1,103 matches
-
lui Hooke: es ×= E unde E modulul de elasticitate longitudinal (modulul lui Young) și este egal cu panta curbei caracteristice. Zona este caracteristică funcționării optime a pieselor. Etg =b Deformații elastice există până la limita intervalului, punctul B. · zona BC zona deformațiilor plastice, punctul C definind limita de curgere. În zona de curgere materialul prezintă deformații plastice, nereversibile. Epruveta se subțiază, gâtuindu-se în zona de deformare maximă. · zona CD după o zonă cvasiorizontală, unde tensiunea rămâne aproximativ constantă, traseul urmărește un
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
este egal cu panta curbei caracteristice. Zona este caracteristică funcționării optime a pieselor. Etg =b Deformații elastice există până la limita intervalului, punctul B. · zona BC zona deformațiilor plastice, punctul C definind limita de curgere. În zona de curgere materialul prezintă deformații plastice, nereversibile. Epruveta se subțiază, gâtuindu-se în zona de deformare maximă. · zona CD după o zonă cvasiorizontală, unde tensiunea rămâne aproximativ constantă, traseul urmărește un traseu ascendant, până în punctul D, care convențional corespunde tensiunii de rupere. 21 Curba de
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
traseul urmărește un traseu ascendant, până în punctul D, care convențional corespunde tensiunii de rupere. 21 Curba de rupere poate fi lină sau abruptă. Pe baza analizei curbei lui Hooke și a proprietăților mecanice, materialele se pot clasifica astfel: După mărimea deformațiilor produse până la rupere: materiale tenace, caracterizate printr o zonă BC mare, producându-se deformații mari, până la rupere; materiale casante, al căror tronson BC este foarte mic, deformațiile plastice care apar până la rupere fiind foarte mici. În funcție de starea materialelor, după îndepărtarea
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
21 Curba de rupere poate fi lină sau abruptă. Pe baza analizei curbei lui Hooke și a proprietăților mecanice, materialele se pot clasifica astfel: După mărimea deformațiilor produse până la rupere: materiale tenace, caracterizate printr o zonă BC mare, producându-se deformații mari, până la rupere; materiale casante, al căror tronson BC este foarte mic, deformațiile plastice care apar până la rupere fiind foarte mici. În funcție de starea materialelor, după îndepărtarea sarcinii se disting: materiale plastice, care după îndepărtarea sarcinii rămân deformate; materiale elastice, care
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
lui Hooke și a proprietăților mecanice, materialele se pot clasifica astfel: După mărimea deformațiilor produse până la rupere: materiale tenace, caracterizate printr o zonă BC mare, producându-se deformații mari, până la rupere; materiale casante, al căror tronson BC este foarte mic, deformațiile plastice care apar până la rupere fiind foarte mici. În funcție de starea materialelor, după îndepărtarea sarcinii se disting: materiale plastice, care după îndepărtarea sarcinii rămân deformate; materiale elastice, care în urma încetării forței revin la forma inițială. În funcție de valoarea constantelor E, G, și
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
la solicitări statice, se efectuiază o verificare din condiții de rezistență la solicitări variabile, în secțiunile considerate a fi periculoase. Pe lângă proiectarea din condiții de rezistență la solicitări mecanice, se mai utilizează proiectarea dimensională din condiții de limitare a valorilor deformațiilor efective, sub cele admisibile, din condiții de rezistență la temperatură, la vibrații fără instalarea fenomenului de rezonanță, la rezistență la uzură (solicitări tribologice) și alte criterii, care devin decisive funcție de domeniul și condițiile de funcționare pentru produsul proiectat. Dimensionarea presupune
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
tenta atingerea amplitudinilor maxime; evitarea disconfortului și a durerii atât în timpul lucrului, cât și după terminarea lui; evitarea exersării prehensiunii de forță sau orientarea reeducării funcționale a mâinii spre alte tipuri de prehensiune; corectarea activităților gestuale zilnice, ce pot accentua deformațiile caracteristice; asigurarea continuității tratamentului și exersarea concomitentă a articulațiilor vecine (cot și umăr) (Kiss, 2007). KINETOTERAPIE (< gr. kinetos - mobil, therapeia - tratament; engl. kinetotherapy) - Formă de terapie prin mișcare aplicată concomitent cu celelalte mijloace ale planului terapeutic general. Se aplică în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în timpul efectuării mișcărilor voluntare; sunt diminuate în repaus și dispar în timpul somnului. Mișcările atetozice se întâlnesc în: a) hemiplegiile infantile, fiind însoțite frecvent de mișcări atetozice asociate cu mișcări coreice. Mișcările atetozice interesează în special degetele de la mână, unde dau deformații permanente caracteristice (degete în baionetă); b) hemipareza senilă - prin scleroză cerebrală, se poate asocia cu mișcări atetozice la nivelul degetelor de la mână sau picior; c) atetoza dublă congenitală se caracterizează prin mișcări atetozice bilaterale interesând și fața, la care se
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
surprinzătoare și siguranță de sine. ORTEZĂ (< fr. orthèse) - Echipament/instrument care se atașează corpului cu scopul de a substitui forța musculară pierdută, de a asista activitatea mușchilor slabi, de a poziționa sau imobiliza un segment sau de a corecta o deformație. Potrivit lui Kiss (2007), ortezele se clasifică în două categorii: statice și dinamice. Ortezele statice nu au părți mobile, pe când cele dinamice au. În cazul ortezelor dinamice, mișcarea poate fi provocată prin diferite sisteme, cum ar fi: benzi elastice, scripeți, arcuri
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nu relaxarea mâinii în poziție funcțională; prin ortezare se câștigă posibilitatea unei prehensiuni globale sau a unor pense de finețe. ORTOPEDIE (< fr. orthopédie, cf. germ. Orthopädie, gr. orthos - drept, paideia - creștere) - Ramură medicală ce se ocupă cu studiul și tratamentul deformațiilor osoase și articulațiilor corpului. Tehnica prevenirii și corectării tulburărilor motrice ale corpului, de natură congenitală sau dobândită, la nivelul oaselor, articulațiilor, mușchilor sau tendoanelor. În sfera activităților ortopedice sunt cuprinse, pe lângă elementele de protezare, și sistemul mijloacelor de recuperare și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Mi-e simpatică. - Cine? - „Cofetărița”, spuse, accentuând copilărește asupra substantivului născocit de ea. Cred că e inteligentă, se vede după ochi, presupun că a fost elevă până de curând, dar mi-e jenă s-o întreb. - Ați da dovada unei deformații profesionale fără noimă, e ca și cum eu aș întreba-o dacă are cazier judiciar, observai zâmbind. Căldura răsfrântă de asfaltul trotuarului larg din partea asta a străzii moleșește trecătorii, care-și pierduseră voiciunea. Tinerețea anotimpului își lumina vitalitatea prin policromia vestimentației, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
că femeia poate fi ținută-n loc, s-o stăpânești, s-o pui să facă ce vrei... Nu vroia decât se le numere, ca pe copii la școală când îi lua seara în primire. Îi intrase-n sânge fără scăpare deformația profesională de supraveghetor și păstor al turmei de copii, da’ nu te gândi că o turmă de femei e mai greu de păstorit decât una de copii. Femeia e un animal nărăvaș, extrem de imprevizibil, degeaba că uneori ești sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ea să dea impresia că aparține celor mai puternici... Ceilalți, indiferenții sau cei scârbiți de atâta discuție în jurul eșafodului, au plecat. Pe ei nu-i mai interesează această dezbatere. Călăul stă deoparte și așteaptă. El le vede tuturor numai gâtul. Deformație profesională, căci în toată cariera lui n-a văzut decât gâturi. Unele subțiri și delicate ca al Mariei Antoaneta. Altele zdravene ca de taur, ca al lui Danton. Aproape că ar putea spune o poveste întreagă despre fiecare după gâtul
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Vineri, 12 august 2011, orele 9.25, peronul stației de metrou Eroii Revoluției. Câteva zeci de minute - cum oare să le zic pentru mai multe felii de public? - instructive? halucinante? nașpa? Pe când le trăiam cu sângele-n palme, știu că (deformație profesională!) mi-au evocat definiția fantasticului ca „breșă-n real“ (Roger Caillois), plus scena tranșării cadavrului din Inocentul lui Ian McEwan. Ca să vezi! Totul era de-o domesticitate dezarmantă. Dimineață de august la metrou în Bucureștii evacuați de febrilitatea vacanțieră
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
un adult, la fiecare deceniu de viață, se produce o deteriorare de 5 % a limitei de tensiune maximă (punctul B, figura 2.3); -la un adult, la fiecare deceniu de viață, se produce o deteriorare de 9 % a limitei de deformație maximă (punctul C, figura 2.3); -la un adult, la fiecare deceniu de viață, se produce o reducere de 12 % a capacității de absobție a energiei. Tot cu ajutorul acestui proces biologic se remodelează osul funcție de sarcina mecanică care acționează asupra
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
unui os pot acționa cinci tipuri fundamentale de solicitări mecanice, precum și solicitări combinate (cel mai adesea), așa cum sunt relevate în figura 2.6. Solicitările mecanice produc în structura osului, din punct de vedere mecanic, tensiuni (normale sau/și tangențiale) și deformații (liniare sau/și unghiulare) ale căror evoluții pot fi urmărite pe graficul tensiune-deformație sau încărcare-deformație, grafic denumit curba caracteristică a osului. Proporționalitatea dintre tensiune și deformația specifică, pentru porțiunea liniară a curbei caracteristice, corespunzătoare materialului elastic, se realizează prin intermediul modulului
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
în structura osului, din punct de vedere mecanic, tensiuni (normale sau/și tangențiale) și deformații (liniare sau/și unghiulare) ale căror evoluții pot fi urmărite pe graficul tensiune-deformație sau încărcare-deformație, grafic denumit curba caracteristică a osului. Proporționalitatea dintre tensiune și deformația specifică, pentru porțiunea liniară a curbei caracteristice, corespunzătoare materialului elastic, se realizează prin intermediul modulului de elasticitate. Ca valori ale modulului lui Young, în literatura de specialitate [25] sunt date, pentru țesutul spongios E ≈ 1 [GPa] = 109 [Pa],la o porozitate
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
toate ligamentele sunt rezistente și inextensibile. În același timp, ele sunt suficient de flexibile încât să nu împiedice executarea mișcărilor fiziologice. Rigiditatea ligamentelor variază neliniar cu forța, așa cum se observă în figura 2.10 [152, 153]. Această comportare neliniară forță - deformație face ca ligamentele să permită deformații inițiale cu rezistență minimă. La forțe ridicate, ligamentele devin rigide, opunând o mai mare rezistență la creșterea deformațiilor. Comportarea neliniară a caracteristicii forță-deformație este explicată de două motive: aplatizarea ondulațiilor fibrelor de colagen și
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
În același timp, ele sunt suficient de flexibile încât să nu împiedice executarea mișcărilor fiziologice. Rigiditatea ligamentelor variază neliniar cu forța, așa cum se observă în figura 2.10 [152, 153]. Această comportare neliniară forță - deformație face ca ligamentele să permită deformații inițiale cu rezistență minimă. La forțe ridicate, ligamentele devin rigide, opunând o mai mare rezistență la creșterea deformațiilor. Comportarea neliniară a caracteristicii forță-deformație este explicată de două motive: aplatizarea ondulațiilor fibrelor de colagen și distribuția neomogenă a fibrelor în țesutul
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
neliniar cu forța, așa cum se observă în figura 2.10 [152, 153]. Această comportare neliniară forță - deformație face ca ligamentele să permită deformații inițiale cu rezistență minimă. La forțe ridicate, ligamentele devin rigide, opunând o mai mare rezistență la creșterea deformațiilor. Comportarea neliniară a caracteristicii forță-deformație este explicată de două motive: aplatizarea ondulațiilor fibrelor de colagen și distribuția neomogenă a fibrelor în țesutul ligamentar. Ca și alte țesuturi de legătură, ligamentul prezintă o forță de relaxare și fluaj. Când un ligament
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
caracteristicii forță-deformație este explicată de două motive: aplatizarea ondulațiilor fibrelor de colagen și distribuția neomogenă a fibrelor în țesutul ligamentar. Ca și alte țesuturi de legătură, ligamentul prezintă o forță de relaxare și fluaj. Când un ligament este supus unei deformații, o dată sau repetat într-o succesiune ciclică, forța din ligament scade într-un mod anticipat, așa cum se observă în figura 2.11. Această scădere anticipată de forță se numește forță de relaxare și este rezultatul răspunsului componentei vâscoase a ligamentului
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
cel al unui arc elastic având caracteristica liniară [10, 14, 134, 137, 140]. Studiile experimentale au demonstrat comportamentul neliniar al forței din ligament funcție de alungirea acestuia, apropiat răspunsului mecanic al unui material vâscoelastic. În teoria vâscoelasticității, legătura dintre forță și deformația dintr-un material se realizează prin intermediul funcției de relaxare R(t) a materialului analizat, unde „t” este timpul de relaxare. Funcția de relaxare R(t) poate fi utilizată la calcularea forței de răspuns a materialului vâscoelastic liniar față de o forță
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
fi utilizată la calcularea forței de răspuns a materialului vâscoelastic liniar față de o forță arbitrară, aplicând principiul superpoziției al lui Boltzmann. Rezultatul se exprimă sub forma [57]: , (2.1) unde τ este timpul la un moment dat al relaxării, iar deformația se definește ca raportul dintre deplasarea x a materialului sub acțiunea unei forțe și lungimea inițială a materialului , . (2.2) Un model fizic al unui material vâscoelastic liniar poate fi reprezentat de o combinație de arcuri și amortizori care descriu
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
proprietățile elastice și respectiv vâscoase ale materialului; un astfel de model este prezentat în figura 2.13. Pentru modelul ligamentului din figura 2.13 se poate determina funcția de relaxare a materialului de forma: , (2.3) unde x reprezintă deplasarea (deformația longitudinală) materialului sub acțiunea unei forțe, iar k și η reprezintă constantele elastice și respectiv de amortizare ale materialului. Modelul liniar are avantajul de a fi simplu și convenabil de folosit în multe programe specializate de calculator. Deși pentru majoritatea
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
care apare în mișcarea relativă a unui os față de celălalt într-o articulație. Deși coeficientul de frecare este foarte mic, totuși tensiunea de forfecare nu este neglijabilă. Articulațiile sinoviale au o ungere micro- elastohidrodinamică. Presiunea produsă în fluid, combinată cu deformația elastică a suprafeței de contact, determină un coeficient mediu de frecare pentru articulația sănătoasă de 0.02 sau chiar mai mic. Suprafața ondulată a cartilajului devine netedă prin deplasările produse de presiunile hidrodinamice. De asemenea, fluidul se ridică pe suprafața
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]