1,357 matches
-
a oamenilor, forma de transmitere a unui meșteșug aparte, chiar unic în zonă. Nu am uitat binenteles locurile pline de istorie, monumentele, mănăstirea Cozia, masa lui Traian, Schitul Ostrov, bisericile, castrul român de la Bivolari și drumul care străbate șerpuind un defileu sălbatic dar mai ales pitoresc, săpat în stâncă încă de pe vremea românilor. Un capitol special l-am consacrat minunatului loc care a fost insula paradisiacă Ostrov, formată de cele două brațe ale Oltului, loc de referință al orașului, unde oamenii
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
fiind cunoscuți că meseriași în domeniu. Călimănești rămâne în memoria românilor prin simbolul Pavilionului central, insula și schitul Ostrov, Oltul, mănăstirea Cozia și izvoarele sale miraculoase. Călătorule, oricare ai fi din orice colț al lumii nu pregeta că trecând prin defileul Oltului să te oprești puțin prin minunată stațiune Călimănești - Caciulata și vei vedea ca după aceea sigur te vei reîntoarce. Am scris această ediție a treia în Elveția, la Berna, cu gândul la un proiect “România - o Elveție a estului
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
ales de cei trei confederați Werner Stauffacher, Walter Furst și Arnold Melchtal, Rutli din Elveția, unde s-a semnat prima carta federală prin care jurau să lupte împotriva habsburgilor! Mărturii văzute încă pe locul lor - precum Masă lui Traian din defileul Oltului, dăltuita în stâncă de români în scopul construirii drumului din defileu, pe lângă care trece azi calea ferată, Bivolari - castru român construit din piatră în timpul împăratului Hadrian - cu terme ce foloseau apele minerale din jur, 1 (* Memeriu istoricu asupra mănăstirii
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
Rutli din Elveția, unde s-a semnat prima carta federală prin care jurau să lupte împotriva habsburgilor! Mărturii văzute încă pe locul lor - precum Masă lui Traian din defileul Oltului, dăltuita în stâncă de români în scopul construirii drumului din defileu, pe lângă care trece azi calea ferată, Bivolari - castru român construit din piatră în timpul împăratului Hadrian - cu terme ce foloseau apele minerale din jur, 1 (* Memeriu istoricu asupra mănăstirii Cozia, 1882. Tezaurul de monede dacice format din 300 de piese, găsit
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
Ucraina (53,9 km) și este partea cea mai importantă ca debit și navigație. Ținând cont de multitudinea de regiuni naturale pe care cursul inferior al fluviului le traversează, acesta este împărțit în 5 sectoare (după Ujvari, 1972) după cum urmează: – Defileul carpatic (144 km) între Baziaș și Gura Văii și primește contribuția a două bazine hidrografice de ordinul 1: Nera și Cerna, precum și al afluenților direcți dintre acestea. Formează granița cu Iugoslavia; ... – Sectorul sud-pontic (566 km) între Gura Văii și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
respectiv zona de munte, de deal și de câmpie. De la intrarea în țară (confluență râul Nera altitudine 67 m) și până la municipiul Orșova (aval de confluența cu râul Cerna, altitudine 69 m), fluviul Dunărea străbate Carpații Banatului prin Defileul Dunării (subunitățile de relief Depresiunea Moldova Nouă, Depresiunea Liubcova, Depresiunea Orșova). De la municipiul Orșova până aval de localitatea Gura Văii, fluviul Dunărea străbate Podișul Mehedinți și continuă prin Culoarul Drobeta - Bala, din Podișului Getic, până în aval de localitatea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
ansamblu caracter temperat-continental, peste care se suprapun influențele generate de anumite tipuri de circulație a maselor de aer: influențe oceanice și submediteraneene, determinate de ciclonii de pe Atlantic și cei de pe Mediterană, cu frecvență mai mare în sectorul de defileu și în sud-vestul Olteniei, dar și în aval până aproape de Giurgiu; influențe de ariditate, generate de anticiclonii euro-asiatici, resimțite, mai ales, în sectorul Turnu Măgurele-Tulcea, dar și dincolo de acestea, spre cele două extremități (până la Drobeta-Turnu Severin spre
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
influențe pontice, generate de ciclonii mediteraneeni și de pe Marea Neagră cu evoluție retrogradă, mai pregnante în Delta Dunării, dar și mai spre vest, în sectorul de Bălți. Valorile medii anuale ale radiației solare globale totalizează circa 120 kcal/cmp în Defileul Dunării fiind cele mai mici din tot cursul fluviului; >127,5 kcal/cmp pe suprafața luciului apei, a luncii și a teraselor (zona Câmpiei Române); >135 kcal/cmp în sectorul fluvio-maritim, sub influența suprafețelor de apă din Delta Dunării și Marea Neagră, fiind
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
>135 kcal/cmp în sectorul fluvio-maritim, sub influența suprafețelor de apă din Delta Dunării și Marea Neagră, fiind cele mai mari din țară. Fenomenul este în legătura directă cu durata mare de strălucire a Soarelui din cursul unui an, care în defileu este sub 2.100 ore (la Orșova ajunge la 1.911 ore) iar în sectorul cel mai sudic al fluviului este 2.250+2.500 ore, fenomen specific zonelor de litoral, caracterizat prin descendența maselor de aer sub influența luciilor de apă. Contrastele termice dintre
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
vaporii de apă rezultați sunt difuzați, prin intermediul brizelor deasupra uscatului limitrof pe circa 4 - 5 km distantă în interiorul Câmpiei Române devenind astfel, o sursă permanentă de umezire a aerului. Precipitațiile cresc din amonte în aval, astfel în zona defileului fiind sub influența creșterii altitudinii munților limitrofi (care amplifică procesele frontale de dezvoltare a convecției termice și activitatea ciclonică) acestea înregistrează valori de 610 mm la Moldova Veche, 625 mm la Berzasca și 725 mm la Orșova. Apoi pe restul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
8 incinte agropiscicole; 1 incintă piscicolă. ... Schema incintelor îndiguite la Dunăre este prezentată schematic în Anexa 4 . – Amenajări pentru navigație ... – Primele lucrări inginerești 1834 - lucrări de regularizare a albiei fluviului în vederea îmbunătățirii condițiilor de navigație la ieșirea Dunării din defileu. ... – 1856 - încep cele mai mari lucrări hidrotehnice de regularizarea a albiei Dunării pentru navigație:prima dintre aceste lucrări a fost realizată între anii 1857 - 1861 și a vizat gura de vărsare a brațului Sulina. Lucrările de la gura brațului Sulina
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
de tip Tarcău pe gresii paleogene. Roca de solificare s-a determinat pe baza hărților geologice ale Institutului Geologic, la scara 1:20.000 și analitic prin observații și determinări la nivel de u.a. pe roca la zi din lungul pâraielor, din defileele drumurilor, din observațiile făcute în profilele principale de sol. Ca urmare a acestor alternanțe și succesiuni de roci, permeabile și impermeabile, între argilele care au o largă răspândire, sunt create condiții potențiale de degradare a terenurilor prin eroziune și mai
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
turistice care pot fi vizitate și anume: izbucuri (Izbucul Boiului, Izbucul de la Călugări), avene (Avenul Iliei), peșteri (Peștera Câmpenească, peșterile Fânețe, Peștera Urșilor, Peștera Măgura, Peștera Meziad, peșterile Șura Boghii), sectoare de chei (Cheile Umbrărești, Cheile Galbenei), sectoare de defilee (Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Repede), Platoul Carstic Padiș, Cetățile Ponorului etc. De asemenea, în acest spațiu se găsesc numeroase arii protejate, cele mai importante fiind: Parcul Natural Apuseni și Parcul Natural Cefa. În continuare sunt amintite câteva exemple de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
care pot fi vizitate și anume: izbucuri (Izbucul Boiului, Izbucul de la Călugări), avene (Avenul Iliei), peșteri (Peștera Câmpenească, peșterile Fânețe, Peștera Urșilor, Peștera Măgura, Peștera Meziad, peșterile Șura Boghii), sectoare de chei (Cheile Umbrărești, Cheile Galbenei), sectoare de defilee (Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Repede), Platoul Carstic Padiș, Cetățile Ponorului etc. De asemenea, în acest spațiu se găsesc numeroase arii protejate, cele mai importante fiind: Parcul Natural Apuseni și Parcul Natural Cefa. În continuare sunt amintite câteva exemple de situri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
vizitate și anume: izbucuri (Izbucul Boiului, Izbucul de la Călugări), avene (Avenul Iliei), peșteri (Peștera Câmpenească, peșterile Fânețe, Peștera Urșilor, Peștera Măgura, Peștera Meziad, peșterile Șura Boghii), sectoare de chei (Cheile Umbrărești, Cheile Galbenei), sectoare de defilee (Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Repede), Platoul Carstic Padiș, Cetățile Ponorului etc. De asemenea, în acest spațiu se găsesc numeroase arii protejate, cele mai importante fiind: Parcul Natural Apuseni și Parcul Natural Cefa. În continuare sunt amintite câteva exemple de situri S.C.I. și S.P.A.
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
tip S.P.A. sunt: Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, Lunca Barcăului, Câmpia Nirului - Valea Ierului, Valea Alceului, Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede, etc.; ● Situri de tip S.C.I. sunt: Câmpia Careiului, Câmpia Ierului, Beftia, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Defileul Crișului Negru, etc. Obiectivele culturale care se află pe teritoriul administrat de A.B.A Crișuri sunt numeroase și sunt constituite din vestigii aparținând tuturor epocilor istorice (zonele: Brad, Ribița, Baia de Criș, Vașcău, Nucet, Beiuș, Oradea), cetăți (Cetatea din orașul Ineu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
confluența cu râul Homorod, Oltul intră în Depresiunea Făgăraș, valea Oltului este largă cu panta medie de 1 la mie. În această zonă, bazinul prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre dreapta. După confluența cu râul Cibin, Oltul pătrunde în defileu, unde valea se îngustează, versanții sunt abrupți, suprafața bazinului de recepție ajungând la 15340 kmp la Râmnicu Vâlcea. Sectorul Oltului inferior: după ieșirea din defileu, Oltul traversează zona deluroasă a Subcarpaților și zona de câmpie, cu terase bine conturate până
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
o asimetrie accentuată a sistemului spre dreapta. După confluența cu râul Cibin, Oltul pătrunde în defileu, unde valea se îngustează, versanții sunt abrupți, suprafața bazinului de recepție ajungând la 15340 kmp la Râmnicu Vâlcea. Sectorul Oltului inferior: după ieșirea din defileu, Oltul traversează zona deluroasă a Subcarpaților și zona de câmpie, cu terase bine conturate până la vărsarea în Dunăre. Zona de câmpie este caracterizată de numeroase cursuri de apă nepermanente, reprezentând circa 11,5% din lungimea totală a cursurilor cadastrate din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
și Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești, fără a se ține cont de faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone s-a aprobat zonarea interioară a Parcului Național Defileul Jiului din punctul de vedere al necesității de conservare a diversității biologice, prin delimitarea zonelor de conservare specială. Astfel că, în zonele de conservare specială, sunt excluse orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice formă
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
Cu privire la susținerea autorului sesizării, potrivit căreia includerea în anexă a Amenajării hidroenergetice a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești încalcă rigorile în materie de claritate, calitate și previzibilitate, se precizează că regimul de arie naturală protejată al Parcului Național Defileul Jiului a fost instituit de Guvernul României în anul 2005 prin Hotărârea Guvernului nr. 1.581/2005, or, lucrările la obiectivul de investiții menționat au fost începute în anul 2003, indicatorii tehnico-economici fiind aprobați de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2003
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
Bârgăului; Mureș - UAT: Răstolița, Lunca Bradului; Harghita - UAT: Toplița, Bilbor, cuprinzând zona superioară a Masivului Călimani, delimitat la est de șirul depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor și Secu, la nord, de zona depresionară a Dornelor și Munții Bârgăului, la sud de Defileul Mureșului iar la vest, Piemontul Colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podișului Transilvaniei. Accesul este posibil din orașele Vatra Dornei și Toplița, și comunele: Șaru Dornei, Panaci, Bilbor, Stânceni, Lunca Bradului, Răstolița, Colibița, Piatra Fântânele, Poiana Stampei-
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
centru. Călimanul domină regiunile înconjurătoare, înălțându-se deasupra Munților Bârgău și a dealurilor din Podișul Transilvaniei. Denivelarea și individualizarea Călimanului sunt accentuate prin prezența depresiunilor formate în roci mai puțin rezistente, de eroziune, Toplița, Stânceni, Neagra, Lunca Bradului, Răstolița în Defileul Mureșului; Drăgoiasa, Bilbor și Secu la est; Țara Dornelor, la nord. Defileul Mureșului - limita sudică, este un culoar desfășurat între Toplița și Deda, pe o lungime de 42 km, care constituie cea mai mare vale de străpungere din lanțul vulcanic
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
dealurilor din Podișul Transilvaniei. Denivelarea și individualizarea Călimanului sunt accentuate prin prezența depresiunilor formate în roci mai puțin rezistente, de eroziune, Toplița, Stânceni, Neagra, Lunca Bradului, Răstolița în Defileul Mureșului; Drăgoiasa, Bilbor și Secu la est; Țara Dornelor, la nord. Defileul Mureșului - limita sudică, este un culoar desfășurat între Toplița și Deda, pe o lungime de 42 km, care constituie cea mai mare vale de străpungere din lanțul vulcanic, caracterizată prin prezența unor sectoare foarte înguste, cu versanți abrupți și înalți
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
rostogolesc râuri torențiale. Versantul estic, înălțat deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor, corespunde unui podiș de lave dominat de măguri mari. Versantul sudic, care începe din muchia meridională a craterelor, are aspectul unui podiș neted ce cade în trepte largi spre Defileul Mureșului: cele superioare, dispuse imediat sub conul central, sunt aproape orizontale, înmlăștinite sau acoperite de turbării, iar treptele inferioare sunt împădurite masiv, chiar în cadrul văilor adânci și înguste. Masivul Negoiu Unguresc - Pietrosu, cu relief alpin total deosebit în comparație
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
parte, cu altitudini cuprinse între 1.300 și 1.600 metri, desfășurându-se în jurul masivului central Negoiu Unguresc- Pietrosu, mai ales către vest. Predomină suprafețele plane, etajate asemenea unor trepte uriașe, cu văi larg deschise spre obârșii și cu aspect de defileu la ieșirea din zona montană. Apar numeroase dealuri cu spinarea lățită ca Dealul Deluganu, Dealul Lat sau conică - bâtci, precum: Poiana Calului, Vulturu, Dealul Negru, Tarnița, care pot fi urmărite de-a lungul Mureșului, între Bistra și Toplița sau deasupra
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]