336 matches
-
beneficiind de suportul financiar al guvernului de la Budapesta, baronul Apor din Sighișoara decide să construiască o cale ferată care să lege Podișul Târnavelor de Podișul Hârtibaciului. Din cauza dificultății traseului dintre Sighișoara și Brădeni, care presupunea curbe foarte strănse și o declivitate crescută pentru traversarea dealului Apoldului, s-a ales ecartamentul îngust, standardizat în imperiu la 760 mm. Secțiunea Sighișoara-Agnita a fost operată de 3 locomotive cu tender noi, seria 388, producție a fabricii de locomotive Wiener Neustadt, de la deschiderea circulației în
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
următoare: 1. două frânări de urgență succesive de la viteza maximă, pe o cale ferată în linie dreaptă și în plan orizontal, la vânt minim și cu șinele uscate; 2. menținerea unei viteze de 80 km/h într-o pantă cu declivitate medie de 21 ‰ și lungimea de 46 km (panta sudică a liniei St. Gotthard, între Airolo și Biasca, este panta de referință). 2.13.2.6. Sistemul antipatinaj al roților (SAP) Sistemul antipatinaj al roților (SAP) este un sistem proiectat
32004D0446-ro () [Corola-website/Law/292410_a_293739]
-
greco-catolici (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul ocupă un loc central între diferitele regiuni geografice: la est de masivul Bükk, în valea râurilor Sajó, Hejő și Szinva. Orașul Mișcolț ocupă o suprafață totală de km². Declivitatea este progresivă, diferența de nivel între punctul cel mai înalt și punctul cel mai jos al orașului este de circa 800 metri. Orașul este dotat cu două linii de tramvai, prima linie de tramvai fiind inaugurată la 10 iulie 1897
Miskolc () [Corola-website/Science/297720_a_299049]
-
Sebeș și Vințu de Jos, sunt cu linie simplă. Segmentele dublate sunt Orlat-Săliște, Apoldu de Sus-Miercurea Sibiului și Cunța- Sebeș. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri personale, accelerate și un tren rapid. Există, de asemenea, și trafic de marfă. Declivitatea maximă atinge 17 mm/m între stațiile Miercurea Sibiului și Săliște. Un tronson foarte pitoresc al acestei linii se află între halta Tilișca și stația Apoldu de Sus. Pe această porțiune calea ferată se strecoară printr-o pădure deasă de
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
cele mai mici, de 0,0-0,50 km/km2 se întâlnesc în partea de sud-vest, de-a lungul culmii Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului - Dealul Cisteiului, ca urmare a predominării aici a marnelor și nisipurilor. La rândul lor valorile declivității sunt concordante cu cele ale gradului de fragmentare, scăzând în mod accentuat de la est și nord-est spre vest și sud-vest. Dealurile Lopadei beneficiază de un climat temperat-continental cu influențe oceanice și efecte de foehn, specific sud-vestului Depresiunii Transilvaniei. Temperatura medie
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
în strânsă interacțiune cu structura substratului petrografic, confirmă principala caracteristică a Podișului Hârtibaciului: dinamica accentuată a versanților. Astfel, densitatea fragmentării are valori cuprinse între 2 și 3,5 km/km, iar energia reliefului variază între 90 și 300 m/km. Declivitatea variază de la 5-10 pe suprafețele structurale, la peste 55 pe abrupturile cuestice, menținându-se între 2 și 5 pe podurile teraselor și suprafețelor de nivelare. Ponderea însemnată dețin suprafețele cu pante de 15-25. Versanții cu pante mai mari de 10
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
tracțiune animală ce lega tunelul de galeria de coastă „Kerpely” la rândul ei s-a convertit în cale ferată electrificată. Astfel minereul de fier ajuns la galeria de coastă „Kerpely” ajunge pe o cale ferată cu ecartament de 633mm, o declivitate de 0,4% care trece prin tunelul „Lukács László” ajungând la planul înclinat din valea Retișoarei, care la rândul ei i-a fost mărit capacitatea de transport pentru a coborî și ridica 4 vagoneți per platformă, cu două platforme care
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
Panta sau înclinarea terenului reprezintă indicatorul esențial în caracterizarea reliefului dar și în formarea și evoluția solurilor, deoarece de pantă depinde eroziunea torențială, deplasările de mase pe versanți, scurgerea apei de suprafață și modul de utilizare al terenurilor. Versanții cu declivități cuprinse între 20% și 50% ocupă cele mai mari suprafețe (peste 40%) din tot arealul și reprezintă toate bazinele depresionare subcarpatice. Pante peste 50% întâlnim pe abrupturile morfostructurale și la obârșiile bazinelor torențiale. Din acțiunea factorilor modelatori externi iese în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de lei pentru construirea acesteia. Lucrările au început în toamna anului 1923, intenționându-se realizarea, într-o primă etapă, a căii ferate Brașov-Întorsura Buzăului. Aceasta a fost deschisă circulației pe 25 iunie 1931. Linia are aproximativ 36,5 kilometri, o declivitate maximă de 12‰, curba sa cea mai strânsă are raza de 360 m, iar traseul însumează 348 de poduri și podețe și trei tuneluri. Cel mai impresionant dintre acestea, Tunelul Teliu , măsoară 4.369,5 metri (după alte surse 4
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
vârful muntelui pentru a li se reduce lungimea, erau numite "tuneluri de vârf," spre a fi deosebite de tunelurile de bază construite uneori prin același masiv muntos. Tunelurile de bază pornesc de la o filozofie complet diferită, eliminând complet sau minimizând declivitățile și evitând curbele, rezultând în final tuneluri mai lungi pe un traseu, dar distanțe totale de călătorie mai scurte. În plus, ele permit viteze mai mari de trafic și costuri mai mici cu consumul de energie. Conceptul de tunel de
Tunel de bază () [Corola-website/Science/336468_a_337797]
-
a părții tibiotalare posterioare a ligamentului colateral medial). Fața posterioară a talusului sau fața posterioara a corpului talusului este mică, îngustă și înclinată înapoi; ea prezintă o proeminență rugoasă numită procesul posterior al talusului. Fața posterioară este foarte redusă datorită declivității trohleei talusului; ea se asemăna mai degrabă cu o margine decât cu o față adevărata. Procesul posterior al talusului ("Processus posterior tali") sau procesul Stieda este o proeminență posterioară a talusului situată posterior și inferior față de trohleea talusului; el are
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]