662 matches
-
din literatura pentru copii, centrată îndeosebi pe conceptele de accesibilitate și accesibilizare atât la nivelul conținutului (al mesajului transmis), cât și la cel al formei (al limbajului valorificat), iar în cadrul demersului propriu-zis realizarea unui parcurs dinspre didactica receptării și a decodării unui text literar de către copiii preșcolari către o didactică a ,,lecturii", realizabilă în fapt în mod riguros ulterior etapei avute în vedere aici. 10.1. Didactica textului epic Valorificabil cu precădere prin prisma gradului mai mare de accesibilitate, a posibilităților
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
mesaj etc.; Două puncte pentru cei care dau explicații, răspund la întrebări etc.; Semnul exclamării pentru cei care ,,prezic" acțiunea/mesajul etc.). Fiecare copil din grupă intră în rol, oferindu-se astfel mai multe perspective asupra textului epic, nuanțându-se decodarea și interpretarea acestuia de către copii, ghidați de cadrul didactic. În cazul în care se are în vedere actualizarea unui text epic prin raportare la o succesiune de imagini/ilustrații, se poate gândi/organiza activitatea prin crearea de grupe de câte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
prin ,,lectura" imaginilor etc.), precum și a deprinderii copiilor de a se raporta la acestea pot fi realizate și prin utilizarea unor palete în formă de semnul întrebării pe care să fie simboluri diferite (corespunzând principalelor tipuri de întrebări care facilitează decodarea textului epic de către copii): un personaj stilizat (Cine?), o săgeată orizontală (Unde?), cadranul unui ceas (Când?), semnul asemănării (Cum?), semnul întrebării (De ce?), un cub (Ce?) etc. În actualizarea unor personaje/elemente din textele cunoscute copiilor, poate fi valorificat, de asemenea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Povestește ce vezi în imagini!321 (pentru dezvoltarea abilităților narative), Povești amestecate 322, Ce știm despre personajele din povești? etc. Planul formei, reflectat în construcții textuale în proză sau în versuri, implică, de asemenea, abordări particulare în sensul necesității facilitării decodării, de către copii, a elementelor verbale (cuvinte, expresii explicate, plasate în alte contexte), a interpretării anumitor structuri (de exemplu, numele personajelor din povești, din schițele pentru copii, din legende etc. relevante, în principiu, prin raportare fie la trăsăturile de ordin fizic
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
alte situații de comunicare didactică (vezi secvențele de captare a atenției, jocurile copiilor, concursurile 323, crearea de poezii pe teme date dictate, ca și în cazul textelor epice, adulților etc.). Relevantă devine, de altfel, tocmai perspectiva apropierii copilului preșcolar de decodarea și interpretarea anumitor componente ale textului liric, a sensibilizării preșcolarilor la expresivitatea deosebită realizată prin forța cuvântului (vezi și abordarea elementelor de construcție a comunicării la nivel stilistic, 9.2.5.). În vederea concretizării acestor aspecte în însăși formarea copilului preșcolar
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
și cu non-verbalul (mimica); de asemenea, recitarea trebuie să se constituie într-un model de articulare, de pronunțare a cuvintelor, de accentuare a acestora în context este accesat astfel primul nivel al receptării și, implicit, se translează către cel al decodării nivelul fonetic/fonologic; vezi, de exemplu, versurile: ,,Și tot ninge,/ Și tot cerne,/ Se bat norii, sus,/Cu perne!// Și-ai să vezi/ Acuși-acuși/Pârtie/Pe derdeluș,/Doi copii/ Cu nasul roșu/Parc-ar fi/Gerilă-Moșu!//Uite-abia, abia/Se văd
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Mircea Pop), în recitarea cărora este importantă accentuarea muzicalității deosebite construite prin repetiții de cuvinte, sunete (ș, i) (și tot...și tot, acuși-acuși, abia, abia), sugerând prin însuși aspectul sonor ideea de alunecare, de joacă, de mantie care acoperă totul; * decodarea textului implică, la nivel lexical, explicarea cuvintelor/ expresiilor care nu le sunt familiare copiilor prin apel la context (cerne aici, ,,ninge neîncetat, cu fulgi gingași"), la eventualele exemple similare date de copii (acuși ,,imediat, repede, cât ai clipi"), la planșele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
despre text și despre sine. În cazul unor exemple din lirica portretistică, respectiv din cea contextuală (reflectând sfera Sărbătorilor religioase, a zilelor de 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie, a vacanței, a grădiniței etc.), rămâne constant demersul dinspre receptare către decodare și interpretare, eventual creare, cu nuanțările necesare care țin de planul textului propriu-zis și de tematica abordată/mesajul transmis. Principala finalitate este, așadar, reprezentată în cadrul așa-numitei didactici a textului liric de plasarea copilului în ipostaza de a descoperi frumosul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
de păpuși etc.; stimularea implicării copiilor în punerea în scenă a unei piese de teatru, respectiv în realizarea de dramatizări ale unor texte/fragmente de texte epice îndrăgite (schițe, basme, fabule etc.). Perspectiva inițială, cea a receptării și, implicit, a decodării, interpretării (de exemplu, ca formă de ,,rezonare" cu acțiunile unora dintre personaje), așadar a raportării la textul dramatic presupune prezentarea în fața copiilor preșcolari a unei alte realități, cu decor, personaje, fond sonor etc.; demersul cadrului didactic trebuie să vizeze concentrarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
funcția estetică (asociată celei informative/formative) vs. funcția informativă, formativă, persuasivă; sfera emițătorului: creatorul vs. locutorul dintr-o situație de comunicare comună, reală sau (re)creată (însă păstrând, în principiu, reperele în real); sfera receptorului: public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea mesajului de tip literar vs. public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea unui mesaj non-literar; canalul ales: scris vs. oral/scris, audio/video; raportul m1 m2, dintre mesajul codificat/transmis de către emițător (m1) și mesajul receptat/decodat de către receptor (m2): în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
sfera emițătorului: creatorul vs. locutorul dintr-o situație de comunicare comună, reală sau (re)creată (însă păstrând, în principiu, reperele în real); sfera receptorului: public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea mesajului de tip literar vs. public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea unui mesaj non-literar; canalul ales: scris vs. oral/scris, audio/video; raportul m1 m2, dintre mesajul codificat/transmis de către emițător (m1) și mesajul receptat/decodat de către receptor (m2): în mai mare măsură, m1 ≠ m2 vs. m1 ≈ m2; feed-back-ul dat: (cititorul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
forme de transmitere de informații cu funcție persuasivă în contexte comune (vezi, de exemplu, reclamele din magazine, afișele de pe stradă etc.); copiii sunt familiarizați astfel cu însăși realitatea unei lumi în care ,,se face publicitate" sub cele mai inedite forme; decodare a componentelor verbale și extraverbale ale mesajelor de tip publicitar: cromatică, forme, sloganuri de multe ori reținute deja de copii de la radio/TV și reproduse uneori chiar fără a fi decodat corect mesajul de unde redarea doar ,,muzicală" a anumitor componente
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
cu practica și a înțelegerii, de către copii, a utilității demersului instructiv-educativ, a acțiunilor de diferite tipuri propuse spre realizare în grădiniță; sunt vizate, în acest sens, relaționarea oral grafic în comunicare, realizarea/completarea de machete care să reflecte receptarea și decodarea corectă de către copiii a unui text (lecturat, povestit de educatoare), capacitatea de redare a unei replici în cadrul unei dramatizări (cu nuanțele posibile la fiecare nivel de vârstă) etc. Tema de lucru în clasă se poate concretiza într-o activitate individuală
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
8.4.7. Lectura educatorului/educatoarei / 172 Capitolul 9. Coordonate ale unei didactici a comunicării / 177 9.1. Comunicarea la nivel preșcolar aspecte procesuale / 177 9.1.1. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de receptare și decodare/interpretare a unui mesaj / 180 9.1.2. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de codificare și transmitere a unui mesaj / 183 9.1.3. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de implicare în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
a unor activități centrate pe interesele copiilor, stimularea demersurilor spontane de învățare, realizarea de progrese ,,în parte pilotate de copii" Rayna-Laevers-Deleau 1996: 260-263. 272 Intenția reflectă, de fapt, măsura cunoașterii copiilor de către cadrul didactic. 273 De precizat că receptarea și decodarea/interpretarea unui mesaj de către copii sunt facilitate, în principiu, de plasarea în rolul de vorbitor tot a unui copil. 274 Dumitrana 1999: 29-34. 275 Dumitrana 1999: 30. 276 Vezi întrebări-pretext pentru (auto)comunicare de tipul Ce ți-ar plăcea să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
următorii: - observarea pasivă a cazului; - necesitatea unei distanțări în raport cu o modalitate de relaționare indusă de copil cu capcana reacțiilor proiective; - contratransferențiale care, odată conștietizate, permit mobilizarea energiei și instaurarea unei relații de consiliere sănătoase; - elaborarea unei relații mai structurate prin decodarea problemelor practice ale copilului; - elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele ascultării active. Subiectului referitor la ascultarea activă îi putem aloca un spațiu suplimentar. Din acest punct de vedere putem aprecia că ascultarea activă este un mod excelent de a
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a îndepărta țesutul tumoral fără a adăuga deficit neurologic, minimalizând potențialul epileptogen al leziunilor și al sechelelor intervenției chirurgicale. î179, 252) MEG este un instrument util de cercetare științifică în studiile neurocognitive privind fiziologia limbajului, în diferențierea percepției senzoriale de decodarea semantică îfigura 1.11). „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii” - Mihai Eminescu (1850 - 1889) I.2. Tehnici de explorare a auzului și audiției verbale Audiția verbală reprezintă procesul de integrare a comunicării orale și depinde de integritatea analizatorului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
detecția vocii cât și decodificarea semnalului verbal. Vocea poate fi percepută la nivele de intensitate mai mici, pe când înțelegerea vorbirii depinde de complexitatea cuvintelor îmonosilabice, bisilabice, sintagme, propoziții, fraze) și se realizează la o intensitate ceva mai mare, deoarece în decodarea sonoră a fonemelor este necesară discriminarea sunetelor tranzitorii cu spectre de frecvențe și intensități cu viteză mare de variație, ce solicită senzorial un număr mare de fibre nervoase. (12, 225) Inteligibilitatea mesajului sonor verbal crește direct proporțional cu intensitatea sonoră
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
considerată că un fel de mantra a comunicării "magice", în timp ce ea reprezintă doar o schematizare, necesară, e drept, dar care poate fi îmbunătățită (figură 2). Figură 1 Emițător Canal Receptor Figură 2 x y x+z x' Emițător Codare Canal Decodare Receptor Efect z Zgomot de fond Sursa: J. J. Van Cuilenburg, O. Scholten, G. W. Noomen, Știința comunicării, p. 25. După cum precizează autorii unei cărți foarte bine documentate asupra domeniului comunicării 116, modelul din figură 2 ne aduce cu mult
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
măsură oarecare izomorfismul dintre x și x': receptorul acorda mesajului o semnificație (x') care e aceeași că și pentru emițător (x=x'). Același model indică însă și impedimentele pentru că izomorfismul să se realizeze: pot interveni erori de codare sau de decodare, precum și zgomotul de fond."117 Revenind la șinta pe care o vizează comunicarea în RP, si anume schimbarea comportamentului, prezentăm, în continuare, cinci posibile obiective ale comunicării 118 care vor fi interpretate, așa cum spuneam, ca succese "intermediare" ale comunicării: 1
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Folclorul literar constituie în acest context canalul privilegiat de comunicare a misterelor fundamentale, canal orientat atât pe verticală, între strămoșii mitici și contemporaneitate, cât și pe orizontală, ca liant cultural între membrii societății. „Puterea sacră este trăită prin intermediul imaginarului” iar decodarea acestuia se poate face prin instrumente etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale limbii. Posibil numai prin intermediul limbajului, mitul reprezintă „comple¬mentul fabulatoriu al experienței sacrului, el introduce o elaborare figurativă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de mediul familiar: „De pe vale-n ceea vale/ Frumos soare mai răsare,/ Și nu-i soare răsărit,/ Și-i Ion împodobit,/ Călari pi-un cal gălbiu” (ȚepuGalați). Metafora negată, caracteristică pentru speciile cele mai arhaice, deschide dimensiunea fabuloasă prin sugerarea decodării diferite a lumii. Timpul prezent definește cele trei predicate din fragmentul citat, însă tipul lor devine fundamental pentru înțelegerea semnificației. Primul este un predicat verbal și instaurează un timp sacru, fără durată, a cărui importanță este augmentată de inversiunea „frumos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ordonate, vitalitatea s-a răscopt și, în absența eroului care să repete gesturile întemeietoare, creația se poate distruge definitiv. Eroul intitulat cenușă are conștiința imanentă a deteriorării universului și aceasta este motivația care îl animă. Un al doilea plan al decodării simbolului ține de percepția profană: „în orice viziune escatologică, cenușa va simboliza lipsa de valoare, nulitatea legată de viața omenească, datorată precarității acesteia”. Șperlă este desconsiderat, chiar dacă are sânge albastru: „era urgisit Șperlă de împărat și de toți curtenii lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Deadormitu cu fața-n susu” (Topolog - Tulcea) Imaginea poetică a momentului crepuscular fixează cu precizie clipa descoperirii, aparenta tautologie împărțind de fapt momentul înserării aflate la început, seară și înnoptare. Scăpătarea soarelui aduce revelarea fiarei neantului, ceea ce a condus la decodarea scenariului inițiatic în cauză drept „confruntare dintre forțele luminii și cele ale întunericului”. Poziția nefirească a leului dormind ține de inversarea principiilor, dezordinea lumii și inerția somnolentă a haosului sunt întrupate în felina atipică pentru acest areal geografic. Lupta strânsă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vechilor texte de cântece povestitoare, după cum a demonstrat V. I. Propp, se integrează întru totul tiparului inițiatic. Neofitul trebuie să moară mai întâi pentru a se înălța, adică ceea ce este perisabil în ființa sa trebuie să dispară. Dintre cele două „decodări” ale apariției Sâlei în baladă s-a stabilit că prima este cea mai recentă, dar schema arhaică nu a fost părăsită de noua reprezentare. Bogdan sau Delea este cel care propune proba cu caracter voinicesc a întrecerii în alergări, reperabilă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]