353 matches
-
program are în vedere îndeplinirea următoarelor obiective: • conștientizarea impactului gesturilor în optimizarea comunicării didactice; • utilizarea modalităților de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică; • precizarea tipurilor de gesturi specifice comunicării didactice în funcție de mai multe criterii; • dezvoltarea competenței de a codifica și decodifica cât mai corect gesturile elevilor; • evitarea efectelor produse de incongruența dintre gesturi și cuvinte; • înțelegerea rolului funcțiilor și disfuncțiilor gesturilor în actul educațional; • captarea atenției elevilor cu ajutorul registrului gestual; • stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor cu ajutorul gesturilor; asigurarea unei congruențe între
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ei predominant inferențial; În alți termeni, comunicarea Încetează a mai fi un simplu proces, garantat 100%, de aplicare a unui set de convenții semiotice prin care, la nivelul locutorului, un gând se codifică, iar la cel al destinatarului, el se decodifică. Simpla competență semiotică (cunoașterea unor sisteme de semne, a unor coduri) nu mai garantează succesul comunicării; interpretul nu mai este un element inactiv, depersonalizat, (un simplu decodor automat de semne) al actului de comunicare, ci, dimpotrivă, un element creator, cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
teoretică, legată de simbolismul planetei tranzitate; o dimensiune personală, legată de stăpâniri. Dimensiunea generală reunește interpretarea tranzitelor comune tuturor, care descriu marile jaloane reperate În mod clasic În decursul vieții unui om. Dimensiunea teoretică este cu siguranță mai ușor de decodificat, dar În practică utilizarea ei este discutabilă din mai multe motive: este greu de crezut că toți cei născuți În anul X resimt aceleași stări de spirit sau trec prin evenimente similare În perioada Y; Începătorii care se Încred În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
care îl primește îl particularizează. Un aspect al comunicării este acela în care vorbitorul preia informația de la altcineva și o transmite altora, realizînd astfel o decodificare și o recodificare a ei, în ambele activități manifestîndu-se individualitatea sa. Dacă însă vorbitorul decodifică informația și apoi o recodifică transmițînd-o, suportul lingvistic variază în mod obiectiv în raport cu cel inițial, deși nu se produce un transfer dintr-o limbă în alta, și, de aceea traducerea (în latină, traduco are semnificația de bază "a trece dincolo
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nu putem să comunicăm de loc. Revenind la schemă, luăm ca sursă a comunicării un mesaj pe care îl convertim în semne pline de înțeles codificare, îl transmitem printr-un canal (textul de față este canalul autorului) la destinatarul care decodifică mesajul. Întrebarea pusă de Lasswell "Cine ce spune, pe ce canal și cu ce efect?" sugerează cu certitudine apropierea de teoria informației, formalizată în limbaj matematic pentru a explica fenomenele legate de transmiterea telefonică și telegrafică. Inginerii de la Bell Telephone
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ca analog și aplicat la diferite tipuri de comunicare umană. Figura 3.3 Modelul schimbului Dacă extindem cu un grad modelul liniar pe care l-am discutat, atunci figura rezultată devine o descriere mai fidelă a procesului comunicării. Odată ce destinatarul decodifică mesajul primit în semne inteligibile, îl interpretează și transmite un mesaj către sursă. Se indică astfel că a face o comunicare este un proces cu cel puțin două căi. În figura 3.3 prezentăm modelul schimbului care aproximează mai strâns
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cineva a denumit, în glumă bineînțeles, harta Berlinului. Identificăm mulți factori comuni pentru cei doi termeni, ceea ce înseamnă că pentru a avea succes, mesajul comunicatorului trebuie să facă "clic" cu așteptările receptorului și, mai ales, cu capacitatea lui de a decodifica mesajul. Din acest motiv, mijloacele comunicării de masă sunt atât de variate, pentru că ele se adresează unei audiențe compatibile cu conținutul și forma mesajelor pe care le transmite. În acest sens, modelul lui Maletzke este unul dintre cele mai utilizate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și mental al scriitorului. Autoportretul În jurnalul intim ia naștere asemănător felului În care Își croiește liliacul drumul În bezna compactă În care se mișcă. Sunetele emise Înspre țintele necunoscute se Întorc modulate, iar radarul ultrasensibil nu face decât să decodifice și să sistematizeze semnificațiile acestui decupaj În real. Prin urmare, acumularea de asimetrii transformă jurnalul Într-o oglindă involuntară a eului. Adică forma cea mai complexă de autocunoaștere. (De altfel, În Evul Mediu, speculum, oglinda, oglindirea, numea sistematizarea enciclopedică a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Comunicarea este procesul prin care mesajele sunt emise, receptate și urmează a fi decodificate În scopul de a produce o schimbare comportamentală, atitudinală sau informațională. Comunicarea reprezintă modalitatea prin care oamenii intră În legătură cu mediul și cu ceilalți. Comunicare Înseamnă interrelaționare. (Miles, B.&Riggio, M., 1999 Remarkable Conversations, Baltimore Press) Intenționalitatea și interpretarea sunt parametrii
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
stagnare; - conectivă: învățarea înseamnă mai ales a face conexiuni, a ancora noul material în ceea ce este deja familiar pentru noi. Când citim sau ascultăm ceva, memoriași ariile de asociere devin active. De aceea, învățarea este biografică și foarte individualizată, fiecare decodificând și asimilând un mesaj într-un mod și un ritm diferite; - circulară: procesele de învățare nu se produc liniar, ci sunt interdependente, interconectate, această circularitate neputând fi controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puneți (pe unii chiar puteți să-i puneți în dificultate și să-i „decuplați” astfel de la posibilitatea de a mai participa, dacă întrebările sunt prea dificile) sau prin sugestiile pe care le dați. Este bine să le dați timp să decodifice sarcina pe care o au de îndeplinit, înainte de a merge pe la grupuri să vedeți dacă au nevoie de clarificări suplimentare; - la colectarea în plen a rezultatelor muncii de grup respectați procedura care le permite tuturor să se exprime: un reprezentant
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stagnare; - conectivă: învățarea înseamnă mai ales a face conexiuni, a ancora noul material în ceea ce este deja familiar pentru noi. Când citim sau ascultăm ceva, memoriași ariile de asociere devin active. De aceea, învățarea este biografică și foarte individualizată, fiecare decodificând și asimilând un mesaj într-un mod și un ritm diferite; - circulară: procesele de învățare nu se produc liniar, ci sunt interdependente, interconectate, această circularitate neputând fi controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puneți (pe unii chiar puteți să-i puneți în dificultate și să-i „decuplați” astfel de la posibilitatea de a mai participa, dacă întrebările sunt prea dificile) sau prin sugestiile pe care le dați. Este bine să le dați timp să decodifice sarcina pe care o au de îndeplinit, înainte de a merge pe la grupuri să vedeți dacă au nevoie de clarificări suplimentare; - la colectarea în plen a rezultatelor muncii de grup respectați procedura care le permite tuturor să se exprime: un reprezentant
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sub amenințarea de a fi avortați, a pledat cu tărie pentru extinderea perspectivei. în acest scop, cercetarea regimului de care a avut parte o persoană în existența ei prenatală se dovedește inevitabilă, deoarece în ipostaza sa de fetus știa să decodifice semnificația experiențelor trăite, cu predilecție a celor de factură traumatizantă. Concretizând, supraviețuitorii avortului trăiesc sub spectrul unei permanente amenințări letale și seamănă cu acei condamnați la moarte, care sunt mereu în alertă și așteaptă o execuție care trenează (Sonne, 2000
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
către fetus. Este un coșmar claustrofob în care suferința, anxietatea, disperarea și neputința ating paroxismul. Apariția unor monștri arhetipali, devoratori potențează aceste trăiri agonizante. Traversând un asemenea calvar, individul respectiv se poate identifica și empatiza cu martirii din istoria umană. Decodificând simbolic, matricea perinatală II, ea înseamnă experimentarea plenară a infernului, când, așa cum scria Grof (1998, p. 141), omul traversează „o tortură emoțională și fizică insuportabilă, fără nici o speranță de scăpare”. Sumarizând, această matrice semnifică pentru ființa umană una dintre cele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mondenă care cultivă maniere și stiluri diferite de ceea ce a Întâlnit până atunci cercetătorul. Este nevoit să accepte atunci poziția artificială de invitat la reuniuni de grup, să Încerce să se integreze jocului social al acestor tipuri de reuniuni, să decodifice semnificații pe care nu le poate descifra decât consiliat. Când Însă evenimentul se deosebește total de universul social În care se mișcă observatorul, el poate deveni, la rândul său, „observator observat”. Iată, practica vânătorii cu câini: se prezintă ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și un trust./ iată-l pe domnul Rockefeller întorcându-se acasă că un lucrător...”, ,,ai putea câștiga 2 dolari pe zi vânzând ziare...”, odată cu aceste notații insinuându-se ideologia de stânga, ce l-a dominat constant pe S. Un Reportaj decodifica titlul revistei ,,75 HP”: ,,Nessus centaurul de 125 HP/ campionul uzinelor Fiat și al curselor de la Epson...”. În 1930 S. livra revistei ,,unu” texte în limba franceză, poeme-jurnal în care însemnări cotidiene, lapidare trimiteri la lecturi recente, contacte și prietenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
se nega influența violenței din mass-media asupra violenței din societate, în prezent concepția „stimul-răspuns” pierde teren, ca și credința în atotputernicia mass-media (vezi teoria „glonțului magic”). Numeroase cercetări au arătat că publicul este selectiv în receptarea mesajelor mass-media, că le decodifică și le înțelege în maniere diferite, iar trecerea de la informație la acțiune este multiplu mediată. Totuși, unii specialiști de la noi consideră - după părerea mea, oarecum exagerând - că prin informațiile pe care le transmit „mass media [...] promovează criminalitatea prin constanta avertizare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cultură și limbă, pentru că limbajul este implicat în transmiterea mesajelor culturale, dar și modelează felul de a gândi, atitudinile și speranțele. Desigur, sunt produse culturale, precum muzica, pictura, dansul, arhitectura care au limbaje proprii universale, cuvintele folosite uneori pentru a decodifica semnificațiile lor pot obstrucționa emoțiile și trăirile pe care creatorii lor au dorit să le declanșeze. Mai mult, după părerea mea, limbajul actual al tehnicii informaționale, pe lângă avantajele satisfacerii facile a interculturalității, poate simplifica atât de mult limbajul devenit universal
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
realiza la nivel ideatic, verbal, nonverbal, comportamental, fizic, obiectual, organizațional."34 Comunicarea interculturală mai poate fi definită ca "abilitatea de a comunica verbal și nonverbal cu indivizi din alte culturi astfel încât toți indivizii participanți la comunicare să codifice și să decodifice mesajele comunicate și să evite pe cât posibil interpretările și evaluările eronate."35 Comunicarea dintre culturi este dificilă dacă avem în vedere elementele ei componente. Cultura este reprezentată ca un iceberg, partea vizibilă fiind determinată de limba, arhitectura etc., iar partea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sensul atribuit cuvintelor aceluiași vocabular diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său (disonanța cognitivă); b. în plan psihologic intervine disconfortul psihic, și uneori, starea de exasperare de unde și tendința de evitare a contactelor cu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
concrete) într-un limbaj adecvat tipului de comunicare. Astfel, serviciile publice codifică mesajele prin „coduri”, cum ar fi: obligații, interdicții, permisiuni, sancțiuni, delicte, abateri civile sau penale, cod de procedură etc. Aceste mesaje codificate ajung la receptori (publicul, salariații) care decodifică mesajele, decodificarea fiind procesul prin care „codurile” (formulate într-un limbaj de specialitate) sunt reconvertite (traduse) în sensul lor real și „descifrat”. Astfel, prevederea de a se interzice, de exemplu, fumatul în spații publice, trebuie făcută inteligibilă prin a se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Legea nr. 188/1999, articolul 2.1. footnote>, instituie un sistem de putere prin aceea că mesajele de bază sunt create și transmise de personalul acestor instituții, publicului revenindu-i un rol secundar (ca relație de putere), acela de a decodifica mesajele, a le executa și, eventual, a transmite prin feedback, - mesaje secundare, ca reacție la cele principale, oficiale. Managementul orientat spre public răspunde unor exigențe specifice: caracterul „deschis”, „explicit”, „la vedere” al sistemului de obligații, drepturi ale „publicului”, explicitatea normelor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Întâlnește și la bărbați și la femei. Reprezentantele genului feminin În proporție de 70% sunt mai receptive la a cumpăra țesături și obiecte de Îmbrăcăminte cât mai adegvate decodificării mesajelor personanței. Mai supuși normativelor sociale, bărbații maturi, chiar dacă recepționează și decodifică corect mesajele personanței se conformează normativelor. În timp ce femeile combină trebuințele de individuare cu cele semnalate de personanță tinzând spre personalizări cât mai bine contuarate și definite, bărbații par mai dispuși să adopte și să promoveze uniforme distinctive. Avansăm ipoteza următoare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
par mai dispuși să adopte și să promoveze uniforme distinctive. Avansăm ipoteza următoare: faptul că femeile trăiec mai mult decât bărbații după cum susțin cercetările În domeniu longevității are la bază și acest fenomen al sensibilității lor și capacității de a decodifica și Împlini prin Îmbrăcăminte personanțele sau mesajele ceakrelor, a privirilor interioare. Efectul terapeutic al țesăturilor este susținut astfel și de fenomenul discutat mai sus și denimuci de noi al ceakralizării și personanței. Unii manageri din domeniul industriei ușoare au sesizat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]