23,548 matches
-
starea în care se găsește sistemul la un moment dat. Definirea eficienței economice ca o componentă a stării sistemului este utilă în abordarea analitică a sistemului pentru cunoașterea căilor sau a factorilor care conduc la un anumit nivel de eficiență. Definirea eficienței ca transmitență permite obținerea de răspunsuri la întrebări de genul: - Care este nivelul de eficiență economică a unui sistem la un moment dat? - Cum a evoluat în timp eficiența economică a unui sistem? - Cum se prezintă eficiența economică a
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de răspunsuri la întrebări de genul: - Care este nivelul de eficiență economică a unui sistem la un moment dat? - Cum a evoluat în timp eficiența economică a unui sistem? - Cum se prezintă eficiența economică a unui sistem în comparație cu alt sistem? Definirea eficienței economice ca o stare a sistemului permite obținerea de răspunsuri la întrebări de genul: - Care sunt cauzele care determină un anumit nivel de eficiență economică? - Care sunt factorii care prezintă rezerve de creștere a eficienței economice? - Cu cât mai
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
caiete și agende acoperind perioada 1965-1987. Ele au fost descifrate și publicate sub titlul Jurnal de idei în 1990. Volumul de față reia cu minime modificări acea ediție. Notațiile Jurnalului - acumulări de atelier în vederea unor viitoare cărți, încercări succesive de definire și nuanțare a ideilor filozofice proprii, cugetări, aforisme, comentarii de lectură, însemnări autobiografice - dau simultan o impresie de policromie și coerență. Autorul își alimentează și verifică ideile-obsesie recurgând la cele mai diverse discipline, de la matematică și logică până la științele naturii
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
constituind două momente ale aceluiași demers euristic. Dacă, în cazul problematizării, accentul se pune pe declanșarea și crearea de situații de învățare și cunoaștere, în cazul descoperirii accentul cade pe găsirea de soluții. Deosebirea dintre ele stă și la baza definirii învățării prin descoperire ca „metoda care constă în reactualizarea experienței și a capacităților individuale în vederea aplicării asupra unor noi situații-problemă, prin explorarea diverselor alternative și găsirea soluțiilor”. În funcție de relația care se stabilește între profesor și elev, se pot delimita două
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de interacțiune, formarea experienței și competenței de a rezolva situațiile problematice dificile, verificarea corectitudinii comportamentelor formate și destrămarea celor greșite. Profesorul joacă aici numai rolul de coordonator, pentru care trebuie să dea dovadă de multă abilitate în dirijarea etapelor activități: definirea problemei care va face obiectul jocului de rol, imaginarea situației, determinarea rolurilor ce vor fi îndeplinite de elevi, distribuirea rolurilor în așa fel încât să se creeze o relație empatică cu personajul, instruirea participanților, jucarea rolurilor analiza și discutarea situaților
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
3. 3. 4. Aeroionizarea și radioactivitateaAeroionizarea Pentru cunoașterea mai bună a condițiilor de mediu dintr-o zonă dată, în afara parametrilor meteorologici și îndeosebi cei climatici, un loc aparte îl are și un alt factor fizic al aerului, absolut necesar pentru definirea și caracterizarea "climatului electric" al zonei, reprezentat de ionizarea naturală a atmosferei. Generarea lor se face în principal sub acțiunea elementelor radioactive din sol și a radiației cosmice. La aceste două modalități de generare se mai adaugă și alte surse
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu preparare centralizată a apei calde 150...180 1,20/1,35 Notă: 1 - Pentru Kzi valorile de deasupra liniei sunt date pentru localitățile cu climă continentală temperată, iar valorile de dedesubt sunt date pentru localitățile cu climă continentală excesivă. Definirea climei de face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatura maximă măsurată ³ 20°C, astfel n < 80 - climă continentală temperată; n > 80 - climă continental excesivă. 2 - Valorile orientative pentru qg(i)Ă pot
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și nisip. Conducte subacvatice Instalarea conductelor subacvatice se poate realiza fără nici o problemă cu tubulaturile din polietilenă de înaltă densitate. Agresivitatea mediului marin, în special, nu are influențe negative asupra tubulaturilor din polietilenă. Principala problemă a conductelor subacvatice constă în definirea situațiilor dinamice reale, considerându-se dificilă prevederea condițiilor efective de pozare și lucru care adesea trebuiesc luate în calcul cu evaluări statistice. Comportamentul vâscoelastic al polietilenei, alături de marea siguranță în funcționarea îmbinărilor sunt elemente cheie care contribuie la creșterea domeniului
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
forță ale sensibilității și intelectului, dar pe care simțul armoniei înnăscut creatorului, o transformă apolinic într-o împlinire având perfectă alcătuire intrinsecă, tensiunile ideatice și stilistice interne convergând către un anumit înțeles extrovert sau sugerat. Homo cosmicus. Uomo universale În definirea axiologică transfinită a unui creator, Renașterea a creat două noțiuni: homo cosmicus și uomo universale. Homo cosmicus este un creator care simte, gândește, transvaluează viața, lumea, lucrurile în proiecție universală atât pe plan ontologic, precum și teleologic. Intră în aceasta categorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Au răsărit în mine..."; iar mai apoi, depărtarea spațială și temporală dă stării de suflet adâncime, o adâncime care răzbate de dincolo de moarte: Că nu mai poți să te arați/ Lumină din departe/ Cu ochii tăi întunecați / Renăscători din moarte". Definirea stărilor poetice prin spațialitatea dinamică în desfășurare indefinită are loc de asemenea în Și dacă..., Sara pe deal, Mai am un singur dor, Strigoii, dar mai ales în Luceafărul, unde profilul spiritual al personajelor, orizontul lor de gândire este exprimat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
b 5p. 4. a 5p. II. 1. creștin - ortodoxă 5p. 2. mortalitate 5p. 3. agricultura 5p. 4. mijlocii 5p III. - bărbatii practică meserii cu grad mai mare de risc de accident 15p - fumatul, alcoolul IV. se acordă punctaj maxim pentru definirea termenilor geografici 20p. V. 15p. Anul Naționalitați 2002 Nr. % Total 13573 100 Români 11461 84,44 Maghiari 3 0,02 Germani 1 0,007 Rromi 917 6,77 Moldoveni 32 0,24 EvreiRușilipoveni 1159 8,54 Concluzii Această lucrare analizează
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a stabili dacă va fi acceptat pe piață. Pentru reușita procesului creator este necesar să se parcurgă patru etape: a.Prepararea/ Pregătirea: este o etapă complexă și uneori chiar decisivă, în care au loc: observația și sesizarea problemei, analiza și definirea problemei(pentru a clarifica necesitatea creativității), strângerea materialului informațional(de preferință cât mai variat), formularea de ipoteze preliminare, restructurarea materialului și apariția primelor soluții. b. Incubația: etapa de așteptare, în care activitatea se desfășoară preponderent în plan mintal, persoana este
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
de inovare este de a realiza cât mai multe inovații reușite. Inovarea este cea mai importantă forță modelatoare din istoria omenirii. Delimitarea clară a sensului noțiunii de inovare în raport cu creativitatea și invenția a reprezentat un progres în demersul definirii inovării. Dată fiind extinderea ariei de cuprindere și multitudinea sensurilor atribuite inovării, putem afirma faptul că invenția este o creație intelectuală concretizată într-o idee referitoare la un produs, proces, activitate sau sistem care reprezintă un element de noutate și
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
și atrage în același timp - de aceea abordarea sa este atât de dificilă. Dacă vechii greci au inventat tragedia și au scris piese tragice, ei nu au urmărit să definească acest termen; nici teoria lui Aristotel nu are drept scop definirea tragicului, ci se interesează mai ales de structura pieselor și de reprezentarea acțiunii. Tragedia trebuie să înfățișeze „o acțiune a unui caracter elevat”, care inspiră teroare și milă; filozoful consideră că Euripide este cel mai tragic dintre cei trei mari
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Importanță/impact: locale, regionale naționale multinaționale globale. Acestea sunt, desigur, criterii care ne dau caracteristicile generale ale unei organizații, elementele interne ale acesteia (organizarea, funcționarea, conducerea) fiind esențiale pentru asigurarea succesului/performanței. 1.2. Funcțiile organizațiilor Următoarea întrebare fundamentală (după definirea organizațiilor ca răspuns la întrebarea „ce sunt organizațiile?”) este „pentru ce există organizațiile?” Un răspuns în limbajul comun ar fi acela că organizațiile produc mai bine, mai eficient ceea ce indivizii ar produce singuri, neorganizat. Cu alte cuvinte, organizațiile produc o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cunoașterea noastră fiind limitată. Și atunci, cum luăm decizii bune, eficiente? O primă clarificare ține de procesul de luare a deciziei, care are o anumită structură, anumite etape. În mod normal, un proces de decizie începe cu: 1) Identificarea și definirea problemei. Definirea problemei este esențială și influențează radical tot procesul decizional (Zamfir, 1990; Vlăsceanu, 1993,). Peter Ducker spunea în lucrarea The Practice of Management (1954, p. 353): „Puține lucruri sunt atât de inutile dacă nu chiar periculoase, cum este acela
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
fiind limitată. Și atunci, cum luăm decizii bune, eficiente? O primă clarificare ține de procesul de luare a deciziei, care are o anumită structură, anumite etape. În mod normal, un proces de decizie începe cu: 1) Identificarea și definirea problemei. Definirea problemei este esențială și influențează radical tot procesul decizional (Zamfir, 1990; Vlăsceanu, 1993,). Peter Ducker spunea în lucrarea The Practice of Management (1954, p. 353): „Puține lucruri sunt atât de inutile dacă nu chiar periculoase, cum este acela de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
domenii după ieșirea de la guvernare: Gorbaciov, Roman, Constantinescu, Radu Vasile, sunt câteva exemple de transfer de relație de (non)autoritate spre toate domeniile. Indiferent de corectitudinea și completitudinea soluțiilor gândite pentru o problemă, este esențială formularea corectă a acesteia, deci definirea corectă a domeniului. Problema incorect formulată este, în sine, generatoare de non-autoritate. Adesea, managerii și oamenii politici formulează incorect sau incomplet problemele, recurgând la nespecialiști, la intuiție, confundând mijloacele cu scopurile și simptomele cu cauzele. Un exemplu clasic în politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în proiecte anterioare similare; - există un manager de proiect competent care să garanteze succesul; - finanțatorii/beneficiarii vor fi informați la timp despre evoluția proiectului și vor putea să intervină pe parcurs dacă evoluția nu este cea scontată. Odată ce studiul de definire, clarificare (numit studiu de fezabilitate) a fost aprobat, începe ciclul unui proiect care va fi implemetat. Proiectul are un ciclu de viață, ca și ființele umane care se nasc, sunt socializate sau pregătite pentru anumite scopuri (în anumite meserii, profesii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Reden, 2004; Baum, 1994) Ciclul de viață al proiectului Ciclul de viață al unui proiect presupune patru stadii specifice prezentate în figura următoare, în ordinea cronologică a parcurgerii. Figura nr. 3 Ciclul de viață al unui proiect 1. Faza de definire Faza de definire include identificarea și definirea unei probleme, idei despre eventuale soluții pentru acea problemă, conturarea echipei care va putea implementa proiectul și a responsabilităților pentru membrii echipei. Câteva activități specifice fazei de definire a proiectului: - definirea clară a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
1994) Ciclul de viață al proiectului Ciclul de viață al unui proiect presupune patru stadii specifice prezentate în figura următoare, în ordinea cronologică a parcurgerii. Figura nr. 3 Ciclul de viață al unui proiect 1. Faza de definire Faza de definire include identificarea și definirea unei probleme, idei despre eventuale soluții pentru acea problemă, conturarea echipei care va putea implementa proiectul și a responsabilităților pentru membrii echipei. Câteva activități specifice fazei de definire a proiectului: - definirea clară a problemei și deci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
al proiectului Ciclul de viață al unui proiect presupune patru stadii specifice prezentate în figura următoare, în ordinea cronologică a parcurgerii. Figura nr. 3 Ciclul de viață al unui proiect 1. Faza de definire Faza de definire include identificarea și definirea unei probleme, idei despre eventuale soluții pentru acea problemă, conturarea echipei care va putea implementa proiectul și a responsabilităților pentru membrii echipei. Câteva activități specifice fazei de definire a proiectului: - definirea clară a problemei și deci a cerințelor; - documentarea; - studiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
unui proiect 1. Faza de definire Faza de definire include identificarea și definirea unei probleme, idei despre eventuale soluții pentru acea problemă, conturarea echipei care va putea implementa proiectul și a responsabilităților pentru membrii echipei. Câteva activități specifice fazei de definire a proiectului: - definirea clară a problemei și deci a cerințelor; - documentarea; - studiile de prefezabilitate și de fezabilitate; - identificarea unor soluții/scenarii testate anterior în situații asemănătoare; - analiza costurilor și beneficiilor potențiale; - o fază decizională care include alegerea soluției optime; - detalierea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Faza de definire Faza de definire include identificarea și definirea unei probleme, idei despre eventuale soluții pentru acea problemă, conturarea echipei care va putea implementa proiectul și a responsabilităților pentru membrii echipei. Câteva activități specifice fazei de definire a proiectului: - definirea clară a problemei și deci a cerințelor; - documentarea; - studiile de prefezabilitate și de fezabilitate; - identificarea unor soluții/scenarii testate anterior în situații asemănătoare; - analiza costurilor și beneficiilor potențiale; - o fază decizională care include alegerea soluției optime; - detalierea și precizarea soluției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ia decizia scăzut 2.Înțelege Rolul echipei (grupului) în luarea deciziei 7. Nul 1. Nul 6. Ia decizia în cadrul limitelor 3. Formulează întrebări 5. Face propuneri de soluții și sugestii privind decizia 4. Face propuneri de soluții 1. PREGĂTIREA ȘI DEFINIREA PROIECTULUI (ideea, documentarea/ studiul de fezabilitate, prezentarea, aprobarea) 2. PLANIFICAREA (stabilirea activităților, obiectivelor, țintelor, responsabilităților, termenelor ) 4. ÎNCHEIEREA PROIECTULUI ȘI EVALUAREA 3. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI (realizarea activităților, atingerea obiectivelor, monitorizarea) O viziune strategică dezirabilă pentru Universitatea din București Predare eficientă Cercetare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]