759 matches
-
înaintea dorinței de succes (note bune, obținerea diferitelor forme de apreciere, prestigiu). III.2.5 Studiul documentelor școlare și al produselor activității. Am analizat sistematic lucrări de control, teze, compuneri, creații literare, desene, scrisori, portofolii pentru a obține în mod deductiv date asupra diferitelor procese și însușiri psihice. Astfel, având în vedere calitatea execuției, conștiinciozitatea în realizare, persistența în activitate, dorința de a desăvârși lucrarea am dedus nivelul de dezvoltare al intereselor, aptitudinilor speciale, al aspirațiilor profesionale, dorința de autorealizare care
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
a fost afectat de domesticire. Faptul că instinctul s-a atrofiat în el constituie un merit cu atât mai mare. Încercările dure prin care trece (uneori în chip strălucit) fac în mod clar apel la inteligența și la spiritul său deductiv. Nimeni nu se îndoiește că animalele noastre călătoare au un mare merit. Trăind cel mai adesea la nivelul solului, cu orizonturile mărginite de ziduri înalte, neștiind nimic despre lumea largă, despre geografia ei, despre numeroasele pericole pe care le ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
of Iași. From the perspective of the research strategy, given the nature of the topic and, in relation with the methodological aspects of the aimed approach, we emphasize the fact that, in general, we used a mix of research strategies: deductive, inductive, comparative, casuistic, and our analysis manner was predominantly qualitative on five chapters. In the introductory chapter, "Research-development-innovation market. Theoretical approach" we clarify the central concepts of our work: the market of knowledge, the theory of economy based on knowledge
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
fiecare copil permit modelarea strategiilor de predare învățare-evaluare așa încât climatul educativ în care se realizează învățarea să fie pozitiv (motivant, deschis, bazat pe cooperare, respect reciproc, aprecieri sincere). • Metodica cercetării Metodica cercetării cuprinde: metodele pentru recoltarea faptelor, demersul logic (inductiv, deductiv), eșantionul (clasele, numărul de elevi, sexul, vârsta, mediul de proveniență) și în unele cazuri eșantionul de control (martor). Tendința utilizării unilaterale a unei singure metode ca și convingerea că unele sunt infailibile trebuie evitate. Cu toate că observarea și experimentul sunt modalități
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și inseparabile, pe de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și inseparabile, pe de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
orelor astrale" ale economiei, se simte lipsa unei gîndiri strategice, în special la nivelul guvernelor, aceste "ficțiuni prin care fiecare gîndește că poate trăi pe cheltuielile celorlalți" (Fr. Bastiat). Gîndirea strategică nu poate să se dezvolte în cadrul strîns al logicii deductive (Morin), ansambliste (Castoriadis), pe care epistemologia occidentală a transformat-o într-un instrument absolut de cunoaștere. Ingineria socială și artefactul politic nu sunt cele mai recomandabile instrumente de politică economică. Managementul economic trebuie să integreze noi mijloace: spiritul, contextul, timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sociologice etc., pentru a vedea dacă normele modelului structural construit corespund cu realitatea. În lucrările sale Teoria clasei neproductive și Teoria întreprinderii, Th. Veblen a construit un model structural de bază al canoanelor instituționalismului. Astfel de modele însă, spre deosebire de cele deductive neoclasice, te ajută să înțelegi dar nu și să generezi predicții. Cele logice neoclasice utilizează prețuri și cantități pentru a studia cererea și oferta și a face astfel predicții privind comportamentele consumatorului și producătorului. Ele utilizează mult matematica și statistica
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fiecare copil permit modelarea strategiilor de predare învățare-evaluare așa încât climatul educativ în care se realizează învățarea să fie pozitiv (motivant, deschis, bazat pe cooperare, respect reciproc, aprecieri sincere). • Metodica cercetării Metodica cercetării cuprinde: metodele pentru recoltarea faptelor, demersul logic (inductiv, deductiv), eșantionul (clasele, numărul de elevi, sexul, vârsta, mediul de proveniență) și în unele cazuri eșantionul de control (martor). Tendința utilizării unilaterale a unei singure metode ca și convingerea că unele sunt infailibile trebuie evitate. Cu toate că observarea și experimentul sunt modalități
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
al acestei vârste trebuie obligatoriu să poată răspunde afirmativ este aceea dacă "poate și acceptă să Îmbrățișeze cactusul? 2.2.4.Caracteristici cognitive In această perioadă Încep să se consolideze gândirea logică, formală. Crește abilitatea de analiză mentală, de testare deductivă a ipotezelor. Dacă, până acum, drumul cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoria supraordonată. Drumul gândirii de la posibil către real este deschis, realul fiind una dintre variante, dar nu singura (În viziunea lui Piaget, În acest
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
vedere întregul căruia îi aparține aceste părți. Intuirea se face mai activ dacă, elevul desenează, modelează, construiește. - Intuirea trebuie să aibă un caracter formativ. Profesorul trebuie să dirijeze și să orienteze percepția elevului determinându-l să folosească gândirea inductivă și deductivă și să stabilească concluzii și generalizări. Profesorul trebuie să fie activ, să pună întrebări, să imprime intuirii caracterul de cercetare. Este important ca materialul intuitiv să fie folosit la lecții cu mult discernământ dacă este prea abundent poate avea următoarele
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
în cadrul experimentelor poate fi prezentată astfel (fig. 3): J. Piaget afirmă că încă de la vârsta de 11-14 ani, elevii pot fi inițiați în cercetarea experimentală, deoarece în această perioadă se structurează gândirea formală, se dobândesc instrumentele mintale - judecăți, raționamente inductive, deductive și ipotetice, capacitatea de a combina ipoteze, de a le verifica experimental ș.a. - necesare într-o asemenea activitate. Elevii pot face experimente cu caracter de cercetare, în cadrul cărora învață tehnica cercetării științifice: punerea problemei, formularea ipotezelor, desfășurarea experienței, analiza și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
asemănări și deosebiri, formulează definiții, emit ipoteze dar cunosc și satisfacția succesului. Învățarea prin descoperire are un profund caracter formativ, dezvoltă curiozitatea și interesul, voința și perseverența. - Tipuri de descoperiri didactice În procesul de predare-învățare descoperirea poate fi inductivă (1), deductivă (2) și transductivă (3). Organizarea unei descoperiri trebuie să includă: a. analiza cazurilor individuale și b. clasificarea sau ordonarea cunoștințelor dobândite pentru a se ajunge la noțiuni, concepte, reguli, principii etc. 1. Descoperirea inductivă poate fi de tip deschis și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
învățare trasată. Cunoștințe vechi servesc pentru a desprinde elemente noi pe baza unor imagini din grupe diferite de viețuitoare. Elevii sunt puți în situația să descopere trăsături comune prin care să ajungă la stabilirea de noțiuni și concepte. 2. Descoperirea deductivă Elevii învață pe baza raționamentului deductiv să facă aplicații prin particularizare și individualizare, prin căutarea de exemple în care se regăsesc trăsăturile solicitate. Această descoperire, poate fi simplu deductivă, semideductivă și ipotetico-deductivă. c. Descoperirea simplu deductivă (socratică) are loc pe
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a desprinde elemente noi pe baza unor imagini din grupe diferite de viețuitoare. Elevii sunt puți în situația să descopere trăsături comune prin care să ajungă la stabilirea de noțiuni și concepte. 2. Descoperirea deductivă Elevii învață pe baza raționamentului deductiv să facă aplicații prin particularizare și individualizare, prin căutarea de exemple în care se regăsesc trăsăturile solicitate. Această descoperire, poate fi simplu deductivă, semideductivă și ipotetico-deductivă. c. Descoperirea simplu deductivă (socratică) are loc pe baza întrebărilor puse elevilor la care
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
care să ajungă la stabilirea de noțiuni și concepte. 2. Descoperirea deductivă Elevii învață pe baza raționamentului deductiv să facă aplicații prin particularizare și individualizare, prin căutarea de exemple în care se regăsesc trăsăturile solicitate. Această descoperire, poate fi simplu deductivă, semideductivă și ipotetico-deductivă. c. Descoperirea simplu deductivă (socratică) are loc pe baza întrebărilor puse elevilor la care ei răspund prin propoziții particulare care determină aplicarea unor sensuri generale. d. Descoperirea semideductivă nu conduce la însușirea de cunoștințe, ei înțeleg numai
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și concepte. 2. Descoperirea deductivă Elevii învață pe baza raționamentului deductiv să facă aplicații prin particularizare și individualizare, prin căutarea de exemple în care se regăsesc trăsăturile solicitate. Această descoperire, poate fi simplu deductivă, semideductivă și ipotetico-deductivă. c. Descoperirea simplu deductivă (socratică) are loc pe baza întrebărilor puse elevilor la care ei răspund prin propoziții particulare care determină aplicarea unor sensuri generale. d. Descoperirea semideductivă nu conduce la însușirea de cunoștințe, ei înțeleg numai materialul științific în care operează. Se poate
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
la care ei răspund prin propoziții particulare care determină aplicarea unor sensuri generale. d. Descoperirea semideductivă nu conduce la însușirea de cunoștințe, ei înțeleg numai materialul științific în care operează. Se poate spune că elevii gândesc inductiv într-un sistem deductiv. e. Descoperirea ipotetico-deductivă are la bază emiterea de ipoteze asupra cauzelor și relațiilor dintre structurile prezentate, viețuitoarele prezente, pe baza cărora formulează clasificări. 3. Descoperirea transductivă (prin analogie) Elevii compară diferite formațiuni, structuri, procese și descoperă la cele pe care
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
mult 15 minute. Verificarea cunoștințelor se face pe baza unui “plan de verificare”, consemnat anterior de profesor în documentele proiectate. Planul de verificare, cuprinde o listă de întrebări scurte, clare și precise, care urmează o anumită logică, fie inductivă, fie deductivă, fie inductivo- deductivă. Pe parcursul derulării momentului, prevalentă este metoda conversației examinatorii, dar pot apare situații în care se folosește demonstrația, exercițiul etc. Fiecare întrebare se formulează cu glas tare, răspicat și se adresează întregii clase; apoi se așteaptă câteva
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Verificarea cunoștințelor se face pe baza unui “plan de verificare”, consemnat anterior de profesor în documentele proiectate. Planul de verificare, cuprinde o listă de întrebări scurte, clare și precise, care urmează o anumită logică, fie inductivă, fie deductivă, fie inductivo- deductivă. Pe parcursul derulării momentului, prevalentă este metoda conversației examinatorii, dar pot apare situații în care se folosește demonstrația, exercițiul etc. Fiecare întrebare se formulează cu glas tare, răspicat și se adresează întregii clase; apoi se așteaptă câteva secunde, ca elevii
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
mișcările din natură nu putem avea, prin urmare, vreo altă cunoaștere decât aceea că ceea ce poate fi derivat din imaginile noastre este în acord cu datele de observație. Un sistem al mecanicii va fi constituit din „imagini“ organizate în mod deductiv. Aceste „imagini“ trebuie să satisfacă trei cerințe. Prima este o cerință logică, a doua una empirică, iar a treia una pragmatică. Satisfacerea cerinței logice face ca „imaginile“ să fie permise (zulässig). Imaginile sunt permise dacă nu intră în contradicție cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a epocii, cea a marilor economiști clasici: Smith, Ricardo ș.a. Aceasta din urmă se distingea mai ales prin: un cadru instituțional precis, constituit de piețele concurențiale pe care se întîlnesc producători și consumatori mînați de propriul lor interes; metodologia sa deductivă (raționamente abstracte, încercări de a formula legi, nu se pleacă practic de la realitate); caracterul său universalist, cosmopolit (legile economice sunt presupuse ca valabile în toate locurile și în toate timpurile, diferențele de structură dintre țări fiind neglijate). Față de această gîndire
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fenomenelor fizice, de la cele mai infime la cele imense. Cel puțin această formă de uniformitate, de a participa la o aceeași devenire, se impune tututror existențelor fizice, de la un capăt la celălalt al scării cosmice (Merleau-Ponty: 1978, 31). Teoriile cosmologiei deductive elaborate între 1930 și 1952 încercau tocmai să depășească problema scării temporale, încât maeștrii fizicii cuantice se întrebau dacă nu cumva "dificultățile de principiu întâmpinate simultan și independent de știința elementarului și de cea a întregului, de microfizică și de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
la actualizarea textuală la fel cum gândea el, autorul, și să se manifeste din punct de vedere interpretativ la fel cum el însuși s-a manifestat din punct de vedere generativ"4. Dacă pentru semioticianul italian acest joc proiectiv și deductiv între autor și cititor reprezintă o dimensiune intrinsecă a receptării textelor literare, explicabilă și justificabilă prin nivelul de generalitate și de abstractizare pe care se situează teoreticianul, pentru Elvira Sorohan, care se plasează la nivelul lecturii concrete, același joc complementar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ale presei „emoționale” dacă ne-am activat în prealabil modul cognitiv deliberativ. Asta poate avea loc în mai multe feluri: prin lectura unei lucrări de filozofie, realizarea de calcule mentale sau chiar montarea unei mobile, acțiuni care cer un demers deductiv și rațional... Concluzie Formatul informațiilor pe care le găsim în presa scrisă, la televizor sau la radio este deosebit, în sensul că acordă un spațiu larg registrului emoțional. Expresii precum „gripa mortală”, în loc de „sindrom respirator acut”, sau „porumb nebun”, în loc de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]