595 matches
-
de vedere enunțiativ. Timpurile enunțării istorice, distanțate și narative (imperfect și perfect simplu) sînt urmate de timpurile enunțării actuale: perfect compus (v. 10), viitor (v. 11), condițional perfect (v. 14), indicativ prezent (v. 13) ancorat în momentul și locul enunțării (deicticele acum și aici din v.11 și v.12). Vom reveni mai departe asupra structurii narative a acestui poem, dar din punct de vedere enunțiativ, diviziunea sa în două părți este exemplară și corespunde cu ceea ce vom spune despre timpurile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
12 Operații de legare care asigură continuitatea textuală 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) Continuitatea referențială este asigurată prin reluări ale elementelor introduse în memorie. Aceste reluări textuale sînt posibile datorită unor proprietăți ale limbii: pronominalizare, articulare, referențializare deictică cotextuală, coreferință lexicală, la care trebuie să adăugăm recuperările presupoziționale și alte reluări de inferențe despre care vom vorbi în 4.2. 1.1. Coreferință și anafore Coreferința este o relație de identitate referențială între două sau mai multe semne
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acest" îi subliniază de fapt prezența explicită. Alegerea se explică prin folosirea unui prezent al narațiunii care face ca evenimentele să fie imediat perceptibile (efect de ipotipoză din retorica antică). Demonstrativul contribuie la atragerea privirii cititorului asupra referentului, și astfel deicticul acest devine acceptabil. Anaforele pronominale (el, lui) și anafora definită prin hiperonim (bărbatul) sînt în schimb reluări absolut clasice. Relația de la un termen hiperonim sau supraordonat (bărbatul) la un termen hiponim (francezul/acest francez) funcționează într-un sens absolut canonic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunțarea istorică (2000, p.228), el îl numește "foarte rar" și nu-l apropie de PR gnomic al maximelor, proverbelor și al altor dictoane. Așa cum timpurile enunțării de discurs însoțesc de preferință pronumele EU (subiectul enunțării), TU/ VOI și adverbele deictice, și așa cum timpurile istoriei însoțesc preferențial pronumele EL/EI, EA/ELE și EU (subiectul enunțului) și adverbele nondeictice, prezentul PR de definiție și PR gnomic însoțesc de preferință pronumele subiect TU cu valoare generică, CUTARE sau CINE a cărui valoare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T54 (v. 999, 1015-1018) și din T86, precum și discursul direct din T84, ansamblul Sonetului de toamnă (T35) și al discursului de la Montréal al generalului de Gaulle (cap. 2). Sub-sistem <1>: LUME ACTUALIZATĂ (reală sau fictivă) Mod de interacțiune directă Ancoraj deictic: deixis primar [Operație de construcție EU-TU/VOI + AICI [Operație de construcție a LUMILOR TRECUTE ACUM a LUMILOR PETRECUTE sau FICTIVE] t 0 ALTERNATIVE sau PROIECTATE] (vezi <4> și <2>) V și COND] PC1 + PR enunțiativ Viitor apropiat 18 t-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
2>) V și COND] PC1 + PR enunțiativ Viitor apropiat 18 t-1 Trecutul recent 19 [ + Performativ] [ aller-PR + INF] t +1 [venir de-PR+INF] [ + Imperativ] [ devoir-PR + INF] În acest mod direct de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Performativ] [ aller-PR + INF] t +1 [venir de-PR+INF] [ + Imperativ] [ devoir-PR + INF] În acest mod direct de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea deictică primară are ca bază PR enunțiativ și forma sa de aspect încheiat: PC1. Forma
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea deictică primară are ca bază PR enunțiativ și forma sa de aspect încheiat: PC1. Forma perifrastică de "trecut recent", construită cu PR verbului venir de (Elle vient de passer [Ea abia a trecut]) și de "viitor apropiat", construită cu PR verbelor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la distanță față de situația de enunțare. Enunțul își creează propriile puncte de reper, interne lumii construite de text. În acest mod enunțiativ nonactualizat, originea referinței temporale trebuie căutată într-un deixis pe care-l putem numi secundar. Aceasta explică prezența deicticelor precum ACUM într-un cotext la IMP și chiar la PS (Noël 1996). Utilizarea unui adverb deictic într-un context enunțiativ istoric, procedeu curent în sec. al XIX-lea, se găsește deja la Racine, în povestirea lui Teramen (Fedra, V
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
text. În acest mod enunțiativ nonactualizat, originea referinței temporale trebuie căutată într-un deixis pe care-l putem numi secundar. Aceasta explică prezența deicticelor precum ACUM într-un cotext la IMP și chiar la PS (Noël 1996). Utilizarea unui adverb deictic într-un context enunțiativ istoric, procedeu curent în sec. al XIX-lea, se găsește deja la Racine, în povestirea lui Teramen (Fedra, V, 6, v. 1503-1506): T86 Fugarii lui năvalnici, atît de-obișnuiți De glasul lui s-asculte, pășeau ACUM
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lectura textului în amonte, și cata-pherein, "a purta în jos", la dreapta, în aval în text. Dacă noțiunea de cataforă apare în 1934 la Karl Bühler, cea de anaforă datează din secolul II, cînd Apolonius Dyscolos face opoziția între pronume deictice (pronume care trimit la obiecte) și anaforice (pronume care trimit la segmente de discurs). Uzajul lingvistic modern al termenului anaforă se găsește în dicționarul Littré: "termen de gramatică greacă. Expresia unei relații", alături de termenul retoric și stilistic de anaforă ca
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Studiu introductiv / 9 Cuvânt înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On / 62 1.8. Dativul etic / 67 1.9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On / 62 1.8. Dativul etic / 67 1.9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79 1.13. Focalizarea și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On / 62 1.8. Dativul etic / 67 1.9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79 1.13. Focalizarea și punctul de vedere / 84 1.14. Deicticele temporale / 86 1.15. Clasificarea deicticelor temporale / 88 1.16. Temporalitatea narativă / 89 1
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On / 62 1.8. Dativul etic / 67 1.9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79 1.13. Focalizarea și punctul de vedere / 84 1.14. Deicticele temporale / 86 1.15. Clasificarea deicticelor temporale / 88 1.16. Temporalitatea narativă / 89 1.17. Povestire și situație de enunțare / 93
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
62 1.8. Dativul etic / 67 1.9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79 1.13. Focalizarea și punctul de vedere / 84 1.14. Deicticele temporale / 86 1.15. Clasificarea deicticelor temporale / 88 1.16. Temporalitatea narativă / 89 1.17. Povestire și situație de enunțare / 93 Lecturi recomandate / 96 Exerciții / 97 Capitolul 2. Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" / 103 2.1. Aspectul / 104 2.2
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1.9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79 1.13. Focalizarea și punctul de vedere / 84 1.14. Deicticele temporale / 86 1.15. Clasificarea deicticelor temporale / 88 1.16. Temporalitatea narativă / 89 1.17. Povestire și situație de enunțare / 93 Lecturi recomandate / 96 Exerciții / 97 Capitolul 2. Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" / 103 2.1. Aspectul / 104 2.2. Perfectul compus și perfectul simplu / 106
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
relația dialectică dintre text și context, căci fiecare act de limbaj afectează contextul. Pivotul relației dintre enunț și context este enunțarea a cărei abordare poate fi lărgită sau limitată. În sens restrâns, strict lingvistic, este vorba despre "cercetarea procedeelor lingvistice (deictice, modalizatori, termeni evaluatori etc) prin care locutorul își imprimă marca în enunț, se înscrie în mesaj (implicit sau explicit) și se situează în raport cu el (problema distanței enunțiative). Este o tentativă de reperare și de descriere a unităților de orice natură
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ale producerii / receptării mesajului: natura canalului, contextul socio-istoric, constrângerile universului discursului etc."6 Din perspectiva analizei discursului (înțeles ca rezultat al unui act de comunicare determinat din punct de vedere socio-economic), au fost studiate diferite tipuri de fenomene enunțiative, îndeosebi deicticele personale și spațio-temporale (Guespin, 1976), discursul raportat, polifonia, ghilimelele (Authier, 1981), în așa măsură încât au devenit unele dintre caracteristicile francofone ale analizei discursului. Mai precis, problematica legată de enunțare s-a organizat pe nouă nivele ce interacționează constant: * nivelul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de situația de enunțare. Bar-Hillel a ajuns la concluzia că nu ne putem lipsi în actul comunicării de aceste elemente și a atras atenția logicienilor asupra imparțialității investigării lor. Astăzi, aceste elemente sunt numite, cel mai adesea, elemente cu referință deictică sau deictice. Înțelegerea modului de funcționare a deicticelor este înlesnită de distincția dintre enunțul tip (o abstracție des folosită în gramatică, ca de pildă, "celebrul" exemplu de abecedar "Ana are mere") și enunțul ocurență, care presupune înscrierea enunțului-tip în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de enunțare. Bar-Hillel a ajuns la concluzia că nu ne putem lipsi în actul comunicării de aceste elemente și a atras atenția logicienilor asupra imparțialității investigării lor. Astăzi, aceste elemente sunt numite, cel mai adesea, elemente cu referință deictică sau deictice. Înțelegerea modului de funcționare a deicticelor este înlesnită de distincția dintre enunțul tip (o abstracție des folosită în gramatică, ca de pildă, "celebrul" exemplu de abecedar "Ana are mere") și enunțul ocurență, care presupune înscrierea enunțului-tip în numeroase enunțări
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
concluzia că nu ne putem lipsi în actul comunicării de aceste elemente și a atras atenția logicienilor asupra imparțialității investigării lor. Astăzi, aceste elemente sunt numite, cel mai adesea, elemente cu referință deictică sau deictice. Înțelegerea modului de funcționare a deicticelor este înlesnită de distincția dintre enunțul tip (o abstracție des folosită în gramatică, ca de pildă, "celebrul" exemplu de abecedar "Ana are mere") și enunțul ocurență, care presupune înscrierea enunțului-tip în numeroase enunțări diferite, ce antrenează variații ale sensului
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tip (o abstracție des folosită în gramatică, ca de pildă, "celebrul" exemplu de abecedar "Ana are mere") și enunțul ocurență, care presupune înscrierea enunțului-tip în numeroase enunțări diferite, ce antrenează variații ale sensului. Prezentarea modului specific de funcționare al deicticelor de persoană relevă diferențe semnificative între eu și tu, identificabili prin raportarea la enunțare, și el, identificabil prin raportarea la cotext. Opoziția propusă de Benveniste (eu tu, persoane vs el, non-persoană) este infirmată de funcționarea diferită a deicticelor de persoană
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
funcționare al deicticelor de persoană relevă diferențe semnificative între eu și tu, identificabili prin raportarea la enunțare, și el, identificabil prin raportarea la cotext. Opoziția propusă de Benveniste (eu tu, persoane vs el, non-persoană) este infirmată de funcționarea diferită a deicticelor de persoană în textele literare unde "orice se poate constitui în enunțător: Timpul, Soarele, Destinul, un cuvânt..." Limba franceză posedă, spre deosebire de limba română, un pronume de o extremă plasticitate semantică, capabil, datorită etimologiei sale, să șteargă frontierele între persoane: on
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
forme este dictată de apartenența la o aceeași condiție socială. Textele literare exploatează cu abilitate alternanța tu / pronume "de politețe" pentru a marca o schimbare de atitudine, de pildă de la un respect aparent la violență, în teatrul lui Racine. Reperarea deicticelor spațiale a căror clasă eterogenă implică îndeosebi cele două grupe: cea a demonstrativelor și cea a adverbelor se face fie în funcție de poziția corpului enunțătorului, fie prin raportarea la un alt element din cotext. D. Maingueneau observă tendința povestirii clasice de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]