349 matches
-
să se supună ordinelor venite de la București. La 5 octombrie, ora 1740, Mihai a sosit la Paris cu rapidul „Flèche d`Or” venind de la Londra. Vineri 14 octombrie. Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, se afla în Viena, unde a dejunat cu Raoul Bossy, consilier la Legația României. În țară, prim-ministrul Al. Vaida-Voievod îi prezintă regelui Carol al II-lea demisia deoarece I. Maniu, I. Mihalache și N. Titulescu erau împotriva tratativelor și a încheierii unui pact de neagresiune cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
asfalt, epuizată de atâta alergătură. Două englezoaice bătrâne mănâncă sendvișuri și comentează elementele de arhitectură ale catedralei. Un pictor care face portrete, momentan fără clienți - ultimul care l-a refuzat am fost chiar eu - , intră în vorbă cu „femeile care dejunează pe asfalt” și le spune ceva despre ornamentele celor trei uși de la intrare. Locul în care se află el, continuă pictorul c-un aer de cunoscător, e cel mai potrivit pentru a observa atent întreaga fațadă a edificiului. Englezoaicele îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sălbăticii nejustificate măreau ura tuturor. Pentru mine era o mare mulțumire sufletească să constat că poporul avea alte simțiminte decât unii boieri de care mă despărțisem de curând. Dar să revin la viața mea de toate zilele; la ora 11 dejunam, în zilele de post la 10 1/2, la stariție, apoi odihnă, citire în geamlâcul casei unde aveam lumină bună, la 6 prânzul, citire cu preoții și la 9 culcare, ca să nu abuzez de petrol, materie prețioasă și rarissimă. Seara
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
1937, p. 193.) dl. wangler Nu trecu mult și sosi d. Wangler, elvețianul de la Govora-Călimă nești, cu știri de la Vintilă, adică o telegramă, datată de la 30 mai: „Toți mici și mari bine, scrisoare“. Bineînțeles, scrisoarea nu s-a primit. A dejunat cu noi și ne-a spus că Eszterhazy a succedat lui Tisza, că Ionel a refuzat pacea fără anexiuni, că germanii sunt furioși. Venise, așa-zis, pentru a cumpăra stofe de la mănăstire. N-avea însă nevoie de pretext, căci germanii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui Costache, originalul și bunul Alexandru Cantacuzino, ne aduse un mic cozonac. Eram foarte atinși de acest dar, căci știam cât era de lipsit; în pachet, un mic bilet datat astfel: „8 ianuarie în loc de 26 decembrie din anul robiei 1918“. Dejună cu noi peste puține zile și ne-a citit câteva din articolele ce continua să scrie pentru Universul, sub numele Alca. Ziarul nu mai apărea, dar el, regulat, le redacta și le îngrămădea într un buzunar. Era, mai ales, un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că orizontul se luminase mult. [Ca un adevărat artist, prietenul nostru, foarte impresionabil, trăia în atmosfera deprimantă a amicilor lui și a soției greu lovite prin moartea fiului ei unic și mult iubit, Leon Palade.](Ibidem, p. 346.) În ajun dejunase la noi generalul Coandă și ne povestise conversația lui cu mareșalul Mackensen la o masă unde fusese poftit: 1. de[spre] austrieci - „o ghiulea ce târâm după noi“; 2. „bul garii stau gata să se încaiere cu turcii“; 3. „turcii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
adunătură, o adevărată babilonie modernă. Iacob Negruzzi și eu, rătăciți în acest pustiu de lume, unde nu cunoșteam pe nimeni și nimeni nu ne cunoștea, am pus stăpânire pe o masă de pe terasa cazinului în fața mărei, unde în toate zilele dejunam și prânzeam mâncând stridii și ascultând zumzetul valurilor ce se izbeau de țărm și zumzetul convorbirei sutelor de oaspeți ce stăteau la masă odată cu noi. Peste zi ne preumblam adeseori pe malul mărei unde ne bătea în plin vântul răcoritor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu numele lui Eudoxiu de Hurmuzachi încadrat în negru și întovărășit de un necrolog foarte mișcător. Eu unul eram așa de trist, că mă hotărâsem să părăsesc Ostanda. În ziua aceea m-am dus la cazino mult mai târziu ca să dejunez, și după ce am frunzărit ceva, căci mi se tăiase pofta mâncărei, am stat acolo de urât, neștiind ce să fac, răscolind toate ziarele, fără să le pot ceti, când deodată, pe la oarele 3, văd doi francezi care lornetau 175 marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu-ți vine să te scalzi, așa de bine te prevezi în el din cap pănă-n picioare. Într-un rând, făcând încunjurul lacului într-un vapor de plăcere, ne-am oprit la Lausanne la Hôtel du Beau-Rivage unde trebuia să dejunăm. Când am intrat în otel, am ramas surprinși de luxul ce am văzut; numai aurituri în toate părțile, numai catefele, numai covoare în care ți se îngropa piciorul. Ei, Iacobe! oare nu ne-or da afară de aici? zisei eu; întru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am aflat În Arad Într-un cerc de ostași simpatici și Îndatoritori cum nu-ți Închipui. M-au plimbat cu trăsura lor prin Împrejurimi, la pescuit și la vânat, În păduri de stejari locuite de cocoși sălbatici, prin crânguri; am dejunat cu ei În lunca de tufe din marginea Cealei, smaragd pierdut În stufăriș, pe când soldații Întindeau năvodul. M-am plimbat pe ștranduri de scăldători, prin parcuri, pe undele Mureșului cel[ui] săltat de poduri mărețe. Când am cerut generalului Daschievici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am alergat prin oraș după pește, ulei de floarea soarelui și untură. N’am găsit încă nimic. Am scris prin Lisette, acasă. Miercuri seara voi fi acasă. Plec de aici la 9 și ajung la 11½ la Constanța, unde voi dejuna, și la 1 continui drumul spre București, unde voi ajunge la 9¼. Această scrisoare cu anexa zilelor viitoare va fi deci cea din urmă de aici. Începe să mă împresoare singurătatea și frigul. Din punct de vedere al alimentării a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mă chinui le voi vedea și le voi descurca. Abia aștept să iau bani, să fac un schimb cu vreo persoană de aici și tu să ai bani mai mulți și să scapi de datoriile contractate aci. La dejun, am dejunat la Lemonidis cu Dandu Kirițescu care e la ei în pensiune. Semnalul stingerii m’a avertizat că peste o jumătate de oră se stinge lumina în întreaga casă, în oraș. Azi a bătut vântul; am făcut plaje totuși; era o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lăsat numărul de telefon; am telefonat la Adevărul; la ora 6, când scriu scrisoarea aceasta, nu venise nimeni. Cred că mâine va trebui să trec eu pe la redacție. 6) Am telefonat Sandei Oroveanu; avea lume; mi-a spus că a dejunat la Bosnieff Paraschivescu, cu mai multă lume între care și Mircea Berindei, că s’a vorbit extrem de mult de tine și că „Colette avea în programul săptămânii întâlnirea cu tine“. Va veni în cursul săptămânii să afle vești ample de la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
familie regăsită și adevărată am avut. Tot așa a fost și acum. S’a prelungit masa până la 4½; ai fost tot timpul cu noi și mi-am dat seama de ce calitate e afecția și interesul ce-ți poartă. Sâmbăta viitoare dejunez la ei. Fetița lor e adorabilă; seamănă mult cu Dora Moscuna, vioaie, frumoasă și inteligentă. Iubita mea, e ora cinci, o jumătate de oră mă mai desparte de supliciul ședinței; azi e Sf[ân]tul Dimitrie; Lina și Chirana s
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
eu am avut școală de la 8 ½ la 12 ½; am mai întârziat la școală, unde era călduț (am mai stat cu spatele la calorifer). Am ieșit apoi într’o burască tomnatecă, cu ploaie rece și tăioasă ca niște ace lungi, reci. Abia am dejunat, și a venit o elevă; apoi, de la 5 ¼ la 7 ¼, Maria; pe divanul tău, cu haina de blană pusă peste picioare, Maria a ascultat eterna Jeanne d’Arc, tradusă. Asta se cheamă lecții de franceză! Apoi, plângăreața d-nă Georgescu, rămasă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Carré“. Cred că și aceasta mă turbura, incertitudinea că-ți vor ajunge documentele esențiale. Făcusem pentru procurarea lor o sforțare atât de mare, încât își merita reflexul în bucuria ta. Acum e 12; stau la biurou și îți scriu. Voi dejuna mai devreme și voi merge la gară să văd plecând trenul care mi te-a luat. Și, dacă nu mi-ar fi frică de un început de extravaganță, aș duce doi trandafiri roșii pe care i-aș da unei fete
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
al suferinței pe care o aveam sub ochi și care părea că trimite un apel îngrijorat către puterile invizibile... Sala întreagă, executanți și auditori, toată lumea avea ochii în lacrimi, și cred că nimeni, cu emoția în gît, nu a putut dejuna ca de obicei la ieșirea de la acest concert de neuitat*. Viena continua să-și justifice reputația de pepinieră de subrete vioaie pentru operete de renume: Oscar Strauss cu Waltzer traum și Lehar cu Văduva veselă abia scrisă, erau cei care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
M-am maiîntors eu, dar închiseseră ferestrele și lăsaseră perdelele. Tipătescu: Cine să fie? Ce scrisoare? Nu pricep... Ghiță, eu trebuie să mă duc la dejun, să nu fac pe nenea Zaharia și pe Zoe să m-aștepte. Ei nu dejunează fără mine, și nenea Zaharia nu iese înainte de dejun. Și mai ales cum e Zoe nerăbdătoare... Pristanda: Ce-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Să-mi afli ce scrisoare e aia și de cine e vorba. Pristanda: Ascult, coane Fănică. Tipătescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eram adus să fiu înscris în clasa a IV-a a unui liceu din București. Am tras la Hotel Concordia-veche1, de pe strada Germană, astăzi strada Smârdan. Era pe seară. Am prânzit la restaurantul hotelului, iar a doua zi dimineața am dejunat la birtul lui Hristodor 2, cel dintâi birt din București pentru bucătăria zisă orientală. Coana Uța, soția sa, femeie frumoasă și cu virtute intransigentă, bucătăreasă de mâna întâi, mâna dreaptă a bărbatului pentru cârmuirea fondului de comerț și prietenă de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se poate de primitivă, și cu 4 mese numai, se mânca o excelentă bucătărie românească și ieftină. Prețurile variau de la 20 bani porția până la maximum 80; cu 80 bani aveai mâncările excepționale, precum fripturi de curcan, de iepure etc. Eu dejunam cu 90 de bani, și anume: pâine 10 bani, 2 ouă fierte 20 bani, o fleică 40 bani, 1 măr 10 bani, bacșișul 10 bani. Fără vin. Cu vin costa 1 leu și 10 bani.229 Birtul Günther, în dosul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Gorciacof cu Ion Brătianu. În a patra, ministrul de Rezbel general Miliutin cu Mihail Kogălniceanu. În a cincea generalul Ignatief, fostul ministru al Rusiei la Constantinopol, cu generalul Ion Ghica, fostul agent al României în aceeași capitală.82 Țarul a dejunat la Palat, apoi, la ora 2, a fost recondus la gară cu același ceremonial. Discursul primarului Capitalei a fost viu criticat în unele cercuri politice, chiar în cercurile liberale. S-a făcut o vină lui C.A. Rosetti cum că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de neînțelegere fundamentale este perpetuu recurentă. Un prim exemplu în acest sens ar putea fi limbajul copiilor: în colonia din Thüringe, el întrebă niște fete dacă au cinat, lucru pe care ele nu îl înțeleg, apoi un altul dacă au dejunat (ele încep să întrevadă despre ce ar pute fi vorba), în fine când o a treia persoană le întrebă dacă au mâncat, ele înțeleg. În Castelul copiii vorbesc prea repede pentru a putea fi înțeleși. Așadar problema nu este în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a termina o nouă versiune a unei cărți pe care... am terminat-o de multe ori, sub diverse titluri! Melancolic și plin de îndoieli, sub căldura sufocantă, continui a o îmbunătăți, cioplind-o, adăugând, realcătuind. Miercuri, 1 iulie Am dejunat, într-un restaurant chinezesc din rue Balard, împreună cu Sponsa, Prima, Tertia, Delphine și Jérôme. Și, din nou, am avut înaintea mea patru din cei cinci copii, laolaltă. Mă bucură să percep dragostea și armonia ce domnesc între ei, peste separarea
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
ei etalase pe pereți pânzele sale semnate de maeștrii picturii, ca la Colombe d'Or de la Saint-Paul-de-Vence, pe care îl frecventa împreună cu celebrul negustor de artă Aimé Maeght și cu soția acestuia. “La Gustav, se aflau întotdeauna toți pictorii mari. Dejunau în compania lui Braque, Miro, Picasso care se aflau pe perete în spatele canapelei. Acest prieten mi-a oferit un gheridon pe care i-l comandase lui Giacometti pentru restaurantul său, împreună cu un platou din marmură roșie. I-am cerut atunci
Licitații inedite: De la Hitler la Diego Giacometti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105852_a_107144]