1,570 matches
-
Castravete. Dimpreună cu acest Castravete coexistă o putere de aceeași substanță ca și el, și pe care eu aș numi-o Pepene galben. Aceste puteri, adică Dovleac, Supervacuitate, Castravete și Pepene galben, au generat tot restul mulțimii de pepeni galbeni deliranți ai lui Valentin”... A citi aproape o mie de pagini indigeste își găsește justificarea în descoperirea acestor unice rânduri savuroase... - 6 - Cifre libidinoase și numere active. Când nu năucesc lumea cu lexicul, gnosticii își supraîncarcă luntrea cu considerații numerologice aparent
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu alienează. în prietenia trăită, și nu reconstituită în virtutea idealului amintirii prietenului dispărut; în relațiile cu femeile, datorită jubilărilor corporale facile și punctuale, dar fără consecințe nefaste pentru autonomie, într-o poveste menită să dureze o viață, dar fără voluptăți delirante; în frecventarea ființelor alese care-ți permit să-ți edifici libertatea și bucuria - în toate acestea găsești suficientă materie pentru a-ți ocupa întreaga existență. La toate acestea vine să se adauge plăcuta tovărășie a cărților. Pentru că frecventarea oamenilor nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unei conferințe a Societății de Litere din Japonia. Era de un haz nebun! Și asta cu vreo sută de oameni În public, cu urechile ciulite, care nu pierdeau nici un cuvânt... Povestea pe care o relatează estetul este de două ori delirantă. Pe de o parte, lui Nicholas Nickleby, personaj fictiv, i-ar fi fost greu să-i dea sfaturi unui istoric englez real, Edward Gibbon. Pe de altă parte, și unul și celălalt ar fi făcut parte din același univers În
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sunt într-adevăr (pseudo-)epistole, altele sunt texte cvasieseistice ori, dimpotrivă, povestiri propriu-zise. Câteva dintre temele ilustrate: literatura în totalitarism, scriitorul și cenzura (cu detalierea atentă a efectelor acesteia din urmă la nivelul intim al scriiturii), totalitarismul ceaușist (cu manifestările delirantului cult al conducătorului etc.), raporturile dintre ficțiunea literară și real, marasmul și absurdul vieții cotidiene. Scriitoarea reconstituie ficțional situații sufletești vagi, difuze, „criptice”, pe fond peisagistic montan ori din deltă (este aceasta o moștenire din propria creație lirică), construiește mici
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
analiza imagine cu imagine, subliniind exact succesiunea lor, care nu depinde de și nu configurează un scenariu unic. Important este de a analiza fiecare scenă În toate dimensiunile ei fantasmatice, onirice, deși nu-i obligatoriu ca opera respectivă să fie delirantă. Amplificând toate latențele unor asemenea imagini, prin analize succesive, se ajunge În final la o „nebuloasă” de imagini, În care „pulberea” de sensuri ajunge să vorbească prin ea Însăși, fără ca noi să fi scos din operă un schelet interpretativ. Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fantasmei) să ne Împărtășească din experiența ei. Ruxandra Cesereanu: La fiecare ședință a atelierului de creative writing noi analizăm tehnica delirului pe câte o poezie, pe câte un poet care face parte din ceea ce eu definesc ca un tipar delirant, coșmaresc, oniric, psihedelic. Descuamăm tehnica delirului În poemul respectiv, după care le dau participanților o temă, un număr de versuri și le recomand să folosească tehnica delirului din poemul respectiv. În urma acestui atelier de creative writing nu vor ieși neapărat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lucrat pe un poem dat din care să decojim tehnica delirului, ca apoi să Îi invit pe participanți să imite acel poem. La ultima ședință le-am spus: „Acum aveți submarinul scufundat În dumneavoastră - căci le-am predat imaginea poemului delirant ca un submarin scufundat -, vă rog să scoateți la suprafață acest submarin personal care există În fiecare, cu căpitan și echipaj plutind Înecați acolo, folosind o tehnică a delirului; nu vă dau temă, nu vă dau număr de versuri, aveți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acest submarin personal care există În fiecare, cu căpitan și echipaj plutind Înecați acolo, folosind o tehnică a delirului; nu vă dau temă, nu vă dau număr de versuri, aveți o oră la dispoziție, fiecare Încercați să comiteți acel poem delirant perfect care ar trebui să se afle În dumneavoastră și să vă reprezinte, partea invizibilă, pe care nu am văzut-o - abia am palpat-o pe ici, pe colo, dar nu am văzut-o până acum”. Iar ei au comis
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pornește din arma unui bărbat, fără să fie precizată direcția, interpretarea rămânând astfel deschisă, între ipoteza sinuciderii și cea a asasinatului. Motive biblice apar în drama în trei acte Cain (1920), mai simplistă decât Cealaltă lege. Menționabil este monologul final, delirant, al unui judecător care ajunge să își condamne propriul frate și apoi să găsească soluția extremă și absurdă de a-l omorî. Experimentând trecerile spectaculoase de la un registru la altul, autorul produce și o dramă suprarealistă, Fabia (1932). Piesele lui
SABARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289415_a_290744]
-
Sorin Titel, George Bălăiță, Norman Manea). De pildă, pornind de la sugestii oferite de Corneliu Mircea, E. Hufnagel și J. Habermas, Ș. descoperă în povestirile din Straniul paradis de Laurențiu Fulga patru tipuri de „comunicare derapantă” („modelul nevrotic”, „modelul relațional”, „modelul delirant” și „modelul autist”), pe care le detaliază prin specificarea categoriilor aferente. În schimb, Desfundarea fântânilor (1998), un eseu despre filosofia lui B. P. Hasdeu, dezvăluie fenomenul opus: dinamica operei avute în vedere e schematizată în funcție de un „model plotinian”, unde cele
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
Această „accelerare” narativă își are riscurile ei, dar stridențele și accentele prea dure sunt asimilate de o viziune generoasă asupra omului, în care și miraculosul își păstrează un loc al său, în pofida răului care îl asaltează, ca într-o cursă delirantă. De aici, poate, și dramatismul acestei proze. SCRIERI: Zile sălbatice, Iași, 1991; Răfuială în oraș, Iași, 1992; Natașa blues, Iași, 1998; Iulia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Andreea Deciu, Diletantismul la profesioniști, RL, 1992, 18; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1994
SPINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
a „bunelor moravuri” din lumea literară. Tot în pagina întâi se publică din Emil Isac Două versuri. Femeia prețioasă, o antologabilă tratare livrescă a iubirii ca poem, în care Shakespeare, Byron și Heine sunt invocați spre a defini erosul vampiric, delirant și pervers. Și din Ion Minulescu se reproduce, în deschiderea numărului 4, Romanța unui rege asiatic, o badinerie cu recuzită macabră, pe motivul amorului sadic criptat în statuile feminine dintr-un parc, văzute ca „o sută de poeme trăite-n
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
textele lui Adrian Maniu Cântec pentru când e întuneric (inclus și în Figurile de ceară), Noapte de mai, Mirelà, Minciuni trăite, pe cât de rafinat poematice, pe atât de radical demistifiante și sfidătoare pentru „moralitatea scandalizată”. Cel dintâi, o lamentare baroc delirantă asupra nefericirii amorului, caricaturizează confesiunea drept transă isterică: „Ha! Ha! Ha! - Cine nechează? (Râd eu. Sunt eu.)” și sfârșește cu o imagerie „horror” de necrofagie a „hoitului” iubirii. Și Emil Isac semnează o schiță în regim (auto)ironic și nonconvențional
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
poststănescienă, aspirând la descoperirea cuvântului pur, nerostit, la „trecerea din liniște”. În Semantice umbre (1998) Cezar Ivănescu îi găsește lui Ș. și un model - Rainer Maria Rilke, fie și pentru înțelegerea poeziei ca asceză și destin. Printre rugi, demitizări, fragmente delirante, scrisori de dragoste sau impresii „metafizice”, poemele devin ciudate, „buclate”, „telefonate” etc. Ș. sugerează compatibilitatea sacrului cu eroticul pe un ton când grav, când libertin, ca în Cobilița cu furnici și alte proceduri (1999). Filtrând un vag univers sorescian, cu
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
și trecătoare, lipsită de pericol vital; bă durerea provocată, mai nuanțată, mai complexă și care poate fi o durere provocată de alții, sau o durere autoprovocată; că durerea imaginară, care este o durere psihică, cu caracter fantasmatic sau chiar net delirant, raportată la o suferință sau la o suită de suferințe imaginare, dar care au autenticitate pentru individul respectiv; cea mai tipică formă este cea Întâlnită În cursul stărilor ipohondrice, fiind Însoțită de o stare de regresiune psihică a personalității sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
apărea conflicte, excluderea individului din grup, marginalizarea acestuia etc. Cel care va avea alte „scopuri” sufletești și morale În raport cu cele colective, se va simți frustrat. În multe situații, Întâlnim aceste aspecte În cazul afecțiunilor psihiatrice, În special la bolnavii psihotici, deliranți. Cea mai semnificativă formă În sensul acesta ne este oferită de paranoia. Nu orice acțiune psihomorală este pozitivă. De multe ori greșim prin acțiunile noastre. Voit sau neintenționat, greșeala este o acțiune umană negativă, cu consecințe importante asupra eului individual
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
intuiții subtile, traduse în imagini nu lipsite de finețe. Evoluând spre o atitudine lirică mai impersonală, dar și sub o evidentă influență parnasiană, poeta înclină spre compoziția estetizantă, imaginând o „romanță violetă” sau alt fel de cântec, de o intensitate delirantă, care reclamă „îmbrățișări imense de mistere”. Apoi fantezia plonjează în Antichitate și brodează câteva mici tablouri animate, de o oarecare pregnanță plastică, în jurul unor personaje istorico-mitologice (Salome, Cleopatra, Semiramis, Satirul, Dionysos). Aici transpare și o anume descătușare, o tendință spre
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
combatanți, manifestate prin psihonevrozele de război, în cadrul cărora se consemnează stări confuzionale, manifestări anxioase și crize de tip isteric sau tulburări psihosomatice. La prizonierii de război sau la persoanele deportate, se menționează stări de apatie, iritabilitate, depresii, reacții anxioase, stări delirante sau halucinatorii, deliruri sistematizate cu temă mistică. Sănătatea mintală la deportați și prizonierii de război. În cazul persoanelor deportate și al prizonierilor de război, problemele de sănătate mintală sunt diferite de cele ale populației (civile sau militare) aflată în câmpul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
delincvenții primari; apar imediat sau la scurt timp după internarea în penitenciar; au un caracter tranzitoriu și sunt reversibile prin tratamentul de specialitate. Din punct de vedere clinic se observă stări depresive, stări anxioase, episoade confuzionale, decompensări ale psihopaților, stări delirante cu caracter sistematizat de persecuție sau temă mistică. Din cele de mai sus, se constată marele polimorfism al tulburărilor stării de sănătate mintală, legate de situațiile-limită datorate războaielor, precum și deportărilor sau internărilor forțate în lagărele de muncă, prizonieratului de război
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a propriei identități, prin pierderea sănătății mintale (D. Cargnello). Existența, modul de viață ale bolnavului psihic, psihobiografia sa vor diferi fundamental în acest caz de cele ale omului sănătos mintal. Ele vor fi expresia unei lumi închise, opuse, opresive, negatorii, delirante, schimbate afectiv etc. L. Binswanger consideră că modalitățile de bază ale existenței umane se pot grupa în raport cu relația dintre două persoane sau dintre o persoană și grupul de persoane sau lume. În sensul acesta, pornind de la modurile de relaționare interpersonală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în raport cu dezvoltarea personalității și lărgirea progresivă a câmpului de preocupări individuale; factori cu acțiune morbigenetică de natură educațională, de adaptare școlară sau familială, criza de adolescență; afecțiuni psihice legate de criza de dezvoltare psihobiologică a adolescenței, tulburări de comportament, bufee delirante, toxicomanie; Grupa de vârstă cuprinsă între 21 și 30 de ani prezintă următoarele caracteristici: interese psihosociale legate de intrarea individului în viața socială, profesională, întemeierea familiei etc.; factorii cu acțiune morbigenetică sunt predominant psihosociali, legați de începutul activității profesionale, adaptarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
proces de deliberare. În situația în care procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un model logic defectuos (obsesiv, delirant), sub impulsul unor stări afective particulare (euforie, anxietate, depresie), al unor stări de conștiință alterată (obnubilare, confuzie, stări crepusculare) sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de discernământ va suferi importante modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nesiguranță, teroare, lipsă de comunicare și schimbări culturale, izolare de locul de origine cu sentimentul de înstrăinare/dezrădăcinare, neliniște anxioasă, iritabilitate, insomnii, coșmare, depresie, nostalgia familiei și a locului de origine, stări conflictuale, episoade confuzionale sau stuporoase, crize pitiatice, idei delirante de persecuție sau cu temă mistică, izolare cu negativism verbal și refuzul activității, refuz alimentar, halucinații, idei sau tentative de suicid, conduite paradoxale și reacții de inadaptare; b) tulburările somatice și psihosomatice, datorate pe de o parte traumatismului psihic de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de exil, expatriere, deportări, migrații de populație, schimbări transculturale. Din punct de vedere psihiatric, se notează dificultățile majore de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive Conduitele agresive de factură antisocială reprezintă forme de dezechilibru psihosocial endogen, manifestate în comportamentul membrilor grupului comunitar uman, fie sub forma autoagresivității suicidare, fie sub cea a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală a ființelor vii, agresivitatea se manifestă în două direcții (A. Porot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]