4,789 matches
-
modelul expus au trecut. 3. Secvență de proiect: Tema “Cum este viața de student?” (Autori: membrii echipei nr.6 coordonată de Alina Ionescu). Se prezintă un film de 5 minute despre viața de student. Se analizează scopul filmului și elementele definitorii despre viața de student. Se identifică informațiile de care dispun elevii despre viața de student, opiniile corecte, prejudecățile și opiniile false. Se oferă posibilitatea elevilor de a pune întrebări și se oferă feedback. Se realizează o diferențiere clară dintre viața
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
Corneliu Ștefanache", apoi, la câteva zeci de pagini distanță, "Patru mari productivi: Mihai Sin, Paul Eugen Banciu, Marius Tupan, Nicolae Rotaru". În mod clar, Ion Rotaru e în criză de imaginație când să-și desemneze scriitorii analizați printr-o sintagmă definitorie. Dar e mai grav decât atât: istoria sa suferă de o criză simptomatică de conceptualizare - nu are idei majore care să anime evoluția culturală sau estetică. Istoria... lui Ion Rotaru excelează într-o privință: capacitatea de cuprindere a fenomenului literar
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
capital negativ într-o formulă care să conțină implicit și rezultanta pozitivă a recompensei sociale pentru virtuți rare ca onestitatea în cazul polițistului Richie. Din acest punct de vedere, Martin Scorsese era mult mai drastic, mai dur. Primele cuvinte sunt definitorii pentru film, regizorul se află în căutarea acelei inimi, acelui element care însuflețește istoria, care-i dă viață, iar Frank reușește s-o pună în lumină o Americă ale cărei drumuri se pierd și se regăsesc, unde și alb și
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
sau subsumată oricărei alte convenții. Clujul său, strict personal, beneficiază de o tehnică a explorării secvențiale, foarte bine pusă la punct. Primul volum realizează, așa cum anunță în subtitlu, "o istorie subiectivă a Casei de Cultură a Studenților", edificiu central și definitoriu, atât pentru oraș, cât și pentru scriitorul care îl evocă pornind de la un pretext, de la un eșantion semnificativ de istorie trăită. Autorul cunoaște dificultățile pe care le va avea de înfruntat: Voi avea de întâmpinat cel puțin două capcane: una
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
epocii. Conducător de cenaclu, i-a cunoscut în carne și oase pe mulți dintre scriitorii lor. Astfel că litera unei opere și linia unui portret se completează și se justifică reciproc în pagina lui E. Lovinescu, într-un continuum viață-text definitoriu pentru întreaga sa creație (critică, epică, memorialistică). Completând, cu mijloace de "pitoresc anecdotic și psihologic", Istoria literaturii române contemporane, Memoriile sunt o operă de reconstituire a unor epoci, ambianțe, climate nu foarte îndepărtate; și una de configurare tipologică, pe un
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
scrise la diferite vârste, dar cu o aceeași perspectivă critică, unificarea reprezentată de Ștefan Aug. Doinaș este probată și prin unificarea pe care el a operat-o la nivelul textului poetic. În macrocosmosul socio-cultural, cu păienjenișul de relații și raporturi definitorii pentru o epocă, precum și în microcosmosul liric, regăsim "planul mai mare al unei logici interne", un ideal armonizant pe care Doinaș îl aproprie laborios, mergând, ca și magistrul său Lucian Blaga, pe urmele uriașe ale lui Goethe. În urmărirea acestui
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
ale unei acțiuni, toate variantele previzibile și eventual imprevizibile ale acestor efecte și a decide în consecință; el face posibilă decizia rapidă și fermă, după o sumară, dar suficientă deliberare. El e însușirea de a discerne ce e esențial și definitoriu într-o situație sau profund caracteristic la o persoană..." (p. 89). Până la urmă spiritul practic este cel care stă la originea interpretărilor lui Alexandru Paleologu, fie că este vorba de eseuri, de articole de critică de artă, cronici de teatru
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
din perspectiva unui pariu cu istoria și mă întreb cum se simte astăzi Dan Verona atunci când își analizează retrospectiv cariera poetică și felul în care a fost ea receptată, de la acest debut fulminant până astăzi. Articolul despre Dan Verona este definitoriu pentru discursul critic al lui Alexandru Paleologu. În momentul în care ajunge la o concluzie, eseistul o susține cu toată tăria, indiferent de numărul și numele celor care susțin contrariul. Își apără punctele de vedere cu toată vehemența, fără teama
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
pe un model intangibil, după cum se vede foarte bine din Istorie) și Cornel Regman (pe care îl prețuiește mai puțin, nici nu-l consemnează în Istorie) este al treilea critic român important care are umor, într-un mod semnificativ și definitoriu pentru întreaga lui personalitate. Asta e chiar de neiertat. Creează bună-dispoziție și când scrie despre literatura serioasă și când scrie despre literatura proastă. Își joacă bine rolul de intermediar, de mediator, pe care și l-a asumat pe deplin și
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
Se corectează adecvat anemia și diselectrolitemiile. Evaluările actuale, de tip multimodal, au rolul de a completa și nu de a înlocui monitorizarea clasică. Acestea se înscriu în efortul global de a preveni autoagravarea injuriei cerebrale inițiale cu apariția leziunii secundare, definitorie pentru prognosticul rezervat. „Mapping-ul“ funcțional complex (electric și metabolic) asociat imagisticii și clinicii predictive precoce pot îmbunătăți semnificativ atât supra viețuirea, cât și calitatea recuperării post-traumă cerebrală severă. Studiile observaționale raportează unanim o creștere de 3-4 ori a riscului de
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
am folosit cumva și eu această expresie în vreuna din paginile ce urmează, rog să fiu iertat" (p. 5). Textul continuă cu un "autoportret" în care oricine a avut vreodată de a face cu Alexandru Paleologu îi va recunoaște trăsăturile definitorii. Se poate vorbi de un brand Alexandru Paleologu, excelent creionat încă de la primele rânduri ale cărții sale se debut: "Lenea favorizează viciul; lectura, acest viciu pe care Valéry Larbaud, înșelându-se, îl credea nepedepsit, îndeamnă la confidență și complicitate. Paginile
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
le evite. Dacă s-ar fi orientat spre clasele sociale tradiționale (țărănimea, muncitorimea), eșecul era asigurat, pentru că aici funcționau clișeele luptei de clasă. De aceea, scriitorul încearcă să iasă din această ecuație ideologică, evitând categoriile sociale puternice, prinse în reprezentări definitorii pentru regimul comunist. Lumea din Groapa, periferia neașezată și neideologică a orașului, e un fel de caricatură a proletariatului. Criticii proletcultiști observă devierea sau refugiul și vor denunța romanul, recomandând prozatorului să se ocupe de muncitori, de greve, nu de
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
treia căi i s-ar potrivi denumirea de construcție metonimică și ea se referă, în special, la instalațiile complexe, de genul Cîntarea Cîntărilor, în care epica și personajele unei narații preexistente sînt introduse metonimic prin repere plastice minimale, însă perfect definitorii pentru întregul acțiunii. Și, în sfîrșit, cea de-a patra cale este aceea a construcției în sine, indiferentă față de modele și irepetabilă ca structură. Aceste construcții, fără a se raporta la realități deja cunoscute, sugerează plauzibil universuri condensate, stochează și
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
date genocidului: "măcelul premeditat în cadrul unei ideologii care își propune să nimicească o parte a umanității spre a-și impune concepția sa despre bine." (p. 117) Se vede bine că, în această definiție, etnia sau națiunea nu este o trăsătură definitorie pentru noțiunea de "genocid", amănunt pe care un eseist ca André Glucksmann (vezi cartea Discursul urii) nu l-ar putea accepta niciodată. Una peste alta, concluzia la care ajunge Besançon este următoarea: deși cele două totalitarisme sunt echivalente sub unghiul
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
admitea elemente expresioniste, futuriste sau dadaiste, până la tot mai evidentele apropieri de suprarealism. Pe acest drum, Ťsinteza modernăť promovată între anii 1925-1928 în revista Integral va însemna nu numai un moment din propria evoluție a poetului, ci unul întru totul definitoriu pentru specificul demersurilor avangardiste românești în ansamblul lor. și nu în mai mică măsură e reprezentativ Ťcazulť Voronca, dacă avem în vedere chiar și progresiva lui delimitare în raport cu extremismul unor atitudini avangardiste, Ťcumințireať, Ťclasicizareať lui: este fenomenul care, cu puține
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
vor fi captate prin registrele diferite ale expresiei lor orale. Mai simplu spus, prin rularea unor discursuri, cu tot cu vocabularul, gestica și mimica, clișeele și comportamentele personajelor. Să vedem două exemple, decupate din cele mai haioase proze ale volumului. Primul e definitoriu pentru preocupările și sintaxa imaginară a copiilor. O fetiță de grădiniță rămasă singură acasă vorbește, vorbeșe - și ne cucerește: "Doamna e serveră. Face ochii mici și țipă. Vocea ei sună ca o pungă cu șurubele ruginite. Noi ne prefacem că
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
misterului existenței. Toate cele patru tetralogii Blaga și le-a construit în jurul leitmotivului misterului cosmic, iar viața omului, în concepția filozofului, nu e nimic altceva decît o existență dusă în orizontul misterului și în vederea dezvăluirii lui. și astfel, toate însușirile definitorii ale etosului uman, de la frică și foame pînă la eros și muncă, toate se mișcă pe placa turnantă a misterului lumii. Și cum misterul lui Blaga nu e un concept abstract, ci o intuiție sensibilă pe care o trăia zilnic
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
a serviciilor adiacente implicate în consiliere); trebuie comunicate aspecte precum specificul, scopurile platformei și a tipului de consiliere practicat; GLOSAR DE TERMENI Abilități - caracteristici individuale care permit persoanei să îndeplinească o varietate de sarcini. Trăsături înnăscute, considerate relativ stabile și definitorii pentru individ, ele se pot modela și dezvolta în timp, prin efort și exersare. Există o varietate de abilități, care pot fi grupate în câteva categorii: abilități cognitive (matematice, verbale, de raționament), abilități psihomotorii (permit activități musculare și ale corpului
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
consecință firească pe măsură ce turismul de masă ia amploare (Spode, 2000). În analiza dedicată înțelegerii preferinței turiștilor pentru zona de sud a litoralului Mării Negre și pentru conturarea tipologiei turiștilor care aleg ca destinație 2 Mai, am evidențiat șase elemente ca fiind definitorii (Tașcu Stavre, 2011, pp. 126-128). Un prim element îl constituie cererea crescută pentru petrecerea vacanțelor la mare. Or, pe fondul ofertei relativ modeste existente în restul litoralului Mării Negre, migrația spre sud și (re)descoperirea unor destinații sunt foarte atrăgătoare. Cel
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
care ne raportăm doar la constrângerile determinate de diversele reguli în funcțiune; chiar dacă apelul la reguli înseamnă să admitem existența obligațiilor ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească, deci că
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
tranziție). Formal, întreprinderile socialiste aveau interesul de a-și maximiza profiturile; dar chiar dacă intrau în deficit, nu le era permis să falimenteze. Faptul că întotdeauna ele erau cauționate cu ajutorul unor instrumente financiare sau de altă natură a reprezentat o caracteristică definitorie a economiei socialiste (Kornai, 1992, cap. 8.4). Ele se puteau aștepta să supraviețuiască deși aveau pierderi cronice. În perioada de tranziție, acest tip de sprijin s-a menținut o lungă perioadă de timp; pentru multe firme pur și simplu
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Garret Hardin (1968). „Tragedia bunurilor comune” derivă din faptul că, datorită comportamentului rațional al indivizilor, apare tendința de supraexploatare a sistemelor de resurse. Dificultatea managerierii resurselor comune și adoptarea de către indivizi a unui comportament rațional sunt strâns legate de caracteristicile definitorii ale bunurilor comune: non-exclusivitatea și rivalitatea . Caracteristicile de non-exclusivitate și rivalitate sunt intrinseci resursei și nu trebuie confundate cu forma de proprietate sau de exploatare a resursei. În plus, faptul că resursa este comună nu înseamnă că unitățile de resursă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a zonei în economia națională și eliminarea oricărei autonomii în raport cu mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va rezuma la evoluția unui număr limitat de instituții centrale structurii aranjamentului în timpul perioadei vechi și primului interludiu. 4.3.1. Caracteristici definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Cu alte cuvinte, obștile sunt ceea ce știm despre autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final, modelul local francez. Diferențierea centrală în opera lui Stahl este între tipul arhaic și tipul evoluat al satului devălmaș. Definitorii, din punctul său de vedere, sunt următoarele caracteristici, care trebuie reproduse in extenso pentru că reprezintă, pe de o parte, punctul de pornire al discuției aplicate și, pe de altă parte, singura teorie existentă privind aceste lucruri. Generalizările sunt valabile pentru
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
anual prestabilit, fiind astfel declanșat un joc de repartizare a efortului financiar între sate și, ulterior, în interiorul satelor. Cele două niveluri sunt similare ca logică și criterii, unul fiind oglinda celuilalt. Modul de plată al taxelor a fost un element definitoriu pentru organizarea aranjamentului analizat în perioada devoluției sale, reprezentând principala și cea mai longevivă problemă de acțiune colectivă. Procesul propriu-zis începea cu repartizarea între sate. „Aruncarea birului pe sate” se făcea de către adunarea cea mare a Vrancei, „ținând seama de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]