impresiile într-un amplu poem (peste două mii cinci sute de versuri), ulterior pierdut. A publicat poezii numai în dialectul aromânesc, în „Macedonia”, „Frățilia”, „Graiu bun”, „Deșteptarea”, „Tribuna românilor de peste hotare”, „Peninsula balcanică” ș.a., între 1888 și 1926. Cele mai bune versuri ale lui B. se inspiră din universul păstoresc, motiv pentru care, până la un punct, ele pot părea idile, deși în realitate au doar puține elemente
BELIMACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
1895, arhipresbiter. Este redactor, între 1883 și 1895, al paginilor românești din publicația bilingvă „Candela”. A colaborat la „Albina” și la „Patria” din Pesta și, de asemenea, la o serie de publicații din Transilvania - „Gazeta de Transilvania”, „Telegraful român”, „Observatoriul”, „Deșteptarea” - și din Bucovina - „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Steluța”, „Revista politică”, „Gazeta Bucovinei”. În 1862, B.-I. participă la fondarea „Reuniunii române de leptură din Cernăuți”, care va deveni Societatea pentru cultura și literatura română în
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]