926 matches
-
industrie, unde între conducător și personal se interpune mașina, în procesul educațional din clasă conducerea se realizează nemijlocit asupra personalității elevilor. Dacă în industrie rebuturile pot fi recondiționate și reintroduse în procesul tehnologic, în educație, consecințele unor erori sunt inadaptarea, delincvența, incompetența. Esența rolurilor manageriale ale cadrelor didactice în activitatea de la clasă este orientarea și dirijarea resurselor umane și materiale, de care dispun clasa și procesul instructiv-educativ la un moment dat, către realizarea obiectivelor proiectate, în condiții de eficiență maximă (I.
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente în procesele de învățare la elevi”, în Revista de Pedagogie, nr. 12, București, 1987. Preda, Vasile, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Priesemann, G., Kommunikation als pädagogisches Problem, Heinheim, Düsseldorf, 1993. Radu, I.T., Psihologie socială, Editura „exe”, Cluj-Napoca, 1994. Radu, I.T., Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, E.D.P., București, 1981. Rees, W
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pot fi calificate ca fiind agresive. Autoritatea prost înțeleasă devine sursă de agresivitate pentru copil. Tirania impusă de profesori produce o confuzie totală în viața sufletească a copilului, având drept consecințe: dezorganizări, disfuncții în plan relațional. Este un pas spre delincvență, spre abandon școlar, chiar spre sinucideri. Se poate ridica întrebarea dacă agresivitatea e un cuantum de îndrăzneală? Ce îl conduce pe profesor spre violență? Intenționalitatea este un criteriu important în stabilirea agresivității. Pedeapsa educativă este utilizată în sensul nerepetării greșelii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente în procesele de învățare la elevi”, în Revista de Pedagogie, nr. 12, București, 1987. Preda, Vasile, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Priesemann, G., Kommunikation als pädagogisches Problem, Heinheim, Düsseldorf, 1993. Radu, I.T., Psihologie socială, Editura „exe”, Cluj-Napoca, 1994. Radu, I.T., Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, E.D.P., București, 1981. Rees, W
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
critică. Majoritatea abaterilor comportamentale în clasă nu sunt datorate unor patologii psihologice, cât mai ales unor tulburări adaptative și de comportament. Efectele posibile ale tulburărilor sau abaterilor comportamentale ale elevilor în clasă sunt eșecurile privind adaptarea și integrarea școlară, precum și delincvența juvenilă. Copiii cu probleme de integrare școlară se caracterizează prin: - insubordonare în raport cu regulile și normele școlare; - lipsa de interes față de cerințele și obligațiile școlare; - absenteismul, repetenția, conduita agresivă. Nivelul de adaptare și de integrare școlara poate fi analizat din punctul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vedere al analizei noastre, situațiile de criză educațională cu gradul cel mai mare de risc și care presupun consumuri de efort și de energie semnificative sunt abaterile comportamentale grave, printre care am amintit violența, manifestată în plan juridic sub forma delincvenței. Abaterea comportamentală gravă poate fi definită ca o atitudine antisocială care poate ajunge până la încălcarea regulilor și a legilor de drept, sancționabilă, de cele mai multe ori, pe cale judiciara. Sunt deci încălcate și violate, de către unii elevi, legile și regulile de conduită
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de conduită socială și școlară, de cele mai multe ori în mod voluntar și conștient. Faptul acesta atrage după sine o intervenție promtă atât a factorilor educativi, dar, de cele mai multe ori, și a celor de ordine publică. După opinia specialistului Liviu Stoica („Delincvența juvenilă”, în Aurora Toea și Anca Butucă coord., Ghidul directorului, Editura Bălgrad, Alba Iulia, 1997), criteriile simptomatice ale deficiențelor comportamentale sunt: A. Repetarea și persistența formelor de comportament: a. Agresiune față de oameni și animale: - intimidarea celor din jur; - inițierea frecventă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
București, 1989. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București, 1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente în procesele de învățare la elevi”, în Revista de Pedagogie, nr. 12, București, 1987. Preda, Vasile, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Priesemann, G., Kommunikation als pädagogisches Problem, Heinheim, Düsseldorf, 1993. Radu, I.T., Psihologie socială, Editura „exe”, Cluj-Napoca, 1994. Rees, W. David, The Skills of Management, Routledge, Londra, 1991. Savage, A., Reconciling your
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
comparée, nr. 31-32, 1983. Souni, Hassan, Manipularea în negocieri, Editura Antet, București, 1998. Stan, Emil, Managementul clasei, Editura Aramis, București, 2003. Stănciulescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației, Editura Polirom, Iași, 1996. Strumpf, Carl, Affectivität, Laut Verlag, München, 1982. Stoica, Liviu, „Delincvența juvenilă”, în Toea, A., Butucă, A.(coord.), Ghidul directorului, DPC-EU/PHARE, București, 1997. Toea, A., Butucă, A. (coord.), Ghidul directorului, D.P.C.-EU/PHARE, București, 1997. Toma, Steliana, Profesorul, factor de decizie, Editura Tehnică, București, 1994. Tomșa, Gheorghe, Consilierea și orientarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București,1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente în procesele de învățare la elevi”, în Revista de Pedagogie, nr. 12, 1987. Preda, Vasile, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Priesemann, G., Kommunikation als pädagogisches Problem, Heinheim, Düsseldorf, 1993. Radu, I.T., Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, E.D.P., București, 1981. Radu, I.T., Psihologie socială, Editura „exe”, Cluj-Napoca, 1994. Rees, W
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
este de mirare că, de pildă, în Constituțiile sexiste, femeilor li se interzice dreptul la votxe "„dreptullavot" în contextul mai larg al articolului referitor la minori, persoane cu afecțiuni mentale, delincvenți, cu alte cuvinte, al incompetenților legali. Cum suspiciunea de delincvență 51 este mult mai scăzută, rămâne ideea neajutorării și a discernământului redus. Din punct de vedere politic, femeile nu trebuie să intre în competiție cu bărbații, ci să fie protejate, inclusiv de ele însele. De exemplu, în programele partidelor politice
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
chiar dacă nu a fost descurajată, a lăsat mult loc uniunii libere și divorțurilor neîngrădite, ca și libertății reproducerii. Consecințele au fost însă grave. Au crescut exponențial poligamiaxe "„poligamie", adulterul, neglijarea și abandonarea copiilor, creșterea numărului de copii vagabonzi și a delincvenței minorilor. Cele mai multe plângeri împotriva acestei politici de laissez-faire în privința familiei au fost făcute de către femei, căci ele rămâneau cu responsabilitatea față de copiii abandonați de către tați. În consecință, în 1937, politica lui Stalinxe "„Stalin" s-a schimbat. Divorțurile au devenit mult
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sociale: Dacă lumea ar fi un loc perfect, atunci ea ar oferi tuturor o casă sigură și călduroasă, o sursă adecvată de hrană, slujbe bune, asigurări medicale, iubire și îngrijire pentru prieteni și familie. Ar fi o lume cu stres, delincvență și suferințe minime. Toți oameni ar avea o viață satisfăcătoare și plină de bucurii. Activitatea de asistență socială există pentru că lumea nu este perfectă. Asistenții sociali vin în sprijinul oamenilor și instituțiilor societății pe măsură ce ele se confruntă cu aceste imperfecțiuni
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
intelectuală fiind corelat cu un număr crecut de cromozomi X. Sindromul Klinefelter se asociază frecvent cu tulburări de învățare, dislexie. De asemenea, persoanele cu acest sindrom manifestă frecvent tulburări de comportament și probleme de adaptare socială, asocierea acestui sindrom cu delincvența fiind însă relativ controversată. Trisomia X sau alte polisomii X Sindromul triplo-X apare cu o incidență de 1:1 000 la nou-născuții de sex feminin și nu produce modificări majore caracterstice. Caracteristicile acestui sindrom sunt: talia deasupra mediei, dismorfie facială
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fel pe mulți tineri non-violenți" (Devine, 2001). Toate acestea demonstrează, în orice caz, cât de importantă este piața securității școlare. De vreme ce această piață există, deși trebuie s-o deplângem, putem considera că interesul pentru costul social al violenței și al delincvenței în școală ar merita să atragă în ansamblu lucrări ale economiștilor. Acest lucru l-a reușit, dintr-o perspectivă globală care depășește domeniul strict școlar, o echipă din Maryland și Tennessee (Miller et al., 2001), care a demonstrat în mod
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acord global în ce privește negarea de către cercetători a condițiilor sociale și economice în care apare violența din mediul școlar. Două critici sociopolitice Puneam problema în introducere: dorința de a ști cine se manifestă în jurul violenței din școală în particular și al delincvenței juvenile în general este oare un alibi științific mascând dorința de a-i pedepsi pe cei care agită opinia publică și oamenii politici? Vorbind pur și simplu despre această violență nu jucăm oare jocul periculos de a justifica o viziune
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Echipe întregi trăiesc așadar mai mult sau mai puțin din "violența școlară", în jurul acestei teme se construiesc cariere și asta pornind de la subvențiile acordate de puterile publice. Critica sociopolitică nr. 1 ar fi deci: "știința" violenței în școală și a delincvenței juvenile este venală, profitoare și ilegitimă, contribuind la fabricarea unei teme periculoase, din motive financiare sau pentru ca experții ei să se plaseze mai ușor în câmpurile de putere în care gravitează. Astfel fac de bunăvoie, potrivit lui Wacquant, o alegere politică
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de demontat, în sensul că e deopotrivă naivă și prost informată. E naivă fiindcă e mecanicistă, ignorând tocmai contribuțiile aduse de sociologia școlii și, de exemplu, variațiile dintre școlile din același mediu social la nivelul performanțelor școlare (Grisay, 1996), al delincvenței (Gottfredson, 2001) sau al victimizării (Gottfredson și Gottfredson, 1987; Carra și Sicco, 1997; Debarbieux, 1996). E prost informată, chiar necinstită, căci cercetătorii incriminați și cartea citată sunt citiți foarte prost. Critica socială e foarte prezentă în cartea acuzată (Charlot și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
avuți în vedere: persoanele interogate se numără cu miile la nivelul diferitelor țări, iar bazele internaționale de date se îmbogățesc regulat: anchete de victimizare (Carra și Sicot, 1997; Debarbieux, 1996, 1999, 2004), prevalența fenomenului school bullying (Smith, 2004), anchetă despre delincvența autodeclarată în mediul școlar (Roché, 2001) anchete epidemiologice (ESPAD), dar și convorbiri de cercetare (Devine, 2001), cercetare-acțiune și evaluare a programelor (Shermann et al., 2002), anchete intensive privind factorii de risc (de exemplu, Fortin și Bigras, 1996; Fortin, Royer et
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
publice îi solicită mai degrabă prea mult pe cercetători. În fine, cel de-al cincilea orizont este cel al ideilor și conceptelor care permit unirea celor patru orizonturi precedente, care sunt însuși conținutul activității științifice. Dezbaterile despre indicatorii violenței, despre delincvență, despre purtarea necuviincioasă și hărțuire sunt tot atâția indici ai existenței unei comunități active. Cercetările legate de metodologii, reconsiderarea modelelor (factori de risc, abordări holistice sau sistemice, perspective disciplinare diferite), evaluările programelor pun în joc analize mai deschise decât cred
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
serioase fiind foarte rare. Încă din 1985, Denise și Gary Gottfredson afirmau că anchetele lor din SUA le permiteau să arate că adevărata problemă ține mai mult de frecvența mare a minor victimization și a necuviințelor (indignities) decât de o delincvență dură. Ne aflăm mai adesea în marginea delictelor (ceea ce Cusson [2000] numește "peridelicte") decât în delincvența deschisă. Acestea fiind spuse, din cauza unor fapte excepționale a devenit violența din mediul școlar o preocupare majoră pe plan mondial (Debarbieux, 2003; Cornell, 2003
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
SUA le permiteau să arate că adevărata problemă ține mai mult de frecvența mare a minor victimization și a necuviințelor (indignities) decât de o delincvență dură. Ne aflăm mai adesea în marginea delictelor (ceea ce Cusson [2000] numește "peridelicte") decât în delincvența deschisă. Acestea fiind spuse, din cauza unor fapte excepționale a devenit violența din mediul școlar o preocupare majoră pe plan mondial (Debarbieux, 2003; Cornell, 2003). Să anunțe aceste fapte de violență paroxistică o creștere a violenței în mediul școlar? Și, dincolo de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a crescut de 11 ori, ci, bineînțeles, că sistemul de semnalare a fost îmbunătățit. Și încă mai poate fi îmbunătățit, dovadă stau dificultățile întâmpinate pe teren în explicarea chestionarului. Dar mai fundamental, și într-un mod foarte clasic în statisticile delincvenței, cifrele oficiale prezintă mai mult activitatea serviciilor decât delincvența reală. Paradoxul este pe deplin cunoscut: cu cât serviciile sunt îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de semnalare a fost îmbunătățit. Și încă mai poate fi îmbunătățit, dovadă stau dificultățile întâmpinate pe teren în explicarea chestionarului. Dar mai fundamental, și într-un mod foarte clasic în statisticile delincvenței, cifrele oficiale prezintă mai mult activitatea serviciilor decât delincvența reală. Paradoxul este pe deplin cunoscut: cu cât serviciile sunt îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a crescut e iluzoriu și adesea eronat cel puțin în ce privește
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
explicarea chestionarului. Dar mai fundamental, și într-un mod foarte clasic în statisticile delincvenței, cifrele oficiale prezintă mai mult activitatea serviciilor decât delincvența reală. Paradoxul este pe deplin cunoscut: cu cât serviciile sunt îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a crescut e iluzoriu și adesea eronat cel puțin în ce privește delincvența de masă, mica delincvență. Decalaje Cum am văzut, numărul semnalărilor nu pare neglijabil, cu 72 057 de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]