390 matches
-
un index memento nonagresiv, un ,,justificator" folosit pentru a sublinia aspectele cheie. Atunci când degetul arătător este ținut rigid deasupra capului pentru a-și susține argumentele, indexul devine ,,paratrăsnet"; b) indexul în poziție orizontală cu palma întoarsă în jos poate fi decodat ca avertizare, împungere, amenințare. Indexul amenințător este numit ,,al lui Largardère", cel care pune în gardă, moștenitorul unei spade uitate, al cărei tăiș era prezentat în același fel adversarului. Amenințarea cu indexul drept este mai agresivă decât cea realizată cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de către receptor în funcție de înțelegerea gestului, convingerea de a se apropia de emițător, recunoașterea și acceptarea gestului ca semn al apropierii și vibrația afectivă la privirea acestui gest. Dacă gestul chemării cu degetul arătător a fost sincer sau simulat va fi decodat de receptor în funcție de competența de comunicare nonverbală pe care o deține. În general, pentru ca un gest să stârnească o reacție din partea receptorului, fie ea pozitivă sau negativă, emițătorul trebuie să țină seama de mai multe variabile: • natura relației dintre interlocutori
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din partea elevilor. Gesturile elevilor transmit semnificații valoroase profesorului pe parcursul lecției dacă acesta deține competența comunicării gestuale. De exemplu, profesorul, care observă că elevii săi stau cu mâna închisă așezată pe obraz și cu degetul arătător ațintit în sus, poate să decodeze aprecierea și mulțumirea lor numai atunci când stăpânește semnificația coregrafiei gestuale. Dacă aceștia încep să-și piardă interesul, deși mimează comportamentul de atenție, poziția mâinii lor se modifică ușor, palma devenind suport pentru cap. Pentru a sesiza obiectiv gradul de interes
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stăpânește semnificația coregrafiei gestuale. Dacă aceștia încep să-și piardă interesul, deși mimează comportamentul de atenție, poziția mâinii lor se modifică ușor, palma devenind suport pentru cap. Pentru a sesiza obiectiv gradul de interes și participare al elevilor, profesorul eficient decodează ,,scurgerile" adevăratelor gânduri ale elevilor ținând cont de cele cinci tipuri de indicii non-verbale, împărțite în funcție de zona ,,scurgerii" de către psihologul Robert Rosenthal de la Universitatea Harvard: a) semnale incongruente între ele (deoarece arată conflicte interne, sentimente de ezitare, tendințe de înșelare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în comunicarea didactică se referă la faptul că acestea pregătesc de multe ori terenul pentru mesajul verbal. De exemplu, înainte ca profesorul să ,,traducă verbal" conținutul didactic, elevul are sentimentul importanței acestuia, stare transmisă de gesturile profesorului pe care le decodează mult mai ușor și mai rapid. Credibilitatea mesajelor verbale poate fi sporită și întărită de anumite gesturi și posturi ale corpului profesorului. Convergența dintre comunicarea gestuală și cea verbală ușurează realizarea unor sarcini diferite în același timp, dar prin mijloace
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
glas stărilor emoționale în comunicarea didactică și ,,scapă" controlului voluntar: ,,expresii faciale"122 sau ,,gesturi expresive"123. Fără intenție, dar cu valoare comunicativă, manifestările faciale sunt puternic implicate în exprimarea sau descifrarea stării fizice și psihice. De multe ori, elevii decodează starea fizică a profesorului după gesturile acestuia și se adaptează în funcție de natura relației pe care au construit-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi, expresiile faciale sunt prezențe primare în ontogeneza gestualității, unele dintre ele existând chiar de la naștere (surâsul, încruntarea, dezgustul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Anexa 10]. Pentru a ilustra disfuncția gestului indicării unui elev cu degetul arătător, apelăm la analiza triadică specifică metodologiei semiotice: a) Analiza sintactică urmărește logica internă a gestului și relația dintre gesturi. Gestul îndreptării degetului arătător spre elev poate fi decodat ca un gest agresiv. De regulă, profesorul care folosește frecvent acest gest vrea să-și impună autoritatea asupra elevilor sau să le demonstreze superioritatea. Gestul poate să fie valorificat pentru a sublinia o idee, pentru a atrage atenția, pentru a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în grup mic; d) publice. 10. În contextul social, relațiile dintre persoanele cu statute diferite sunt extrem de sugestive. Arătați cum se realizează comunicarea nonverbală a statutului ocupat prin intermediul: - vestimentației și accesoriilor; - atitudinii și posturii; - mimicii, gesticii și hapticii; - proxemicii. 11. Decodați ce sentiment exprimă fiecare persoană, din imaginile de mai jos, analizând mimica și gesturile (imagini preluate din Desmond Morris, 1994): 12. Din dorința de a interpreta complex și corect gestul trebuie să ținem cont de toate accepțiunile, care presupun grile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lărgimea sau îngustimea spațiului; f) stilul de predare. 6. Direcția de execuție a gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi. Gesturile centrifuge se asociază cu: a) atitudinea indiferentă; b) atitudinea închisă; c) atitudinea deschisă. 7. Încercuiți manifestările gestuale care pot fi decodate atunci când elevii mint: a) clipit des; b) zâmbet larg; c) contact vizual crescut; d) dilatarea pupilelor; e) atingerea propriului corp; f) schimbări de poziție; g) răspunsuri scurte; h) mișcări ale capului; i) mâinile în buzunare; k) ezitări în oferirea răspunsurilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caracter: „Destinul fiecăruia este dat de caracterul său” (Cornelius Nepos). Comentariile pe care le propunem pe marginea unora dintre cele mai cunoscute aforisme ale umanității nu exprimă, desigur, decît un modest punct de vedere personal. Cititorul are oricînd posibilitatea să decodeze În manieră proprie conținuturile semantice elevate ale acestor reflecțiuni aparținînd unora dintre cele mai luminate minți ale umanității. De fapt, scopul nostru principal a constat nu atît În a propune reflecții proprii, cît În a oferi cititorilor o colecție de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
contextul vieții prezente acele elemente din care se poate constitui un nou univers, un nou context de viață (cel al „sensurilor” și al „semnificațiilor”). * „Versurile mele au sensul care li se atribuie.” (P. Valéry) Adevărul este, credem, la mijloc: cititorul decodează, Într-adevăr, mesajul unei opere literare În manieră personală (acordîndu-i Înțelesurile lui proprii), Însă, În același timp, „scriitorul poate - spune Marguerite Yourcemar - recrea, prin arta lui, gîndirea unui om”. * „Orice gîndire este schiță de acțiune.” (A. Maurois) Într-adevăr, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Dumneavoastră știu că aveți alte experiențe, ați avut parte, În mod privilegiat, așa cum meritați, ... de o Întreagă istorie. P: Foarte frumos, deci ... abordați lucrurile ..... Nu mai discutăm despre acest subiect. H un are nici un fel de problemă În a interpreta/decoda componenta verbală a enunțului produs de P. Îi este Însă cu siguranță imposibil să recupereze, În integralitatea ei, natura și dimensiunea stării de disconfort pe care i-a produs-o acestuia ideea că el, P, ar fi avut relații privilegiate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
El va trebui să facă un compromis Între forma pe care ar dori să o dea enunțului pentru a exprima cel mai bine intenția pe care o are și forma pe care el consideră că interlocutorul ar putea să o decodeze/interpreteze cu ușurință (astfel Încât enunțul să fie pertinent pentru interlocutor). Asta va impune un proces de selecție atât la nivel lexical cât și la cel structural, gramatical. Altfel, comunicarea pe direcția respectivă va eșua. Într-un talk show dedicat În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cu diferite atribuțiuni aflat În punctul de conducere a zborului, Împreună cu conducătorul zborului, Startul. Comunicarea era realizată prin radio, cu excepția ultimului caz, În care era directă, față-În-față. Mesajele principale transmise de conducătorul de zbor prin enunțul lingvistic erau simplu de decodat: 1) Nu mai decolează nimeni, 2) Ilie trebuia să zboare În zona Bicaz pentru a intermedia o legătura radio. La nivel implicit, ambele propoziții ale enunțului transmiteau un mesaj referitor la o situație de zbor specială (fără a intra În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fost suficient sau nu a fost explicit, deoarece el a contat pe faptul că, interpretul, P, va utiliza, În procesul de decodare/interpretare, și o serie de cunoștințe provenite din contexte externe enunțului și depozitate În memoria sa, pentru a decoda semnul succes conform așteptărilor sale. La fel de valabilă este și ipozeta conform căreia contextul intern a fost suficient pentru ca P să construiască referința așteptată a semnului success, dar el nu a dorit acest lucru. În calitatea lui de componentă decisivă a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
reinventeze, din mers, jocul plata foncirii. Faptul că nu are nici o replică lingvistică la intervenția agentului Înseamnă, În jocul normal, că a aceptat propunerea de a juca serios. Ba mai mult, Îi cere agentului o „Țigare”. Acest gest domestic este decodat de către agent, În baza aceluiași cod al jocului normal, ca fiind o dovadă de cooperare, ca o confirmare a renunțării la propriul joc. În timp ce Moromete Își pregătește tacticos țigara, agentul Îi vorbește despre suma pe care trebuie să o plătească
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din afara domeniului aviației, aflat pentru prima dată În postura Startului, din succesiunea de semne lingvistice enumerate de locutorul 326: frână, flaps, 100%, far, AP? Ele par a fi argumentele unor predicate care lipsesc. Prin ce mijloace ar putea reuși să decodeze / interpreteze aceste semne și enunțul În ansamblul său? Contextul intern, lingvistic nu-i furnizează nici un fel de informații suplimentare. Substantivele, destul de frecvent folosite În limbajul obișnuit, frână și far sunt compatibile cu o multitudine de predicate: frâna este trasă, frâna
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Îl interpretează, nu are nici o relevanță pentru comunicare. Caracterul esențialmente dinamic al celor două entități (emițător și receptor) este preluat de către mesaj; acesta nu trebuie privit ca un simplu produs, static, ce conține o semnificație codată ce urmează a fi decodată după un set predictibil de norme gramaticale ( Într-un sens foarte larg), ci ca un produs cu o dinamică internă, unic, irepetabil, optim interpretabil doar În interiorul interacțiunii continue dintre participanții la actul de comunicare. Emițătorul și receptorul sunt ființe dinamice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și alte explicații ale acestei diferențe. O observație imediată este aceea că prima construcție este foarte puțin contextualizată, pe când cea de a doua este mai puternic dependentă de context: În primul caz, pentru a identifica referentul, interpretul trebuie doar să decodeze semnele lingvistice, pe când În cel de al doilea, el trebuie, În plus, să interpreteze semnele non verbale care Însoțesc propoziția: direcția privirii și un eventual semn indicator cu mâna. O descriere/explicare a fenomenului se găsește În articolul Variation in
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
referențială a situației au o semnificație unică , independentă de celelalte componente ale contextului. Astfel, cele două enunțuri, care, produse În afara oricărui context, ar ridica mari probleme de interpretare unui receptor obișnuit (datorită multiplelor semnificații posibile ale semnului lingvistic cap), sunt decodate cu maximă precizie și cu efort minim de către actanți. Ce cap ai? este forma eliptică a enunțului Ce cap compas ai? a cărei formă maxim explicitată, În limbajul obișnuit, poate fi Pe ce direcție și În ce sens se deplasează
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
stare de lucruri din lumea reală imediat Înconjurătoare face referire locutorul, adică să construiască explicitarea formei logice. Interpretul este de profesie tâmplar și principala lui sarcină este montarea broaștelor la uși. În momentul În care semnul lingvistic broască a fost decodat, el a accesat imediat și cu cel mai mic efort schema cognitivă ce reprezintă montarea unei broaște În ușă, schemă În care conceptul broască are semnificația un mecanism pentru Încuierea unei uși (dulap, sertar etc.). Semnificația restrânsă a conceptului este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
gaze naturale, gaz metan, gaz de sondă, gaz (petrol lampant); a arde gazul degeaba (a nu face nimic) ș.a. În vorbirea informală curentă, gaz este deseori folosit cu semnificația combustibil/carburant. Expresia ochii pe... , utilizată În același registru informal, este decodată ca având valoarea unui ordin cu diferite semnificații, În funcție de situația reală de viață În care este enunțată. Astfel, ea poate Însemna: 1) a se uita la ... (În propoziția Ochii la mine! ); 2) a urmări cu atenție ...( În Am să fiu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
beneficiat de favoruri, ipoteză nesusținută, În mod direct și explicit, de nimic altceva decât de o preferință de moment a lui P de a suspecta pe locutor de intenția de a-i ataca teritoriul. Cu alte cuvine, P pare să decodeze expresia ambiguă din enunț așa cum dorește el, și nu neapărat În funcție de pertinența și forța unor ipoteze contextuale. Sau, se poate afirma că simplul fapt că este posibilă această interpretare defavorabilă la adresa sa face ca aceasta să devină cea mai pertinentă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care se sprijină postulatele concrete. Primul postulat de nivel superior, cel al coerenței lumii, afirmă faptul că lumea este organizată, ordonată, că are un sens. El pune individul la adăpost de haos, de dezordine. Îl asigură că lumea poate fi decodată. Aceasta face posibilă îndeplinirea unei precondiții inerente, intrinseci acțiunii adaptative, cea a previzibilității lumii și a evenimentelor ce vor avea loc. Odată obținută această garanție, procesarea informației capătă sens, iar individul se poate angaja în activitate și în relații cu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
parte, calitatea de "acte sau acțiuni lingvistice (sfat, promisiune, ofertă, amenințare, cerere, rugăminte etc.)" a "fragmentelor discursive" (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31) și, pe de altă parte, însuși raportul stabilit între intenția comunicativă a locutorului și maniera în care interlocutorul receptează/decodează mesajul (în conformitate sau nu cu intenția comunicativă a locutorului, de aici și diferența dintre mesajul codificat/transmis de către locutor și mesajul receptat/decodat/interpretat de către interlocutor) cf. Dragoș, 1989, p. 4; Hobjilă, 2003, p. 12; Hobjilă, 2009, p. 234
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]