513 matches
-
anunța pe cele ce vor urma. Ideea biblică de kairos înseamnă că există o revelație adaptată fiecărui legământ încheiat de Dumnezeu, mai întâi cu Adam în Paradis (legea naturală), apoi cu Avraam și urmașii săi, cu Moise pe muntele Sinai (Decalogul), cu ucenicii lui Hristos și, după Cincizecime, prin suflarea Duhului Sfânt, cu martirii și sfinții. În fiecare caz avem un alt kairos, o altă "plinire a vremii". Toate aceste momente de cotitură alcătuiesc Istoria Mântuirii 33. Luate în sine, fără
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
urmată la scurt timp de Tablele Legii, prima documentare scrisă, biblică, chiar dacă nu istorică 24, a manifestării lui Dumnezeu în istorie. Chemarea lui Avraam, jertfa lui Isaac, lupta lui Iacob cu îngerul/Dumnezeu în urma căreia a primit numele de Israel, Decalogul lui Moise sunt kairoi în conturarea planului divin, etape în Istoria Mântuirii (Heilsgeschichte) poporului ales. Ce se întâmplă însă cu celelalte popoare? Cum se manifestă Providența divină în rândul neamurilor? Răspunsul l-am putea găsi în cel mai vechi test
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
unde se manifestă. • Cuvântul lui Dumnezeu ca făgăduință apare în profețiile biblice sau viziuni și precede intervențiile divine (actele/faptele lui Dumnezeu). • Cuvântul ca rostire divină nu vizează atât viitorul, cât prezentul și exprimă voința divină, așa cum este momentul primirii Decalogului sau chiar propovăduirea lui Iisus. • Kerygma este inovația care apare odată cu Noul Testament ca proclamație apostolică. Este mesajul evanghelic răspândit în lume de apostolii inspirați de Duhul Sfânt ca o relatare asupra revelației lui Dumnezeu în Iisus Hristos 34. Eschatologia ontologică
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
are puterea să recunoască fluiditatea și corijabilitatea teoriilor elaborate. În realitate, Hasdeu a stăruit până la obsesie asupra aspectului critic al muncii sale, căruia dorea chiar să-i fixeze normele. În prefața Istoriei critice, el a formulat zece principii, un veritabil decalog al tagmei și apare astfel ca evident faptul că nu e dincolo de asemenea exigențe cine afirmă că afară de fântâni scuturate de orice dubii nu există nici o autoritate în istorie și cu atât mai puțin nici o nefailibilitate. Dimpotrivă, principiile formulate de
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
decât ochii de plâns. Criza, după cum se vede, acționează și are urmări diferite de la o clasă socială la alta. Va putea guvernul să echilibreze poverile crizei, încât să nu cadă samarul într-o parte? Cine a căzut în extaz în fața „Decalogului” băsăscian, va avea deziluzia să afle că împărțirea țării în 10-12 mari unități exista în vremea dictaturii carliste. Nimic nou sub soare! 17 ianuarie 2009 Terapie cu leacuri autohtone Motto: „Uti, non abuti” (lat.- „Să uzezi, dar să nu abuzezi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai înainte de orice, dependentă de mega-puteri existențiale și sacre și laice, concretizate prin anumite norme univalente, imperative și executorii. Autorul de față, Răzvan Badac, ca un apartenent profund la lumea bazată pe „dura lex, sed lex”, comentează în acest studiu, „Decalogul și Codul penal românesc”, ipostaza de „Homo obediensis” a ființării noastre, noi fiind existenți în două „câmpuri” de acțiune pe timpul vieții, radicale și antitetice, primul divin și celălalt satanic, amândouă având câte o geneză și o perspectivă normativă. E vorba
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
existenți în două „câmpuri” de acțiune pe timpul vieții, radicale și antitetice, primul divin și celălalt satanic, amândouă având câte o geneză și o perspectivă normativă. E vorba de acele Coduri de norme etico-sociale, unul emanat din meta-realul etern al Religiei - „Decalogul” - iar următorul, din existența efemeră a societății umane - „Codul penal ultim” al României. Pentru primul Cod, autorul e mai mult ca: „știați că” și „No comment”. Un „ave Decalog”, complet, suficient și imuabil. Codul penal, însă, e surprins ca un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Coduri de norme etico-sociale, unul emanat din meta-realul etern al Religiei - „Decalogul” - iar următorul, din existența efemeră a societății umane - „Codul penal ultim” al României. Pentru primul Cod, autorul e mai mult ca: „știați că” și „No comment”. Un „ave Decalog”, complet, suficient și imuabil. Codul penal, însă, e surprins ca un rezultat al devenirii istorice, cu o geneză în timp și spațiu și ca o componentă a metabolismului politic. Fenomenul penalic pendulează, incert, între „Fiat Justitia” și „Fiat Mundus”. De la
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
complet, suficient și imuabil. Codul penal, însă, e surprins ca un rezultat al devenirii istorice, cu o geneză în timp și spațiu și ca o componentă a metabolismului politic. Fenomenul penalic pendulează, incert, între „Fiat Justitia” și „Fiat Mundus”. De la „Decalog” încoace, se consfințește existentul în „a avea” al fiecărei ființe umane, de el depinzând și corolarul „a fi”. Un „a fi” ce trebuie să-și aibă un suport material și bine delimitat, asemeni acelei „Insule a lui Euthanasius” din „Cezara
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
existentul în „a avea” al fiecărei ființe umane, de el depinzând și corolarul „a fi”. Un „a fi” ce trebuie să-și aibă un suport material și bine delimitat, asemeni acelei „Insule a lui Euthanasius” din „Cezara” lui Eminescu. Și Decalogul și Penalul, nu dau sfaturi sau recomandări, ci impun comandamente ce „nu se discută, ci se execută”. De aici și aura de vinovăție, ce o poartă cu el, oricare cetățean. Acest „numitor comun” conduce la presupunerea că Decalogul biblic ar
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Eminescu. Și Decalogul și Penalul, nu dau sfaturi sau recomandări, ci impun comandamente ce „nu se discută, ci se execută”. De aici și aura de vinovăție, ce o poartă cu el, oricare cetățean. Acest „numitor comun” conduce la presupunerea că Decalogul biblic ar fi primul Cod penal al societății umane organizate. Deci, „la început a fost” și a rămas, pe mai departe, obediența. Oare de ce? Va fi vreodată, omenirea, ajunsă a nu mai cere, nici iertare, nici judecare? Să așteptăm un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
studiu, ce are curajul să interfereze două infinituri, pentru ca finitul uman să aibă parte, apoi, de un alt infinit. O lume neștiută, încă. Dar, despre care, putem spune, cu certitudine, că nu mai fi-va ordonată de nici un fel de Decalog sau Cod. Roman, 12. 04. 2014 MORALA ȘI LEGEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA Motto: Avva: Ce ai văzut prin lume, fiule? Ucenicul: Mai nimic, Cuvioase Părinte. Lume multă, oameni puțini... Se cuvine, dintru-început, să spunem lucrurilor pe nume, cum ar fi
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
trăiești fără ascultarea de o autoritate; 2. Să nu hulești pe Dumnezeu; 3. Să nu cazi în idolatrie; 4. Să nu săvârșești incest; 5. Să nu ucizi; 6. Să nu furi; 7. Să nu mănânci sânge, nici carnea animalelor sufocate.” Decalogul este legea morală de cea mai mare însemnătate a poporului evreu care a dobândit în timp valabilitate universală. El poate fi citit astăzi pe frontispiciul clădirii Națiunilor Unite din New York. Decalogul a constituit cel mai important cod moral al lumii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
7. Să nu mănânci sânge, nici carnea animalelor sufocate.” Decalogul este legea morală de cea mai mare însemnătate a poporului evreu care a dobândit în timp valabilitate universală. El poate fi citit astăzi pe frontispiciul clădirii Națiunilor Unite din New York. Decalogul a constituit cel mai important cod moral al lumii antice. Dumnezeu a ales pe Israel pentru acest dar, pentru a-I sluji, apoi pentru a fi “preotul” întregii omeniri. Mai târziu, Israel este numit “împărăție preoțească” și “neam sfânt”, cu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
a pregăti popoarele pentru întruparea Cuvântului. Acestea au fost Legile. “Hristos este sfârșitul Legii.” (Rom. 10, 4), dar în același timp “eliberatorul celor de sub lege.” (Rom. 8, 2). În concluzie, într-o societate în care ar fi respectate poruncile din Decalog, autoritățile statului nu și-ar mai justifica existența. Aceasta este, din păcate, o societate ideală, un deziderat spre care speră cei cinstiți, cu frică și dragoste de Dumnezeu. Notă: Toate referirile sunt făcute la Codul Penal al României (Legea nr.
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
distinct se precizează, fără echivoc, sub diferite formulări, faptul că “Tentativa se pedepsește”, “Tentativa faptelor prevăzute în alin... se pedepsește” sau “Tentativa la infracțiunile prevăzute în prezentul capitol se pedepsește”. Cum stau lucrurile din perspectiva legii lui Dumnezeu? În cuprinsul Decalogului nu se face vorbire despre modalitatea sau mijloacele de sancționare în cazul nerespectării celor 10 Porunci și nici despre tentativă și modul de sancționare a acesteia. Aspectele respective se regăsesc în alte texte din Sfânta Scriptură și vor fi analizate
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
juridică pot crea erori de înțelegere din partea persoanelor care nu au studii de specialitate, voi prezenta în detaliu anumiți termeni și câteva expresii de strictă necesitate, astfel cum sunt definite de Codul penal românesc, în vederea unei aprofundări depline a analizei Decalogului prin prisma Codului Penal românesc. “Art. 17 Vinovăția (1) Fapta nu este prevăzută de legea penală dacă nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege. (2) Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
desăvârșit este.” (Matei 5, 48). Mai mult, iubirea de sine este temeiul iubirii aproapelui: “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Matei 22, 39). Însă atunci când iubirea de sine depășește iubirea de Dumnezeu, se încalcă porunca I a Decalogului și, din virtute, devine un păcat greu. Devine adorare de sine, egoism. Atunci când egoismul se manifestă în ceea ce privește poziționarea față de semeni, vorbim de egocentrism. Contrară iubirii de sine este ura de sine, alt păcat greu care are la bază frustrări acumulate
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
mântuirii. Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu Însuși întrupat fiind, a cunoscut și cunoaște tot ceea ce mintea omenească, cu ajutor din iad venit, poate născoci în materie de păcat. Din clipa în care cu deget de foc a săpat în piatră Decalogul, Dumnezeu a știut ce făceau oamenii vremurilor de atunci, ce păcate vor face oamenii vremurilor de acum și ce păcate vor face oamenii vremurilor viitoare. Astfel se explică simplitatea exprimării poruncilor care opresc făptuirea unor păcate de a căror gravitate
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Codul penal în vigoare din data de 1 februarie 2014, un număr de 240 de infracțiuni. Toate aceste fapte reglementate în Codul penal își găsesc corespondentul în doar 4 Porunci din cele 10 date de Dumnezeu lui Moise. Poruncile din Decalog care au corespondent penal integral sunt VI, VII, VIII și IX, iar parțial, pe anumite teze, poruncile III, IV și V. La momentul abordării de față, am arătat că în forme anterioare ale Codului penal românesc erau reglementate ca infracțiuni
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lipsa lor din Codul penal poartă amprenta venalității unora care, prin prisma unei toleranțe aparente de jure, încetează, de facto, de a mai avea respect de sine și, în consecință, față de valorile sociale pe care ar trebui să le apere. Decalogul este perfect în alcătuirea sa, ca și Dumnezeu Creatorul care l-a dăruit omenirii prin Legământ. Legea socială, este o creație imperfectă prin natura sa. Oricâte fapte ar incrimina Codul penal în textele de lege, nu va fi atât de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
alcătuirea sa, ca și Dumnezeu Creatorul care l-a dăruit omenirii prin Legământ. Legea socială, este o creație imperfectă prin natura sa. Oricâte fapte ar incrimina Codul penal în textele de lege, nu va fi atât de cuprinzător pe cât este Decalogul. Explicația constă în elementul de raportare. Decalogul se raportează la normele moralei creștine, iar legile sociale, la valori sociale din ce în ce mai reduse ca număr și calitate. În timp ce morala creștină cuprinde un set valoric complex, rafinat și extins, morala socială contemporană scade
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
l-a dăruit omenirii prin Legământ. Legea socială, este o creație imperfectă prin natura sa. Oricâte fapte ar incrimina Codul penal în textele de lege, nu va fi atât de cuprinzător pe cât este Decalogul. Explicația constă în elementul de raportare. Decalogul se raportează la normele moralei creștine, iar legile sociale, la valori sociale din ce în ce mai reduse ca număr și calitate. În timp ce morala creștină cuprinde un set valoric complex, rafinat și extins, morala socială contemporană scade pe măsură ce omenirea evoluează tehnologic, dar involuează valoric
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
au mai rămas, cu nonvalori, embleme ale păcatelor de care am discutat în cadrul capitolelor anterioare. Faptul raportării la criterii valorice diferite este pe deplin relevat și de modalitatea prin care au fost grupate infracțiunile în Codul penal față de poruncile din Decalog și păcatele interzise prin acesta. Se observă din analiza celor 10 Porunci faptul că infracțiunile corespondente poruncilor sunt reglementate în Codul penal la titluri și capitole care au în vedere alte valori. De exemplu, în cadrul Poruncii a VI-a când
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Infracțiuni contra libertății persoanei”, încadrare foarte corectă din punct de vedere juridic. Din acest exemplu se remarcă foarte clar atât raportarea la valori diferite cât și aprecierea distinctă pe care Dumnezeu o dă anumitor fapte, față de legea socială. “Amenințarea” în Decalog este o formă de ucidere sufletească și pedepsită ca atare, în timp ce, potrivit legii sociale, “amenințarea” reprezintă o formă de îngrădire a libertății unei persoane, cu un grad de pericol social mai scăzut decât uciderea sufletească, și pedepsită în consecință. La
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]