507 matches
-
aici o atitudine ironică, o referire la o ipostază, o poză poetică. Incertitudinea se asociază constant cu senzația de lichefiere a lumii, cu pierderea în acvatic și cu aplatizarea. Motivul lupilor din noaptea geroasă (consacrat de Macedonski în Noaptea de decemvrie) revine și aici numai că se integrează într-un discurs ironic pe tema raportului dintre editori și poeți. A doua parte a textului reia în contrapunct versul inițial, aplicându-i apoi tenta ironică, dezarmantă și depreciativă. Dintr-o ironie la adresa
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Deasupra noastră-ntins avem-/ Ca-n orice zi de-nmormîntare.// Și sunt, de nepătruns, tăceri,/ O! ca să plîngem poate-n pace/ Pe cei care plecară ieri,-/ Acolo unde gura tace...” (Almanahul Societății Scriitorilor Romîni, 1, Ed. Flacăra, 1912, p. 188. Datat: „Decemvrie 1911”) 5. Unele însemnări ale acestuia din urmă par rupte din Bacovia, pe care de fapt îl anticipează: „...Azi plouă mărunt. Ziua e cenușie; lucrurile au o înfățișare îmbătrînită și amară. E spre seară. Pe vremuri ca aceasta, îmi place
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
va luci soarele primăverii. În țară, în Noemvrie, început de iarnă, geroasă sub -210. 30 Novembre. Prevederile meteorologice ale domnului Topor, apărute în formă de povestire fantastică în Flacăra de la 15. XI.956 "Vorbește iarna 56-57". fragment. "În luna lui Decemvrie, început de iarnă, nu vei cutreera nici tu Zefiras, cu zilele tale calde și însorite, nici tu, Boreas, cu viscole și geruri aspre, ci va fi liniște, cu cer înourat, cu ceață multă și cu ploi; ninsoarea va fi rară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-te, de dragul meu. Poate că, în vremurile astea în care nimeni nu mai crede în minuni, se va întâmpla totuși o minune: ne vom vedea! Crezi asta, draga mea? M. 1951 este anul în care Virgil Ierunca a scris poemul Decemvrie, dedicat Monicăi Lovinescu, anul când ea, după o lună de vacanță în care plecase, ca de obicei, spre țărmuri italiene sau spaniole, consemna în jurnal „mirarea straniu indignată a lui Virgil Ierunca că am dispărut atâta timp din Paris fără
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
gigantici abia niște copii; O pată cenușie în josul meu s-arată, E marea care vecinic de pânze e-ncărcată. La ivirea primăverii, cuprins de o puternică euforie, poetul se simte renăscut: Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit! Noaptea de decemvrie, cu veșnicele refrenuri liturgice, e capodopera lui Macedonski, poemul delirant al mirajului: Și el e emirul, și toate le are... E tânăr, e farmec, e trăsnet, e zeu, Dar zilnic se simte furat de-o visare... Spre Meka se duce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
făcut?” „Am stat puțin de vorbă, atâta tot, nici nu m-a Întrebat de Faliboga, nici de tata, nu m-au Întrebat de absolut nimic. Nu știu ce-i În spatele la toată tărășenia asta.” Am aflat până la urmă ce-a fost: până În decemvrie, exista Încă În vigoare legea că eu nu eram obligat să-l denunț pe tata și nici tata pe mine. De-abia la sfârșitul lui decembrie a apărut agravanta..., dracu’ știe ce număr o avut, care spunea că „indiferent de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
august. Și au stat la celula 0 până-n 6 septemvrie ’57, când a fost recursul Întregului lot, la București. Da’ a respins la toată lumea, inclusiv condamnările la moarte, și ei au rămas tot la celula 0. Și, de-abia În decemvrie, Marea Adunare Națională le-a comutat pedeapsa de la moarte la muncă silnică pe viață, așa că au scăpat... Și după proces unde ați fost dus? A doua zi după proces m-au pus În dubă și m-au dus la Târgu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au fost prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului; această excepție este valabilă numai pe timpul duratei executării comenzilor; d) Cei care se găsesc în întreprinderile supuse românizării și cari sunt sau nu dublați de români; aceasta însă numai până la 31 Decemvrie 1941; e) Cei strict indispensabili funcționării întreprinderilor comerciale importante, pe care Ministerul Economiei Naționale le va considera ca necesare vieții economice; f) Cei strict indispensabili funcționării instituțiilor financiare, pe care Banca Națională a României le va considera ca necesare vieții financiare” (doc. nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
era o zonă petroliferă, acestora li s-a interzis să revină acasă sau să se stabilească în București. „Munca de interes obștesc a evreilor aflați în detașamente de lucru deplasate din orașele din care fac parte evreii, încetează la 1 Decemvrie 1941... Evreii ce fac parte din Cercul de Recrutare Prahova, au voie a-și stabili domiciliul în orice oraș capitală de județ, afară de regiunea petroliferă și București... Evreii nu au voie a locui decât în capitalele de județ. 2) După
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fac parte din Cercul de Recrutare Prahova, au voie a-și stabili domiciliul în orice oraș capitală de județ, afară de regiunea petroliferă și București... Evreii nu au voie a locui decât în capitalele de județ. 2) După data de 1 Decemvrie 1941, evreii vor putea fi folosiți numai în orașele din care fac parte, având voie a locui acasă” (doc. nr. 52). Munca obligatorie se desfășura după reguli și norme. Într-un document emis de Cercul de Recrutare București în 1942
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
împart, în ceea ce privește starea lor juridică, în trei categorii, numite în acest Decret cu putere de lege: categoria I, categoria a II-a și categoria a III-a. ART. 4. Categoria I este alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918. ART. 5. Categoria a II-a în înțelesul acestui Decret cu putere de lege, este alcătuită din: a) cei care au căpătat naturalizarea, prin lege individuală sau dispozițiune legală individuală, pănă la 30 Decemvrie 1918; b) cei ce au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
veniți în România după 30 Decemvrie 1918. ART. 5. Categoria a II-a în înțelesul acestui Decret cu putere de lege, este alcătuită din: a) cei care au căpătat naturalizarea, prin lege individuală sau dispozițiune legală individuală, pănă la 30 Decemvrie 1918; b) cei ce au dobândit naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art. 7, par. 2, lit. c. din Constituția modificată la 1879, servind Țara sub Drapel, în timpul războiului pentru Independență; c) cei ce, locuind în Dobrogea, au dobândit naturalizarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
premilitare și militare ale evreilor din România se transformă în obligațiuni fiscale și obligațiuni de muncă potrivit prevederilor decretului-lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România din 9 August 1940, decretului-lege relativ la statutul militar al evreilor din 5 Decemvrie 1940 și prezentului decret-lege. Obligațiunile de muncă se vor stabili și executa potrivit prevederilor decre tului-lege pentru statutul militar al evreilor din 5 Decemvrie 1940. Obligațiunile fiscale se vor constata și executa potrivit dispozițiunilor prezen tului decret-lege. 2. Sunt supuși
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
locuitorilor evrei din România din 9 August 1940, decretului-lege relativ la statutul militar al evreilor din 5 Decemvrie 1940 și prezentului decret-lege. Obligațiunile de muncă se vor stabili și executa potrivit prevederilor decre tului-lege pentru statutul militar al evreilor din 5 Decemvrie 1940. Obligațiunile fiscale se vor constata și executa potrivit dispozițiunilor prezen tului decret-lege. 2. Sunt supuși obligațiunilor fiscale prevăzute de prezentul decret-lege, evreii, în înțelesul art. 2 din decretul-lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, independent de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și gagiști, proveniți din activitate prevăzuți de art. 13 din decretul-lege relativ la statutul militar al evreilor. 3. Existența obligațiunilor fiscale statornicite prin prezentul decret-lege nu exclude executarea obligațiunilor de muncă prevăzute de decretul-lege relativ la statutul militar al evreilor din 5 Decemvrie 1940. Evreii aflați în întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, rechiziționați pentru lucru potrivit art. 14 din decretul-lege relativ la statutul militar al evreilor, datorează taxele militare. Evreii care vor fi utilizați în folosul armatei sau la munca de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
GENERAL ION ANTONESCU, Conducătorul Statului Român, Președinte al Consiliului de Miniștri și Ministru Secretar de Stat la Departamentul Apărării Naționale; Având în vedere art. 8 din Decretul-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, publicat în Monitorul Oficial No. 287 din 5 Decemvrie 1940. DECIDEM: Art. 1. - Medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții evrei, care va fi necesar a fi rechiziționați și întrebuințați în armată, pe timpul concentrărilor prelungite sau războiului, vor fi considerați asimilați în gradul ce au avut. Ei vor fi plătiți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
d-lui ministru secretar de Stat pe lângă Departamentul Apărării Naționale Nr. 25.385 din 1941; Având în vedere decretul-lege relativ la Statutul Militar al Evreilor<footnote id=”3”><Vezi doc. nr. 2./footnote>, publicat în Monitorul Oficial Nr. 287 din 5 Decemvrie 1940; În baza dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie și Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940, Am decretat și decretăm: REGULAMENT asupra Decretului-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor CAPITOLUL I Definirea evreilor Art.1. - Evreii, în înțelesul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au fost prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului; această excepție este valabilă numai pe timpul duratei executării comenzilor; d) Cei care se găsesc în întreprinderile supuse românizării și cari sunt sau nu dublați de români; aceasta însă numai până la 31 Decemvrie 1941; e) Cei strict indispensabili funcționării întreprinderilor comerciale importante, pe care Ministerul Economiei Naționale le va considera ca necesare vieții economice; f) Cei strict indispensabili funcționării instituțiilor financiare, pe care Banca Națională a României le va considera ca necesare vieții financiare. 2. CINE
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
puteau deveni cetățeni români prin legi individuale, în anumite condițiuni. Jocul partidelor politice a înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s’a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919 - ambele privitoare la vechiul Regat - prin care locuitorii evrei ai vechiului Regat devin cetățeni români dacă sunt majori, născuți în țară, sau întâmplător în străinătate, din părinți așezați în țară, care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care locuitorii evrei ai vechiului Regat devin cetățeni români dacă sunt majori, născuți în țară, sau întâmplător în străinătate, din părinți așezați în țară, care nu au fost supuși unui stat străin. Ulterior, prin tratatul zis al minorităților din 9 Decemvrie 1919, România a recunoscut același drept de cetățenie următoarelor categorii de locuitori: a. Tuturor celor domiciliați, la data punerii în aplicare a tratatului, pe teritoriul țării (teritoriul vechiului Regat și al ținuturilor alipite) (art. 3); b. Tuturor celor născuți pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Saint Germain, pretinzând pentru evreii din vechiul Regat, să fie născuți în țară sau chiar în străinătate, dar din părinți așezați în țară, iar pentru locuitorii din teritoriile alipite - deci și pentru evrei - să fi avut indigenatul (apartenența) la 1 Decemvrie 1918 în Bucovina și Transilvania și domiciliul administrativ la 9 Aprilie 1918 pentru cei din Basarabia. Deși ne găsim în fața unor condiții restrictive, totuși, în fapt, din cauza modului cum a fost recunoscută această cetățenie, s’a deschis cea mai largă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și fără putință de revenire. A. În Ianuarie 1938 guvernul Goga este cel dintâi care a pășit la o realizare legislativă prin Decretul-Lege pentru revizuirea cetățeniei din 22 Ianuarie 1938. Acest Decret-Lege pornește de la suspicionarea regularității încetățenirilor intervenite de la 30 Decemvrie 1918 încoace, și în special, asupra constatărilor de cetățenie ce s’au făcut în teritoriile alipite, de către autoritățile administrative, ceea ce reiese clar de altfel și din expunerea de motive. Decretul-Lege și mai ales regulamentul fixează, diverse categorii de evrei, în ce privește
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
al Consiliului de Miniștri; c. Locuitorii din Dobrogea cărora li s’au recunoscut drepturi politice potrivit Legilor din 19 Aprilie 1909, 14 Aprilie 1910 și 3 Martie 1912; d. Cei încetățeniți prin ordonanțe date potrivit Decretului-Lege No. 3902 din 29 Decemvrie 1918; e. Cei încetățeniți prin hotărârile comisiunilor prevăzute de art. 6 din Legea din 1 Aprilie 1914 și art. 10 și urm. din Legea din 26 Iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei noi. Din acest Decret mai rezultă că încetățenirea era
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lege de restrângere a drepturilor evreilor. Menționăm faptul că art. 2 arată cine sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret și că art. 3-6 împarte evreii în trei categorii: - categoria I-a alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918; - categoria II-a, compusă din cei ce au căpătat naturalizarea prin lege individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879, servind țara
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
înțelesul acestui Decret și că art. 3-6 împarte evreii în trei categorii: - categoria I-a alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918; - categoria II-a, compusă din cei ce au căpătat naturalizarea prin lege individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879, servind țara sub drapel, în timpul războiului pentru Independență, - cei ce locuind în Dobrogea au dobândit naturalizarea în baza art.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]