690 matches
-
de transmitere a mesajului către destinatar trebuie făcută într-un limbaj accesibil acestuia și compatibil cu mijloacele de comunicare utilizate. Tot acest proces poate fi definit. codare și vehiculat grație canalului de comunicare către receptor (destinatar) printr-o activitate de decodare. Tot acest proces presupune o modalitate de control, reglare, și corectare a greșelilor, cu alte cuvinte trebuie să existe feedback-ul între receptor și emițător. Comunicarea este un proces extrem de complex, de interacțiune, un schimb de informații, de semnificații, așadar
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
anumite tipuri de operațiuni mai performante decât altele?; Identificarea motivațiilor economice care stau la baza realizării operațiunilor de fuziuni și achiziții, mai exact a factorilor macroeconomici care influențează activitatea de fuziuni și achiziții și a determinanților microeconomici ai acestor operațiuni; „Decodarea” mecanismului de realizare a operațiunilor de fuziuni și achiziții, prin prezentarea etapelor-cheie, precum și a importanței fiecărei etape În reușita acestor operațiuni; Analiza evoluției activității de fuziuni și achiziții la nivel european, printr-o abordare cronologică a acesteia; Analiza activității de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
în semn că „nu”), schimbă semnificația elementelor verbale (Ești foarte inteligent! - intonație, mimică, privire exprimând contrariul). În afară de faptul că reprezintă 90% din semnificațiile transmise în procesul comunicării, elementele paraverbale și nonverbale, care însoțesc mesajul conștient sau inconștient, sunt prioritare în decodarea semnificației. Dacă vorbim cu o persoană care, în timp ce discută cu noi, se uită atentă pe monitorul calculatorului, avem tendința să considerăm că nu ne ascultă, deși verbal ea ne asigură: „Spune, te urmăresc cu cea mai mare atenție!”; dacă ne
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și spontani, dar au o activitate cognitivă superficială. În plan comunicativ, extravertiții se manifestă ca persoane vorbărețe (vorbesc repede, mult, cu pauze scurte), au intensitate vocală ridicată, expresivitate comunicativă, abordează tematici diverse, dar generale și puțin focalizate, au precizie în decodarea mesajelor nonverbale și manifestă tendința de a păstra distanțe mari de interacțiune. Indivizii cu personalitate dominatoare au un nivel ridicat de excitabilitate și tensiune musculară mare în sistemul vocalic, implicându-se puternic în comunicare. În consecință, au un stil interacțional
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și stres cognitiv. Complexitatea cognitivă reflectă capacitățile individului de abstractizare și disociere a stimulilor percepuți, prin operații de analiză, sinteză, categorizare. În plan comunicativ, complexitatea cognitivă se reflectă prin abilități comunicative, tendința indivizilor de a vorbi despre sine, precizie în decodarea semnalelor verbale și nonverbale, afectivitate, adoptarea unor coduri elaborate. Anxietatea și stresul cognitiv sunt emoții negative pe care le trăiește individul când percepe un pericol difuz și neprecizat; în plan social, anxietatea comunicativă se manifestă prin dorința individului de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
instituționale, cu reducerea la minim a conversației fatice prin care funcționarul ar putea empatiza cu solicitantul. Mărcile textuale ale empatizării cu interlocutorul sunt încurajările verbale, semnalele fatice, împărtășirea sentimentelor interlocutorului, sprijinul comunicativ acordat acestuia. 2.6.6. Emoția Codarea și decodarea unui mesaj presupune interacțiunea complexă a două: cognitiv și emoțional. Emoția este subiacentă oricărei interacțiuni verbale și joacă un rol decisiv în reglarea relațiilor stabilite între membrii societății. Emoțiile sunt ancorate cultural: pe de o parte, sunt expresia culturii, iar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evidente între membrii grupului și străinii de grup Discurs orientat spre viitor Discurs orientat spre prezent/trecut Verbalizarea emoției Reținerea sau mascarea emoției DISTANȚĂ MICĂ FAȚĂ DE PUTERE DISTANȚĂ MARE FAȚĂ DE PUTERE Contact vizual intens Contact vizual limitat Lipsa acuității în decodarea elementelor nonverbale Acuitate în decodarea elementelor nonverbale Intensitate vocală Lipsa intensității vocale Cuvântul maschează ierarhiile Cuvântul pune în evidență ierarhiile Strategii ale empatizării cu interlocutorul Strategii ale marcării ierarhiilor Dreptul de a întrerupe interlocutorul Evitarea întreruperilor Asertivitate ridicată Nonasertivitate Promovarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
străinii de grup Discurs orientat spre viitor Discurs orientat spre prezent/trecut Verbalizarea emoției Reținerea sau mascarea emoției DISTANȚĂ MICĂ FAȚĂ DE PUTERE DISTANȚĂ MARE FAȚĂ DE PUTERE Contact vizual intens Contact vizual limitat Lipsa acuității în decodarea elementelor nonverbale Acuitate în decodarea elementelor nonverbale Intensitate vocală Lipsa intensității vocale Cuvântul maschează ierarhiile Cuvântul pune în evidență ierarhiile Strategii ale empatizării cu interlocutorul Strategii ale marcării ierarhiilor Dreptul de a întrerupe interlocutorul Evitarea întreruperilor Asertivitate ridicată Nonasertivitate Promovarea intensă a opiniilor și drepturilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
autocunoaștere și cunoaștere a celuilalt, capacitatea de a face predicții corecte, deschidere și interes pentru noutate, capacitate de automonitorizare, complexitate cognitivă, abilitatea de a rezolva probleme, sensibilitate interculturală, relaxare socială, sentimente pozitive față de cultura celuilalt, capacitate de empatizare, capacitate de decodare a semnelor nonverbale, flexibilitate comportamentală etc. (vezi Gudykunst, 2003, p. 203). Comunicarea interculturală presupune deci adoptarea unor strategii speciale de interacțiune. Bowe și Fernandez (1996, apud FitzGerald, 2003, p. 172) identifică șase strategii comunicative utile în situații de comunicare interculturală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
superioritate morală: românii se mândresc cu cultura lor, iar în vorbirea intelectualilor incult are o conotație negativă. Uneori se face opoziția, justificată istoric, om citit, cultivat, deștept/țăran, incult, prost. Dată fiind esența orală a culturii române, în construirea și decodarea semnificației un rol important îi revine contextului. Semnificația se află în context, nu în text. Deseori, pentru interpretarea semnificației interlocutorii detaliază elementele contextului în care s-a produs comunicarea: „și ce a mai spus?”, „și era nervos?”, „cum a spus
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
formarea acestora ca personalități capabile de autogestiune. Psihologia socială conferă mediului (sub numele de „context social”) o semnificație aparte, o competență și o putere proprii: contextul livrează nu numai informații, cunoaștere, ci și chei de prelucrare a acestora, modele de decodare, scheme cognitive cu ajutorul cărora sunt formați și încorporați actorii sociali, membrii unei comunități (Neculau, 2004). Achiziționăm capital cultural, spune Pierre Bourdieu, de la familie, școală, mediul social, ideologic și cultural frecventat. Plasat într-o „baie culturală”, înconjurat de stimuli culturali specifici
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
educația adulților se dovedește deosebit de importantă dimensiunea relațională, cunoașterea personalității celui ce învață, ca și practica de a comunica (tehnicile de expresie) și de a „asculta” (implicarea afectivă) a celor doi parteneri. În acest caz nu se pune accentul pe decodarea mesajului, ci pe înțelegerea stării celui ce-l primește, pe dispoziția sa afectivă și motivația care poate declanșa un efort de învățare, pe situația în care se găsește personalitatea sa în evoluția ei. Formatorul trebuie să-i redea subiectului adult
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu privire la textul piesei și la textul transpus scenic ne determină să mizăm pe o conciliere a părților implicate în negociere. Iar interpretarea pe de o parte, a actorilor, pe de alta, a spectatorilor, prin ceea ce știm că reprezintă exercițiul de decodare mesajului artistic va media între cele două autorități, a dramaturgului și a regizorului. Comunicarea -așa cum ar presupune "clasicul" Jakobson și despre care se vorbește atât de des în teatruva oscila între o funcție conotativă și una emotivă, una poetică
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
într-un labirint de sensuri, în care aproape totul e posibil, tentant, însă deloc ușor de parcurs. Starea, pe care arta regizorului o învederează aceeași stare pe care Esrig își construise o întreagă poetică teatrală, făcând posibilă trecerea "pragurilor" și decodarea textului devine la Alexa Visarion condiția sine qua non de conversie a gândului creator în fapt de viață autentic, în egală măsură ontic și artistic, cu totul străin imitației futile. Prin stare, regia respinge orice proces de imitație, deschizând trasee
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adică...“, „Nu te înțeleg, ce vrei să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate apela și ea funcția metalingvistică, orientată însă nu numai spre coduri lingvistice, ci și spre coduri culturale/estetice. Astfel, artele poetice fa cilitează decodarea semnificațiilor, oferind „chei de lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pattern romantic influențează semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic și stilistic determină identificarea tipologiei textuale pe care o ilustrează secvența discursivă/textul. Această identificare întregește procesul decodării mesajului, al receptării tuturor semnificațiilor, explicite și implicite, prin aplicarea unei grile de coduri culturale, de convenții, de stereotipii, de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
are forme multiple: - metafora explicită (in praesentia) presupune prezența termenului propriu și a termenului metaforic. Acest construct este esențial pentru metafora modernă, numită de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră fără de noroc (M. Eminescu); Soarele, lacrima Domnului; Suflete, prund de păcate (L. Blaga); Dar soarele, aprins inel, / Se oglindi adânc în el (I. Barbu); Leoaică tânără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care, desigur, reverberează în operă. Pe de o parte, multe jurnale cuprind nu numai evenimente semnificative din viața scriitorului, ci și detalii privind dileme artistice, surse de inspirație sau geneza operei literare, contribuind astfel la înțelegerea structurilor artistice și la decodarea mesajului. Mai mult chiar, aflând despre întâmplări și experiențe modelatoare din viața autorului, lectorul poate înțelege corect raportul dintre realitate și ficțiune. Cu toate acestea, romane precum Ion sau Adam și Eva de L. Rebreanu pot fi înțelese și fără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ne amintim de eminesciana Odă (în metru antic) și de replica ei stănesciană - care impun, chiar pentru a înțelege titlul, cunoașterea unor concepte de teorie literară - pentru a accepta necesitatea utilizării unor noțiuni teoretice fără de care nu ar fi posibilă „decodarea“ nivelurilor multiple de semnificare. În concluzie, de poezie - divina capcană în care se zbate vulpea vie / și mișcătoare a ideii, a trăirii - trebuie să ne apropiem cu toată ființa, cu sensibilitatea și inteligența noastră, cu știința semnului lingvistic și artistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
după el și ăla nu l-a prins. Se ducea prin centru să fure camerele foto și mobilele turiștilor, de pe care primea bani la amanetul din apropiere sau i le dădea spre vînzare unui tip care se pricepea și la decodări. Însă nimic nu s-a întîmplat. Avansarea lui întîrzia să se producă. Și nici măcar cu se ocupau ăia cu adevărat nu aflase. 6 Și apoi o idee, pe care atunci o credea genială, i-a străbătut creierul cu forța unei
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
l'envers, starea de levitație fiind explicită în cazul lui Emanou 53. d.3. Mânușa albă: provocare la duel sau semn(al) de capitulare? Un alt oximoron vizual este mânușa albă transformată în steag de predare. S-a împământenit, în decodarea limbajului gestual, interpretarea aruncării mânușii că provocare la duel. Mânușa pusă pe un băț, cum e în imaginea de aici, își modifică sensul. Nu mai provoacă lupta, ci anunță abandonarea ei, predarea că prizonier. Duelul înseamnă salvarea onoarei. Statutul de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Marketing și auditul în marketing alege un mediu de transmitere inadecvat, mesajul poate ajunge la alți receptori. Un mediu de transmisie poate, de asemenea, diminua semnalul sursei astfel încât receptorul primește un semnal slab, neclar sau chiar bruiat. În activitatea de decodare a semnalului, semnalele sunt convertite de către receptor în idei sau concepte. Dacă receptarea semnalului a fost bine realizată atunci, înțelesul este același cu cel dorit de sursă. Dacă semnalul recepționat nu este similar cu cel emis aceasta se datorează zgomotelor
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
este produsul imaginației și afectivității unui scriitor, dacă acesta își trăiește plenar existența în interiorul cărții, atunci ce altă cale decât cea a psihanalizei este mai recomandabilă ? Psihanaliza, prin chiar năzuințele sale (consideră Doubrovsky), devine un sistem autonom dorit ideal, de decodare a imaginarului: "Baza solidă necesară studiului psihismului uman, pe care o doreau marii critici din trecut, e oferită în zilele noastre tocmai de psihanaliză. Și mai exact încă, dacă potrivit analizei noastre precedente, opera literară este operă de imaginație, psihanaliza
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de cursă lungă (Des)cântul ivirii pe lume și jocurile na(ta)ționale ale viitorului jArgonaut de Bach-Louis. O ficțiune freudo-lacanistă .69 1. Imersiune în apele unor fărâme de jurnal pentru (a)uzul psihaunautelor moro(n)izate 72 2. O deCODAre pentru JargoNău(l)cile (hex)agonizate cu ordin de la Revizori 81 3. Narcis, istmul Revizorilor și hățișurile pla(i)urilor din cuvintele alogene 88 4. Pidosnica oglindă a țesătoarelor de tapiserii socializde sau dincolo de text(ură) și psihocrație 93 5
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
scenă originară nu apare în Lexiconul Căjvănimii, unde rostitorul este redus la imaginea unui farsoruu. Et pour cause (adică pe bună dreptate): respectivul îi luase lui Luca șansa ne-nașterii, îl făcuse să rateze desăvârșirea din perspectiva cioraniană. 2. O deCODAre pentru JargoNău(l)cile (hex)agonizate cu ordin de la Revizori Dacă ne oprim la aceste prime pasaje ale denudării publice a lui Elpi (nu întrutotul străine ca spirit, nu însă ca actualizare de cioburile de memorie ale lui Baudelaire 69
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]