1,598 matches
-
De aceea, dimensiunea factorul militar detaliat în următorul subcapitol, și care îndeplinește misiunea încredințată printr-o decizie politică, trebuie să-și centreze acțiunile pe obiective foarte concrete, dar extrem de fluide și de dificil de localizat. S-ar putea ca, atât decidentul politic, cât și factorul militar, să cadă în una dintre numeroasele capcane specifice războiului împotriva terorismului, să-și adapteze strategiile și structurile la astfel de acțiuni, fragmentare și fluide și să scape din vedere esențialul, adică forma de combatere unitară
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
care sunt bine pregătite în ceea ce privește misiunile antiteroriste. Este binecunoscut faptul că aceste forțe sunt mult mai eficiente și produc mult mai puține victime colaterale decât forțele armate convenționale. Aceste forțe speciale se expun unor riscuri extrem de ridicate și de aceea decidenții politici sunt retincenți în ceea ce privește utilizarea lor. Unele forțe speciale conțin unități de politie, însă cele mai multe dintre ele sunt antrenate pentru acțiuni de recunoaștere, supraveghere, raiduri cu precizie chirurgicală, salvarea de ostatici, răpiri, asigurarea legăturii cu forțele antiteroriste ale aliaților. Forțele
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
de mică (53 de miliarde de franci în 1988, jumătate din cifra de afaceri a France-Télécom și a cincea parte din bugetul pentru Educație). Dar reversul acestui randament informativ crescut este că influența deciziilor informaționale sporește odată cu puterea discreționară a decidenților, în așa fel încît fiecare palier atins în "democratizarea informației" (lărgirea ariilor de receptare + accelerarea ritmului de circulație) marchează o nouă etapă în constituirea unei aristocrații a informatorilor. * "Bilanțul unei revoluții științifice comportă și pierderi, și cîștiguri", scrie Thomas Kuhn
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
alegerea consiliilor județene, PD-L a adunat 29% din opțiunile exprimate, dublul scorului său electoral din urmă cu patru ani. În fine, cu cele mai multe mandate câștigate în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008, partidul și-a adjudecat și poziția de decident al politicii românești. Desigur, s-ar putea spune că PD-L nu a devenit acel partidul prezidențial imaginat de Traian Băsescu sau, cel puțin, nu în măsura dorită de acesta, capabil să-i ofere singur o majoritate parlamentară pe măsură
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
o bună definiție a afacerilor trebuie să cuprindă trei dimensiuni, respectiv: a) grupurile de consumatori pe care îi/sau urmează să-i servim; b) tehnologiile utilizate; c) nevoile consumatorilor pe care îi/sau urmează să-i servim. Apreciem că, pentru decidentul afacerilor apar noi întrebări: 1. Ce facem și încotro mergem?; 2. Unde dorim să ajungem?; 3. Ce informații trebuie obținute si despre care factori?; 4. Care sunt previziunile și care este costul acestora?; 5. Cum vor fi utilizate informațiile obținute
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și activitatea de planificare, dintre marketing și management. Marketingul joacă un rol cheie în activitatea de planificare, informând firma despre modificarea variabilelor pieței și anume: produsul (ofertaă; prețul; consumatorii (cererea); concurența; promovarea; taxe și impozite; plasamentul (vânzarea). Pentru fiecare variabilă, decidentul de marketing va analiza, evalua și concluziona următoarele sub variabile: * pentru produs: sortimentul de produse (mărime, adâncime și mixt); caracteristicile produselor; calitatea produselor; ambalarea și prezentarea produselor. * pentru consumatori: comportamentul consumatorilor față de produse; venitul consumatorilor. * pentru preț: nivelul prețului; scontul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și la instrumentele sale de constrângere. Instituțiile bancare americane au făcut faima acestei țări. Ele trebuie, într-o anumită măsură, menajate. Din această situație paradoxală nu se poate ieși decât prin măsuri de mare finețe, care cer timp, putere, din partea decidenților și răbdare din partea populației. Am vorbit de existența fluxurilor financiare străine, care sporesc masa de lichidități și reprezintă un factor favorizant al speculațiilor financiare. În același timp, SUA au nevoie de acești bani, mai ales că o parte din ei
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
vor produce efecte atât de devastatoare. Nu putem să nu ne întrebăm în legătură cu rezultatele modeste ale atâtor reuniuni internaționale desfășurate la nivelul cel mai înalt. Nu poate fi totul explicat prin lipsa de pregătire a respectivelor foruri sau prin dezinteresul decidenților. Schimbarea climei antrenează prefaceri pe care începem să le simțim în viața de zi cu zi. Toată lumea este conștientă că trebuie făcut ceva. Și totuși, rezultatele întârzie să apară. De ce? Încercăm să prefigurăm câteva explicații. 4.2. Globalizarea somează, dar
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mică în comparație cu alte țări europene, ceea ce explică nemulțumirile cronice din sistem și mediocritatea rezultatelor elevilor români la testele internaționale de performanță școlară. Concluzia acestui capitol este clară. Educația are nevoie de sociologi, nu doar ca lachei ai sistemului, ci în calitate de decidenți, consilieri, conștiințe lucide și critice. Expertiza sociologică are nevoie de autonomia și de demnitatea care să îi permită să se facă auzită în polemicile de politică educațională atât de viciate de interese mai mult sau mai puțin ascunse. Educatorii, chiar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dintre variabilele sociopolitice (independență/dependență, partid unic/pluripartitism, alegeri libere etc.) și expansiunea sistemelor de învățământ în anumite țări pentru care avem date mai bogate, cum este chiar România. O asemenea analiză arată că reformele școlare dorite și aplicate de către decidenții politici nu au un impact decisiv asupra creșterii efectivelor. Ele reprezintă mai degrabă mecanisme de adaptare a sistemelor școlare la „cererea de educație” și la efectele accelerării dezvoltării economice. Meyer, Ramirez și Soysal extind această teorie (1992) printr-o variantă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
spune că România investește masiv în acest sector. Din păcate, precum reiese din cifrele de mai sus, aceasta se întâmplă în dauna resurselor necesare elevilor din ciclurile primar și secundar. Un alt set de cifre care atestă falsa preocupare a decidenților politici pentru „soarta învățământului românesc” este cel referitor la salarizarea personalului didactic. România, alături de Bulgaria și de Slovacia constituie lotul de țări europene care își plătesc cel mai prost învățătorii și profesorii, comparativ cu alte categorii ocupaționale. Tabelul de mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
risc și cauze" Accesul diferențiat la treptele de învățământ, măsură a inegalităților de șanse școlare, se exprimă la nivel statistic în rate de participare diferențiate ale copiilor din diferite categorii sociodemografice la treptele de învățământ corespunzătoare unei vârste specifice. Pentru decidenții din sistemul de învățământ, preocuparea privind egalitatea șanselor școlare se exprimă prin retorica participării școlare. Participarea școlară este cel mai serios afectată de fenomenul abandonului școlar. Evident că indicatorul unei politici educaționale echitabile este participarea școlară egală a tuturor categoriilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale reprezentanților celor două categorii sociale. Prin urmare, problemele manifestate statistic ca inegalități de șanse își au originea în procese de socializare diferențiate, care orientează indivizii spre destine sociale greu de evitat. Apropierea de teoria „culturii dependenței”, foarte populară printre decidenții de dreapta din perioada de aur a conducerilor conservatoare din SUA (Ronald Reagan și George Bush) și Marea Britanie (Margaret Thatcher), este evidentă și vine să justifice la rândul ei inutilitatea transformării sistemelor sociale, acuzate în mod eronat că ar nedreptăți
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
economice în educație și controlând variabile cu impact major cunoscut asupra variabilei dependente, precum statusul socioeconomic de origine. Una dintre primele astfel de încercări analitice este consemnată chiar în celebrul raport Coleman (1966). Studiul condus de Coleman a atras atenția decidenților și cercetătorilor prin rezultatul său neașteptat, potrivit căruia calitatea școlilor, mai ales dotarea lor cu diverse elemente de infrastructură educațională, este relativ neimportantă pentru determinarea rezultatelor școlare comparativ cu impactul familiei, care a rezultat ca fiind elementul-cheie al succesului școlar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Concluzia acestor analize, formulată pe scurt, este că „banii nu contează”, cel puțin din anumite puncte de vedere, iar soluția îmbunătățirii rezultatelor elevilor nu constă în mărirea fără discernământ a alocațiilor bugetare pentru sistemul educațional. Hanushek (1996) afirmă că atenția decidenților trebuie să se îndrepte mai puțin către sumele investite în educație și mai mult către maniera în care sumele respective sunt cheltuite. Recomandarea sa, în evidentă convergență cu obiectivele de restricții bugetare ale regimurilor neoliberale, este de a introduce modalități
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al originii sociale a elevilor, astfel încât segregarea rezidențială să nu mai afecteze șansele școlare, iar rezultatele elevilor să nu mai fie influențate de locul unde este amplasată școala. Raportul Coleman a propus acest lucru în anii ’60 pentru SUA, iar decidenții americani au luat măsurile extinderii politicii de transport al elevilor la școli din alte cartiere cu celebrele autobuze de școală de culoare galbenă. Chiar și așa, injustițiile au rămas, căci, dincolo de inegalitățile dintre școli, există diferențe în ceea ce privește tratamentul aplicat copiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
2001), considerat un Socrate al managementului american pentru înțelepciunea degajată din abordările sale ghidate de principii. Acesta consideră misiunea personală ca fiind echivalentul Constituției unui stat în orientarea tuturor deciziilor, chiar și a celor zilnice, nesemnificative. Când persoana este un decident important, director sau proprietar al unei organizații, atunci probabilitatea ca principiile profesiunii sale de credință să se reflecte la nivelul organizației, în comportamentul său, în declarația misiunii sale sau în stilul de management adoptat este suficient de importantă pentru a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și Whittington (2005). Atenția autorilor și a cercetătorilor din domeniul managementului a fost atrasă de stakeholder-i când modelele strategice „liniare” s-au dovedit nesatisfăcătoare, iar anumite comportamente ale organizațiilor nu au putut fi explicate doar prin existența și acțiunile unui decident rațional unic. Pe de altă parte, toate organizațiile, inclusiv firmele, trec printr-un proces de democratizare, care se concretizează în implicarea în activitățile lor a unui număr sporit de categorii interesate. Abordările manageriale moderne presupun că performanțele organizației se îmbunătățesc
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
organizații pot susține concomitent aceste strategii, presupunând că ele ar genera un ansamblu coerent. Mai frecvent, în funcție de preponderența unuia sau a altuia dintre grupurile de factori, se alege un număr restrâns de strategii pentru toată organizația, în funcție de abordarea preferată de decident. Procesul etapizat descris va genera o matrice calitativă, adoptată după sugestiile metodologice ale lui Weihrich (1982), de forma din figura 7.1. Figura 7.1 Succesiunea etapelor modelului prezentat permite orice modificare a ordinii pentru primele patru, ca și pentru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
etapă rămâne pe această poziție, indiferent de permutările care se fac între etapele 1-4 și 5-8 sau de numărul iterațiilor asociate primelor opt etape. Modelul calitativ permite o utilizare mai rapidă și mai intuitivă, specifică micilor firme sau organizațiilor cu decident individual unic. Cum prin această variantă se sugerează o serie de strategii, decidentul trebuie să realizeze o sinteză și/sau o ordonare a acestora. Modelul cantitativ constă în utilizarea unui sistem de scoruri pentru elementele mediilor intern și extern, din
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1-4 și 5-8 sau de numărul iterațiilor asociate primelor opt etape. Modelul calitativ permite o utilizare mai rapidă și mai intuitivă, specifică micilor firme sau organizațiilor cu decident individual unic. Cum prin această variantă se sugerează o serie de strategii, decidentul trebuie să realizeze o sinteză și/sau o ordonare a acestora. Modelul cantitativ constă în utilizarea unui sistem de scoruri pentru elementele mediilor intern și extern, din agregarea cărora va rezulta o pereche de coordonate ce va determina poziția firmei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Pentru această succesiune de etape, posibilitatea de permutare nu există, plecând de la ideea că aprecierea elementelor interne se face prin prisma celor externe, urmând ca apoi acestea să fie considerate favorabile sau nu, în funcție de mediul intern și intențiile strategice ale decidenților. Modelul cantitativ este recomandat în cazul unui proces decizional de grup, specific marilor organizații. Subiectivismul etalonării se poate reduce utilizând tehnici de grup, dar trebuie avute în vedere jocurile de putere care se pot genera la nivelul grupului. Ambele abordări
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
necesare pentru transformarea în realitate a „pozițiilor” viitoare dorite și proiectate cu ajutorul matricei pentru unitățile strategice de afaceri ale firmei. Deciziile se concretizează într-o serie de mișcări strategice - achiziții, lichidări parțiale etc. Principial, poziționarea în caroiajul matricei îi sugerează decidentului un anumit comportament, pe baza experienței existente în domeniul gestiunii portofoliilor de afaceri. 9.3. Aplicație practicătc "9.3. Aplicație practică" Utilizarea matricelor BCG și McKinsey pentru managementul portofoliului de afaceri al firmei Electrextc "Utilizarea matricelor BCG și McKinsey pentru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
înrăutățirea performanței economice, dar e posibil ca acesta să apară tardiv și să impună adaptarea unor strategii defensive și, in extremis, lichidarea totală. Alte semnale pot fi de natură calitativă și, în consecință, fac necesară o experiență de evaluare a decidentului strategic. Aceste semnale ar putea însemna manifestări organizaționale în una dintre următoarele forme (Child, 1984). 1. Decizia este de slabă calitate și procesul decizional e lent. 2. Răspunsul la modificările mediului înconjurător este lent, iar responsabilitatea monitorizării mediului e ambiguă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
3. Particularități ale structurilor organizaționale în Româniatc "10.1.3. Particularități ale structurilor organizaționale în România" Până în 1990, modelarea structurilor organizaționale era o problemă abordată centralizat, fiind asociată cu o decizie exterioară organizației. Decizia „științifică” aparținea, în ultimă instanță, unor decidenți politici, chiar dacă aceștia erau ghidați de tehnicieni ai domeniului. Rezultatul a fost că, după mai multe decenii de conducere „științifică”, s-a ajuns la o relativă standardizare a structurilor organizaționale pentru firmele care aveau un profil al producției asemănător, inclusiv
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]